UNELE TEHNICI DE AUDIERE A MARTORILOR SAU A AUTORILOR FAPTEI IN SITUATII DEOSEBITE

UNELE TEHNICI DE AUDIERE A MARTORILOR SAU A AUTORILOR FAPTEI IN SITUATII DEOSEBITE

In cadrul unei anchete penale, activitatea principala desfasurata de catre procuror este cea a audierii persoanelor implicate in comiterea faptei penale, a persoanelor ce au legatura cu acea fapta sau a martorilor. Audierea este un moment pe cat de important, pe atat de delicat in unele situatii, deoarece varietatea si complexitatea personalitatii umane fiind aproape infinita impune procurorului o atitudine diferentiata de la caz la caz si o adaptare cat mai fidela la situatie, in vederea comunicarii cu diversele persoane aflate in fata sa.

Rezultatul unei anchete depinde in mare masura atat de abilitatea procurorului de a obtine informatiile necesare de la subiectul audiat cat si de nivelul de cultura si instruire al subiectului, nivel ce fie faciliteaza, fie limiteaza acestuia capacitatea sau posibilitatea de a furniza informatiile pe care le detine.

Infractiunile contra vietii si integritatii corporale, in general infractiunile comise cu violenta sunt de regula apanajul persoanelor cu grad redus de cultura si instruire si se produc in medii sociale corespunzatoare acestor persoane.

O trecere in revista a cazuisticii in acest domeniu intalnita in activitatea Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures arata ca in ultimii 3 ani in cauzele referitoare la infractiuni de omor sau tentativa de omor doar in trei situatii martorii aveau studii medii si intr-o singura situatie studii superioare.

in toate celelalte situatii, martori ai infractiunilor au fost persoane cu nivel extrem de redus de pregatire si instruire sau chiar persoane fara nici un fel de pregatire, respectiv dintre cei fara domiciliu stabil sau fara nici un fel de domiciliu, persoane fara adapost (boschetari), analfabeti sau semianalfabeti.

Acesti martori detineau un potential informativ deosebit de bogat si de pretios, apt de a fi valorificat de catre organele de urmarire penala insa comunicarea cu acestia s-a dovedit in multe situatii deosebit de dificila din pricina lipsei cvasitotale a capacitatii de exprimare literara.

Eforturile anchetatorului sunt in aceste situatii cu atat mai mari cu cat in vederea stabilirii adevarului, martorul trebuie sa precizeze chestiuni de nuanjta sau de amanunt.

Fata de aceste situatii de la caz la caz este necesar ca martorului sa i se creeze conditii sau conjuncturi cat mai favorabile pentru el pentru ca acesta sa-si poata exprima cat mai bine ideile si sa redea cat mai fidel informatiile pe care le detine. intrebarile trebuie formulate pe intelesul lui impunandu-se chiar folosirea de catre procuror a unor expresii, regionalisme sau a unui jargon familiar martorului, situatie in care evident comunicarea se face mai usor. Folosirea de catre procuror a unui limbaj apropiat martorului duce in unele situatii si la eliminarea inhibitiei acestuia din urma si face ca, uneori martorul sa-si depaseasca momentele de emotivitate sau teama.

in cazul martorului sau invinuitului cu un grad redus de pregatire si instruire, intrebarile trebuie sa fie simple, clare si directe astfel incat sa se poata asigura acestuia perceptia corecta a naturii informatiei pe care trebuie sa o dea. Per a contrario, o intrebare elaborata si elevata literar nu va produce nici un efect asupra persoanei audiate intrucat aceasta nu va intelege nici sensul semantic al cuvintelor si nici ideea sau sugestia exprimata.

Exista numeroase situatii in care persoanele audiate sunt in imposibilitate de a preciza ora sau ziua evenimentului sau macar perioada aproximativa. in aceste cazuri se impune ca procurorul sa se raporteze la dimensiunile temporale in care isi desfasoara existenta persoana respectiva, astfel cata vreme o intrebare referitoare la o data precisa calendaristica nu va avea nici un efect, dimpotriva, o intrebare care leaga raspunsul de un anumit eveniment din viata personala a subiectului sau din viata colectivitatii in care traieste, va duce la un raspuns destul de precis. in special in mediul rural subiectii audiati sunt in masura sa localizeze evenimentul raportandu-se la diverse sarbatori religioase. in mod asemanator in situatia incare martorul trebuie sa precizeze ora la care a vazut evenimentul sau pe faptuitor i se va cere sa raporteze acest moment la celelalte activitati pe care le desfasoara zilnic cu regularitate in gospodarie, urmand ca prin coroborarea mai multor situatii de acest gen sa poata fi stabilita ora din zi necesara ca element de ancheta.

De asemenea, la descrierea locului faptei sau a imprejurimilor, persoana audiata trebuie lasata sa se exprime cu propriile cuvinte insistandu-se sa se raporteze spatial la locuri sau obiecte ce-i sunt familiare si pe care le poate descrie mai lesne.

in dimineata zilei de 2 ianuarie 1998, Postul de politie Petrova, judetul Maramures a fost sesizat de cativa membri ai familiei R. din localitate, cu faptul ca numitul R.A. domiciliat in Petrova este disparut de la locuinta sa din ziua de 30 decembrie 1997. Organele locale de politie au procedat in consecinta la activitati specifice de cautare a acestuia, fiind sprijinite atat de catre membrii familiei R. cat si de catre cetateni, care s-au oferit voluntari in acest scop.

