Pozitia Romaniei fata de Curtea Internationala de Justitie

Pozitia Romaniei fata de Curtea Internationala de Justitie

"In cursul dezbaterilor din cele 5 sesiuni ale Adunarii Generale asupra rolului Curtii Internationale de Justitie, tara noastra s-a pronuntat pentru mentinerea si intarirea organului judiciar principal al Organizatiei Natiunilor Unite. Rolul Curtii este determinat de atributiile inscrise in Statut de starea existenta astazi in relatiile dintre state, precum si de dezvoltarea dreptului international, Curtea Internationala de Justitie fiind unul din mijloacele de solutionare a diferendelor la care pot recurge statele prin buna invoiala. In acest context, pentru aprecierea rolului Curtii Internationale de Justitie in lume, trebuie sa se tina seama ca unul din principiile fundamentale ale Curtii este principiul jurisdictiei facultative, dominant in examenirea si stabilirea competentei in apoare toate cazurile in care instanta a fost sesizata. Curtea va prezenta o mai mare atractie pentru statele aflate in litigiu daca in hotararile sale va reflecta configuratia politica a lumii contemporane, transformarile politco-sociale, procesul ireversibil al decolonizarii si noile tendinte din relatiile internationale. In sfarsit, ideea justitiei internationale va avea de castigat daca in hotararile Curtii se vor reflecta nu numai principiile de drept ale lumii occidentale, ci si acelea inscrise in legislatiile celorlalte tari, universalitatea Curtii confirmandu-se astfel prin universalitatea principiilor de drept folosite in activitatea instantei.

In acest spirit, statele vor dobandi o incredere sporita in justitia internationala, in organul judiciar principal al Organizatiei Natiunilor Unite.

Curtea a facut in decursul anilor un inventar al problemelor si dificultatilor care se ridica in activitatea sa datorita organizarii sale, care nu mai corespunde actualelor relatii internationale. Curtea Internationala de Justitie a facut in cursul ultimilor ani eforturi remarcabile pentru modernizarea Regulamentului sau de procedura.

In documentul prezentat Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite la 12 noiembrie 1975, Romania a facut propuneri principale care vizeaza imbunatatirea structurilor si democratizarea organismelor Organizatiei Natiunilor Unite [1]. Masurile propuse in acel document sunt in aceeasi masura valabile si pentru Curtea Internationala de Justitie. Una dintre aceste masuri este " Aplicarea consecventa a principiului repartizarii geografice echitabile a locurilor in toate organele Organizatiei Natiunilor Unite si generalizarea metodei de desemnare democratica, prin alegeri, a statelor in aceste organe". Propunerile Romaniei de imbunatatire a Cartei s-ar reflecta, in acest fel si asupra Curtii Internationale de Justitie, ar face sa creasca increderea tarilor in solutionarea litigiilor proprii pe calea reglementarii judiciare, ar face sa creasca rolul Curtii in solutionarea pasnica a diferendelor ivite in lume.

Ideile expuse mai sus reflecta in mare masura pozitia Romaniei fata de Curtea Internationala de Justitie. Membra a Organizatiei Natiunilor Unite, militand activ pentru cresterea rolului acestei organizatii, tara noastra este implicit membra a Statutului Curtii, pronuntandu-se constant pentru intarirea ideii de legalitate si justitie internationala. Romania a avut intotdeauna o pozitie favorabila principiului justitiei internationale. Nicolae Titulescu, reprezentant al tarii la Liga Natiunilor, a fost un promotor frecvent al acestui principiu si sustinator al Curtii Permanente de Justitie Internationala, personal pronuntandu-se insa pentru principiul jurisdictiei facultative in justitia internationala.

Tara noastra acorda atentie Curtii Internationale de Justitie urmarindu-i activitatea. In anul 1967, primul ministru roman, aflat in vizita oficiala in Olanda, a vizitat Curtea, fiind primit de presedintele acesteia. In 1974, presedintele Curtii a facut o vizita in tara noastra, fiind primit de presedintele Ceausescu. In cursul s-a decernat presedintelui Curtii titlul de doctor honoris causa al Universitatii din Bucuresti. In cursul ultimilor ani, alti judecatori ai Curtii ne-au vizitat tara, iar in anul 1976, ministrul afacerilor externe al Romaniei, aflat in Olanda, a vizitat la randul sau, Curtea.

Pronuntandu-se pentru instaurearea unei noi ordini internationale si democratizarea relatiilor intre state, Romania considera ca in acest proces un rol tot mai important revine Organizatiei Natiunilor Unite, organelor acesteia si altor organisme internationale. In legatura cu promovarea unui nou tip de relatii intre state, Romania a propus sa se elaboreze si sa se adopte in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite un nou cod de conduita cu caracter universal, in care sa fie statuate drepturile si indatoririle fundamentale ale statelor. Intr-un astfel de cod ar trebui inscrisa "obligatia tuturor statelor de a reglementa diferendele lor internationale in toate imprejurarile numai prin mijoace pasnice ". Pe de alta parte, dreptul international se afla in plina dezvoltare, iar in relatiile dintre state, viata impune crearea de noi reguli ale acestui drept, la a caror fundamentare Curtea Internationala de Justitie, urmand vointa imensei mjoritati a statelor lumii, poate sa aduca o importanta contributie.

Aceasta este in fapt ceea ce astepta lumea contemporana de la principalul organ de jurisdictie al Organizatiei Natiunilor Unite."