RECURSUL

RECURSUL

1. Notiune, reglementare si caracteristici

Ca urmare a modificarilor aduse Codului de procedura civila prin Ordonanta

de urgenta a Guvernului nr.138/2000, recursul este inscris sub titlul V "Caile extraordinare de atac", din cartea a II-a, art.299-316.

Potrivit acestor dispozitii, recursul constituie calea de atac prin care se solicita, in conditiile si pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege, modificarea sau desfiintarea unei hotarari.

In consens cu prevederile legale, doctrina a definit recursul ca fiind o "cale de atac comuna, extraordinara, de reformare, nedevolutiva si, in principiu, nesuspensiva de executare, prin care se exercita controlul de legalitate de catre instanta ierarhic superioara asupra hotararilor pronuntate de instanta de apel".

Din aceasta definitie, precum si din dispozitiile art.299-316 C.proc.civ. se desprind urmatoarele caracteristici ale recursului:

a) este o cale de atac comuna;

b) este o cale de atac extraordinara;

c) este o cale de atac de reformare;

d) este o cale de atac nedevolutiva.

e) in principiu, este o cale de atac nesuspensiva de executare a hotararii atacate, caracteristica ce rezulta din interpretarea per a contrario a art.300 alin.1 C.proc.civ., potrivit caruia, recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege;

f) este o cale de atac subsecventa.

2. Obiectul recursului

Prin obiect al recursului intelegem hotararile care pot fi atacate pe aceasta cale.

Pot forma obiect al recursului:

- hotararile date fara drept de apel;

- hotararile date in apel;

- hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala.

Si unele incheieri de sedinta pot forma, in conditiile legii, obiect al recursului.

3. Subiectele recursului

De regula, subiecte ale recursului sunt persoanele care au figurat ca parti la judecata in prima instanta si, eventual, la judecata in apel, denumite in recurs parte recurenta si parte intimata.

Potrivit art.45 alin. ultim C.proc.civ., procurorul poate sa exercite calea de atac a recursului impotriva oricarei hotarari, indiferent daca a avut sau nu pozitia de parte la judecata in fond.

4. Cauza recursului - motivele de recurs

Potrivit art.304 C.proc.civ., modificarea sau casarea unei hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate:

1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;

2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea

in fond a pricinii;

3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;

4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;

5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub

sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;

6. daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.

7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;

8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura

ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;

9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea

sau aplicarea gresita a legii.

Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs (art.303 alin.1 C.proc.civ.).

Sanctiunea nemotivarii recursului este stabilita prin dispozitiile art.3021 si 306 C.proc.civ., potrivit carora :

- cererea de recurs este nula daca nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se

intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi

depuse printr-un memoriu separat (art.3021 lit.c C.proc.civ.)

- recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor

prevazute in alin. 2. (art.306 alin.1 C.proc.civ.)

5. Recursul exercitat in conditiile art.3041 C.proc.civ.

Potrivit art.3041 C.proc.civ., recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.

In cazul acestui recurs, controlul judiciar vizeaza "orice nemultumire", criticile formulate de partea interesata sau procuror impotriva procedurii urmate in

prima instanta si a hotararii atacate, prin cererea de recurs sau prin memoriul separat in termenul prevazut de art.303 alin.1 C.proc.civ.

6. Sesizarea instantei de recurs

6.1 Cererea de recurs

6.1.1 Cuprinsul cererii de recurs

Potrivit art.3021 alin.1 C.proc.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub

sanctiunea nulitatii, urmatoarele mentiuni:

a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul unic de inregistrare sau, dupa caz, codul fiscal si contul bancar. Daca recurentul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

b) indicarea hotararii care se ataca;

c) motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

d) semnatura.

6.1.2 Timbrarea cererii de recurs

Sub sanctiunea nulitatii, cererea de recurs trebuie sa fie timbrata. De regula, potrivit art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul se timbreaza cu 50% din taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila in bani, solutionata de prima instanta, respectiv din taxa datorata la suma contestata, in cazul cererilor si actiunilor evaluabile in bani.

Alaturi de taxa de timbru se datoreaza si timbru judiciar, in temeiul art.1 alin.3 din Normele metodologice nr.2083/1997 pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.

Dovada achitarii taxei de timbru se ataseaza la cerea de recurs (art.3021 alin.2 C.proc.civ.).

6.1.3 Depunerea cererii de recurs

Potrivit art.302 C.proc.civ., recursul se depune la instanta a carei hotarare se

ataca, sub sanctiunea nulitatii.

6.1.4 Efectele cererii de recurs

Cererea de recurs produce urmatoarele efecte:

a) investeste instanta cu solutionarea recursului

b) in mod exceptional, suspenda executarea hotararii atacate.

6.2 Termenul de recurs

6.2.1 Termenul de drept comun

Potrivit art.301 C.proc.civ., "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 284 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator".

6.2.2 Termene speciale

Prin Codul de procedura civila sau prin legi speciale, legiuitorul poate sa dispuna altfel, fie in ceea ce priveste durata termenului de recurs, fie in ceea ce priveste punctul de plecare al acestui termen, dupa cum derogarile pot sa priveasca in acelasi timp atat durata cat si punctul de plecare ale termenului de recurs.

6.2.3 Intreruperea termenului de recurs

In principiu, termenul de recurs, ca si cel de apel, curge continuu, fara a putea fi intrerupt. Totusi, in temeiul art.103 C.proc.civ., termenul de recurs se intrerupe in cazul in care partea dovedeste ca a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa sa sa exercite calea de atac. De asemenea, coroborand art.316 C.proc.civ., care face trimitere la dispozitiile de procedura privind judecata in apel, cu art.285-286 C.proc.civ., rezulta ca termenul de recurs se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca recurs, precum si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea hotararii.

