Sedinta de judecata - Reguli generale

Sedinta de judecata

Legea prevede ca in fata instantei trebuie sa respectam cateva reguli, iar incalcarea acestora, intentionat dar si datorita necunoasterii, poate sa duca la amenda.

Reguli generale

Toti cei prezenti intr-o sala de judecata sau in incinta unei judecatorii trebuie: Sa pastreze ordinea si disciplina, evitand orice actiune care ar tulbura linistea sau activitatea care se desfasoara in acel loc. Sa aiba o tinuta decenta. Sa nu aiba asupra lor arme sau alte obiecte care pot fi folosite pentru a rani pe cineva.

LA REGISTRATURA

Registratura este biroul unde se depun cererile de chemare in judecata, intampinarile si orice alta cerere sau act care are legatura cu dosarele aflate pe rolul instantei. Tineti cont de urmatoarele: Cererile si orice alte acte se predau judecatorului de serviciu. Programul de lucru afisat trebuie respectat. De obicei, la usa acestui birou se formeaza doua randuri: unul al avocatilor si celAlalt al celorlalte persoane.

LA ARHIVA

Aici se pot consulta dosarele personale (prezentand actul de identitate) si registrele instantei. Este interzisa sustragerea actelor sau parasirea arhivei cu dosarul. Actele din dosar pot fi fotocopiate doar cu permisiunea presedintelui instantei. Aceasta se realizeaza prin intermediul unui angajat al arhivei.

IN SEDINTA DE JUDECATA

Reguli generale

Accesul in sala de judecata incepe cu o jumatate de ora inaintea demararii proceselor. In acest timp, cei prezenti isi pot consulta dosarele. Persoanele prezente in sala de judecata trebuie Sa se ridice in picioare in momentul intrarii si iesirii completului de judecata. Sa aiba asupra lor actele de identitate. Sa pastreze linistea. Sa nu consume alimente sau bauturi (in timpul sedintelor). Sa nu citeasca ziare sau reviste in timpul sedintelor. SA paraseasca sala conform dispozitiilor presedintelui completului (in cazul in care nu mai sunt locuri libere si sala este prea aglomerata, in cazul in care in timpul sedintei survine o perioada de suspendare)

In timpul procesului

La inceputul sedintei grefierul noteaza cauzele care se propun pentru amanare, apoi, in ordine, sunt solutionate acestea. Dupa finalizarea amanarilor incep procesele aflate pe rol. Persoanele care sunt implicate in proces trebuie: Sa se ridice in picioare in momentul in care grefierul anunta dosarul care ii priveste si sa ramana astfel pana cand se termina dezbaterile cu privire la cauza respectiva. Sa nu vorbeasca decat atunci cand li se da cuvantul. In cadrul sedintelor, de obicei intai are cuvantul reclamantul (sau partea vatamata in procese penale), apoi paratul (sau inculpatul/invinuitul in procese penale). Sa raspunda calm si politicos la intrebarile adresate de catre instanta. Formula de adresare catre instanta este: domnule/doamna presedinte. Sa se adreseze partii adverse doar prin intermediul instantei. Orice intrebare nu se adreseaza direct partii adverse, ci prin intermediul presedintelui completului (de ex. D-le/d-na presedinte va rog sa intrebati reclamantul/paratul/partea vatamata/inculpatul dacaa Sa nu fotografieze sau sa inregistreze sedintele de judecata fara acordul prealabil (eventual scris) al presedintelui completului de judecata. 