6.2.4 Sanctiunea nerespectarii termenului de recurs

Termenul de recurs este un termen legal imperativ (peremptoriu), astfel ca nerespectarea lui atrage sanctiunea decaderii partii din dreptul de a mai exercita calea de atac, cu consecinta respingerii recursului ca tardiv. Hotararea atacata devenind irevocabila pe data expirarii termenului de recurs.

Exceptia de tardivitate poate fi invocata in orice stare a recursului, de catre partea interesata, de procuror sau de instanta din oficiu.

6.2.5 Instanta competenta sa solutioneze recursul

Potrivit art.299 alin.2 teza a II-a C.proc.civ., recursul se solutioneaza de instanta imediat superioara celei care a pronuntat hotararea in apel. Asa fiind, rezulta, ca instanta competenta sa solutioneze recursul poate fi :

- tribunalul, daca se ataca o hotarare pronuntata de judecatorie, care, potrivit legii,

nu este supusa apelului;

- curtea de apel, pentru recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legi, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri

expres prevazute de lege.

- Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege.

Deasemenea, competenta sa solutioneze recursul poate fi instanta expres prevazuta prin legi speciale. In cazul in care prin aceste legi nu se prevede instanta

competenta, se va aplica regula dreptului comun, adica instanta imediat superioara

instantei a carei hotarare se ataca, va fi competenta sa solutioneze recursul.

7. Procedura de judecata in fata instantei de recurs

7.1 Procedura prealabila la instanta de recurs

Reglementarile cuprinse in Codul de procedura civila, relative la procedura prealabila judecarii recursului si la procedura de solutionare a acestei cai de atac, sunt sumare, insa, avand in vedere textul art.316 C.proc.civ., dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice normelor consacrate pentru recurs. Ca atare, presedintelui instantei de recurs, respectiv presedintelui sectiei la care a fost repartizat recursul, le revin aceleasi obligatii ca in etapa apelului.

In art.308 alin.2 C.proc.civ. se prevede ca intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata. Nedepunerea intampinarii in acest termen atrage sanctiunea decaderii, in conditiile art.103 C.proc.civ.

7.2 Compunerea completului de judecata

Recursul se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel (art.54 alin.2 din Legea nr.304/2004). Asadar, indiferent care este instanta competenta sa judece calea de atac, completul va fi compus din 3 judecatori. Judecata continua in aceeasi compunere si in caz de casare cu retinere.

7.3 Desfasurarea judecatii

Judecata cuprinde aceleasi etape, indiferent ca se desfasoara in prima instanta, in apel sau in caile extraordinare de atac ori in contestatia la executare.

Prin urmare, in masura in care nu sunt indestulatoare, dispozitiile privind judecata recursului, deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotararii se completeaza, in mod corespunzator, cu cele prevazute de legiuitor pentru judecata in prima instanta (art.316 si art.298 C.proc.civ.).

7.4 Probele in recurs

Potrivit art.305 C.proc.civ., in instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor, care pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor.

Drept urmare, textul art.305 C.proc.civ. consacra regula inadmisibilitatii probelor noi in recurs, regula intemeiata pe ratiunea ca recursul nu este o cale de atac devolutiva, ca si apelul, ci un mijloc procedural prin care se realizeaza doar un examen al hotararii atacate. Fiind o instanta de control judiciar si nu de judecata in fond, instanta de recurs va verifica hotararea atacata pe baza probelor administrate la fond, fara a avea posibilitatea , de regula, de a administra probe noi.

7.5 Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs

Dupa inchiderea dezbaterilor contradictorii, instanta de recurs delibereaza asupra motivelor invocate de parti sau ridicate de ea din oficiu, dupa care, avand in

vedere si inscrisurile noi, va pronunta hotararea.

Potrivit art.312 alin.1 C.proc.civ., instanta poate admite recursul, il poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui. De asemenea, instanta de recurs se poate opri si la solutii care nu presupun examinarea "fondului", cum ar fi

respingerea recursului ca inadmisibil, ca tardiv introdus, ca introdus de o persoana fara calitate, ca nesustinut sau neavenit, anularea recursului ca netimbrat, ca neregulat introdus sau ca nemotivat, inchiderea dosarului.

7.6 Judecata in fond dupa casare

7.6.1 Preliminarii

Dupa casare, cauza va fi rejudecata, fie de catre instanta care a solutionat recursul (in cazul casarii cu retinere), fie de catre instanta de trimitere - care poate fi chiar instanta ce a pronuntat hotararea casata ori o alta instanta de acelasi grad sau, in cazul casarii pentru necompetenta, instanta competenta - sau de catre organul cu activitate jurisdictionala competent (in cazul casarii cu trimitere).

La judecarea in fond dupa casare sunt aplicabile regulile de la judecata in prima instanta sau, dupa caz, de la judecata in apel.

7.6.2 Limitele rejudecarii fondului dupa casare

Limitele in care se va face judecata in fond dupa casare se determina in

functie de felul casarii. In cazul casarii totale, procesul se rejudeca in intregime, iar in cazul casarii partiale se rejudeca numai ceea ce s-a desfiintat, iar restul hotararii devine irevocabila.

Trebuie avute in vedere si prevederile art.315 alin.3 C.proc.civ., potrivit carora, dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.

7.6.3 Obligativitatea deciziei de casare

Potrivit art.315 alin.1 C.proc.civ., in caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.

7.6.4 Aplicarea principiului "non reformatio in peius"

In conditiile art.315 alin.4 C.proc.civ., la judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile art. 296 sunt aplicabile in mod corespunzator, respectiv ca recurentului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, principiu aplicabil si in caz de rejudecare dupa casare.