PRINCIPALELE ACTIUNI JURIDICE

Cererea de chemare in judecatA

Cel care are un litigiu si doreste sa se adreseze instantei in vederea solutionarii acestuia demareaza un proces civil prin cererea de chemare in judecata. Pentru ca aceasta sa fie valida, trebuie sa respecte conditiile impuse de lege. Astfel, ea trebuie sa furnizeze:1. Numele, domiciliul sau resedinta partilor.Partile se numesc reclamant si parat. Reclamantul este cel care pretinde ca i s-a incalcat un drept prevazut in Dreptul Civil, iar paratul este cel despre care se sustine ca este autorul incalcarii dreptului respectiv. In cazul in care exista mai multi reclamanti/parati, este obligatoriu ca numele, prenumele si adresa fiecaruia sa fie mentionate exact. In cazul in care reclamantul nu cunoaste adresa paratului, este obligat sa se adreseze in prealabil Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei si sa prezinte instantei o dovada in acest sens. Obiectul cererii si valoarea acestuiaObiectul cererii reprezinta pretentia concreta a reclamantului, de exemplu: obligatia de a face sau a nu face un anumit lucru, anularea unui act juridic, revendicarea unui bun, restituirea unei sume de bani, desfacerea casatoriei, constatarea nulitATii unui contract etc. Justificarea cererii in fapt si in dreptIn fapt  -  reclamantul trebuie sa povesteasca, pe scurt, ce s-a intamplat, cum s-a ajuns la respectivul litigiu.In drept- indicarea articolelor din lege pe care se bazeaza incalcarea dreptului si solutionarea acestuia. In cazul in care reclamantul nu stie sa isi motiveze cererea in drept va reveni instantei de judecata aceasta sarcina. Indicarea dovezilor.Existenta dreptului precum si incalcarea acestuia trebuie dovedita. In acest sens, reclamantul va propune probe si va solicita instantei admiterea acestora. Proba cu inscrisuri  -  orice act care poate dovedi cele sustinute. Se mentioneaza in cerere denumirea actelor. Proba cu martori  -  in cazul in care sunt persoane care pot dovedi adevarul prin marturia lor. Martorii pot fi citati chiar si in cazul in care acestia refuza. Se va indica numele si domiciliul fiecarui martor.  Proba cu interogatoriul partii adverse.5. Semnatura reclamantului, reclamantilor sau a reprezentantului.Cererea se redacteaza in atatea exemplare cati parati sunt plus un exemplar pentru instanta. Poate fi depusa personal de reclamant, dar si prin mandatar sau trimisa prin posta. Trebuie sa fie insotita obligatoriu de: Inscrisurile pe care se intemeiaza cererea (cate un exemplar pentru fiecare parat si unul pentru instanta) Chitanta prin care se dovedeste plata taxei judiciare de timbru (in cuantumul prevazut de lege pentru actiunea respectiva) Timbrul judiciar (conform valorii prevazute de lege)Taxa judiciara se plateste la CEC iar timbrul judiciar se achizitioneaza de la posta. Valoarea acestora se poate afla de la judecatorul de serviciu.  

Intampinarea

Intampinarea este actul prin care persoana chemata in judecata, adica paratul, raspunde la acuzatiile care i se aduc. Aceasta poate contine: Exceptii procesuale Motivarea in fapt si in drept. Dovezile cu care se apara. Semnatura.(este obligatorie) Exceptiile procesuale - sunt motivele juridice care pot sa duca la amanarea sau suspendarea judecatii. Se impart in doua categorii: exceptii de fond si exceptii de procedura. Exceptii de fond - cele mai frecvente sunt: prescriptia (cand cererea de chemare in judecata a fost initiata dupa trecerea termenului prevazut de lege in acest sens), puterea lucrului judecat (cand cauza respectiva a mai fost judecata o data si s-a dat o sentinta definitiva si irevocabila), lipsa de calitate (cand cel care a initiat actiunea in instanta nu avea acest drept). Exceptii de procedura  -  incalcarea unor reguli de procedura (citare cu mentionarea gresita a numelui sau a adresei), de competenta sau de organizare judecatoreasca. Exceptia de neconstitutionalitate  -  in cazul in care solutionarea cauzei depinde de o prevedere legala (existenta doar intr-o lege sau ordonanta) care contravine unui drept prevazut de Constitutie, persoana lezata de aceasta prevedere poate invoca exceptia de neconstitutionalitate. 

Cererea reconventionalA

Este o actiune prevazuta pentru situatiile in care paratul poate avea la randul sau pretentii fata de cele ale reclamantului. Astfel, paratul poate deveni la randul lui reclamant, iar reclamantul va deveni parat. De exemplu, intre doua parti a fost incheiat un contract prin care o parte (prestatorul) se obliga sa execute un anumit serviciu in favoarea celeilalte parti (beneficiarul), iar beneficiarul se obliga sa achite la o anumita data contravaloarea serviciului. Sa presupunem ca prestatorul nu se incadreaza in termenul stabilit, iar rezultatul prestarii sale nu este de calitatea stabilita contractual. Pe de alta parte, nici beneficiarul nu achita la termen suma de bani stabilita in contract. Mai departe, prestatorul se adreseaza justitiei, chemand in judecata beneficiarul si solicitand achitarea sumei care i se datoreaza. In aceasta situatie, paratul poate formula pe langa intampinare si o cerere reconventionala prin care solicita daune pentru calitatea inferioara a serviciului prestat de catre reclamant si pentru nerespectarea termenului stabilit in contract pentru executarea serviciului respectiv.Daca cererea este acceptata, pe parcursul procesului se vor numi parat  -  reclamant si reclamant  -  parat. Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala va fi depusa cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit (art. 119, C. proc. civ). CondiTiiCererea reconventionala este o adevarata cerere de chemare in judecata, astfel ca trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii, inclusiv achitarea taxei judiciare si taxei de timbru.  

CEREREA DE AMANARE A JUDECATII

Legea prevede posibilitatea amanarii judecatii in anumite situatii. La prima infatisare, partea interesata poate solicita amanare pentru lipsa aparator (avocat), iar aceasta este posibil doar o singura data  -  ulterior, daca partea respectiva nu si-a angajat aparator, nu va mai putea solicita amanare pentru acest motiv. Alte motive sunt: probleme grave de sanatate (dovedite cu acte medicale) care impiedica prezenta partii la proces, lipsa unui martor, necesitatea efectuarii unei expertize, etc.In cazul in care una dintre parti cauzeaza prejudicii celeilalte prin amanare (amanari succesive, tergiversarea procesului prin amanari), partea afectata (indiferent daca este parat sau reclamant) poate solicita despagubiri (art. 154 C. proc. civ.).  

Despre probe

Intr-un proces nu este suficient sa ai dreptate - trebuie sa o poti dovedi. Conform art. 1169 C. civ. cel ce face o propunere in fata judecatii trebuie sa o dovedeasca. Iar mijloacele prin care partea interesata poate demonstra adevarul poarta denumirea de probe. Acestea pot fi: inscrisuri (acte, chitante, registre, declaratii, etc), martori, interogatoriul (partii adverse), expertiza. Pentru ca instanta sa incuviinteze proba propusa este nevoie de indeplinirea unor conditii: sa fie legala. sa fie verosimila sa fie pertinenta (sa aiba legatura ca obiectul cauzei) sa fie concludenta (sa duca la solutionarea cauzei).

Propunerea si administrarea probelor

Daca probele nu au fost propuse instantei in cererea de chemare in judecata sau in intampinare, se mai pot propune in prima zi de infatisare. In cazul in care nici cu aceasta ocazie nu se propun, partea respectiva va pierde dreptul de a administra probe, insa art. 138 C. proc. civ . prevede cateva exceptii de la aceasta regula:Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:1. abrogat. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea un o putea prevedea cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii, cand dovada un a fost ceruta in conditiile articolelor mai sus-aratate din pricina nestiintei si lipsei de pregatire a partii.  Atentie! Procesul este impartit in doua etape: 1. propunerea si administrarea probelor, 2. dezbaterile asupra fondului (pledoariile finale prin care partile fac un rezumat, prezinta concluziile si, dupa caz, solicita admiterea sau respingerea actiunii). Astfel, tot ce tine de administrarea probelor trebuie efectuat inainte de a incepe dezbaterile pe fond. Proba cu inscrisuri  -  reprezinta orice declaratie cu privire la un act sau fapt juridic (scris cu mana, dactilografiat, litografiat sau imprimat pe hartie sau orice alt material). Pentru ca inscrisurile sa fie valabile este nevoie ca ele sa faca parte din una dintre aceste categorii: A autentice  - autentificat de notar sau facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionat public, care are drept de a functiona in locul unde actul s-a facut, conform. art. 1171 C. civ., A sub semnatura privata  - realizate si semnate obligatoriu de catre partile in conflict, iar in cazul este vorba de un contract sinalagmatic (care de la data perfectarii lui genereaza drepturi si obligatii pentru partile contractante) este necesar ca respectivul inscris sa fi fost intocmit in cate un exemplar pentru fiecare parte, iar fiecare exemplar trebuie sa aiba o mentiune cu numarul contractelor originale intocmite in acel caz. De asemenea, inscrisurile sub semnatura privata care genereaza obligatii ale uneia dintre parti trebuie sa aiba o mentiune bun si aprobat, impreuna cu obiectul obligatiei (de exemplu, plata unei sume de bani  -  se mentioneaza suma in cifre si litere). Proba cu martori - proba nu este de fapt martorul, ci marturia pe care acesta o va sustine in fata instantei. Conform art. 1191 C. civ. Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata. Nu se va primi niciodata o dovada prin martori , in contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau valoare cu nu depaseste 250 lei.Nu pot fi martori rudele si afinii pana la gradul 3 inclusiv, sotul sau fostul sot, persoanele condamnate pentru marturie mincinoasa. In primele doua cazuri se poate face, totusi, exceptie, in cazul in care marturia acestora este importanta. Nu pot fi citati ca martori: preotii, avocatii, notarii, medicii si orice alta persoana a carei marturie ar tine de secret profesional. Martorii nu pot fi inlocuiti decat in cazuri extreme: deces, disparitie etc.Partea adversa nu se poate adresa martorului decat prin intermediul instantei, de exemplu: Domnule presedinte, va rog sa intrebati martorul daca.Proba cu interogatoriu  -  prin aceasta se incearca demonstrarea adevarului pe baza marturisirii partii adverse. In acest scop, partea care a propus aceasta proba va depune la dosar lista cu intrebarile pe care instanta le va adresa partii adverse. Intrebarile se formuleaza intr-un stil direct (ex. Recunoasteti ca , Este adevart ca).Proba prin expertiza  -  in situatiile in care, pentru demonstrarea adevarului, este nevoie de o expertiza, partea interesata poate recurge la aceasta optiune cu conditia sa o faca in termenul prevazut pentru propunerea probelor si sa achite contravaloarea expertizei (cheltuieli ce vor fi incluse in cheltuielile de judecata).