La 3 ianuarie 1998 in jurul orelor 11.00, in albia raului Viseu, rau ce desparte localitatile Petrova si Crasna, a fost gasit cadavrul lui R.A. Cadavrul se afla pozitionat la 4-5 metri de mal, la aproximativ 350 metri in aval de confluenta raurilor Viseu si Crasna.

Cercetarea cadavrului a relevat ca acesta era imbracat relativ sumar, iar in buzunarele vestimentatiei nu au fost gasite nici un fel de obiecte personale (acte de identitate, chei, bani etc).

Cercetarea locului unde a fost gasit cadavrul a fost extinsa si asupra imprejuurimilor pe o arie de aproximativ 1 km2 , pe ambele maluri ale raului Viseu, la confluenta acestuia cu raul .Crasna, precum si la podurile de peste cele doua rauri.

in cursul cercetarii la fata locului nu au fost identificate nici un fel de urme sau mijloace materiale de proba (obiecte) care sa prezinte relevanta in cauza.

Efectuandu-se necropsia cadavrului s-au stabilit cauza si natura mortii, respectiv ca moartea lui R.A. a fost violenta si s-a datorat asfixiei mecanice prin inec. Totodata victima a prezentat un numar de 23 de leziuni epicraniene, frontal, temporal, parietal drept, stang si occipital. Plagile evidentiate erau atat taiate cat si contuze, liniare, stelate si in "Y'. Examinarea atenta a plagilor de catre medicii legisti a dus la concluzia ca majoritatea erau produse prin vehiculare. Au fost distinse si un numar de 3 plagi in regiunea frontala cu aspect liniar taiat, al caror mecanism de producere s-a stabilit ca fiind prin lovire activa cu un corp contondent dur cu suprafata mica.

Nu au fost evidentiate insa alte leziuni pe corpul victimei, nici leziuni ale organelor interne si nici ale sistemului osos. S-a constatat ca victima nu consumase alcool. Leziunile existente pe corpul victimei au avut toate un caracter vital.

in aceste imprejurari s-a formulat versiunea initiala ca victirna a cazut de pe unul din cele doua poduri, versiune abandonata insa datorita faptului ca raportat la configuratia albiei ambelor rauri si la inaltimea podurilor, victima ar fi trebuit sa prezinte leziuni specifice de cadere pe planul dur, neregulat, format de pietrele din albia raurilor.

Odata eliminata aceasta ipoteza, s-a procedat la culegerea de informatii in vedera identificarii persoanelor in compania carora a fost, ultima oara, vazuta victima.

in acest sens s-a procedat la audierea fiicei victimei, minore, in varsta de 17 ani, care locuia impreuna cu victima, aceasta din urma fiind despartita de sotia sa de mai multa vreme. Audiata R.M. a aratat ca in seara zilei de 30 decembrie, in jurul orelor 23.00 victima a fost cautata la domiciliu de catre niste persoane cu care a plecat intr-un autoturism Dacia de culoare alba. R.M. a aratat ca in cauza era vorba de un grup de persoane din zona Negresti-Oas, judetul Satu Mare, la care victima R.A. obisnuia sa desfasoare munci ocazionale pe diferite intervale de timp in schimbul unor sume de bani consistente. Totodata minora R.M. a aratat ca in momentul plecarii, victima a precizat ca se va intoarce in scurt timp. Pe parcursul audierii minora nu a fost in masura sa precizeze numarul persoanelor, identitatea acestora, fizionomia, numarul de inmatriculare a autovehiculului, destinatia cu adresa exacta, sau orice alte elemente concludente. in scopul verificarii afirmatiilor minorei organele de urmarire penala au procedat la identificarea si audierea martorilor care aveau cunostinta despre deplasarile victimei in zona Negresti-Oas. Persoanele in cauza au confirmat existenta acestor deplasari periodice, insa si-au exprimat rezerva cu privire la efectuarea unei asemenea deplasari in ajunul Anului Nou, in jurul orelor 23.00, cea mai concludenta declaratie fiind a martorului I.G. Acest martor a aratat ca ori de cate ori victima pleca la destinatia aratata, in mod obligatoriu era anuntat si insarcinat contra cost, atat cu paza bunurilor, cat si cu ingrijirea animalelor de la domiciliul victimei. Chestionat asupra necesitatilor serviciilor sale in slujba victimei, martorul a afirmat ca victima nu avea incredere in fiica sa, minora R.M., intre acestia existand o stare conflictuala de notorietate in localitate.

in paralel cu audierea martorilor pe baza informatiilor culese, organele de politie ale judetului Maramures au luat legatura cu Inspectoratul de politie al judetului Satu Mare, respectiv Politia orasului Negresti-Oas, solicitandu-le ca prin intermediul cetatenilor ce domiciliau in Negresti si care erau cunoscuti ca fiind obisnuiti sa apeleze pentru diverse munci la cetateni din Maramures, sa verifice o eventuala prezenta sau solicitare recenta a acestora, a victimei R.A. Din verificarile efectuate s-a concluzionat ca cetatenii respectivi din localitatea Negresti-Oas si zonele adiacente nu au intreprins solicitari recente si nu au cunostinta despre prezenta victimei in localitatea lor.

Aceste informatii preliminare si probe administrate au scos in evidenta necesitatea eliminarii versiunii minorei R.M. cu privire la deplasarea tatalui ei in zonele amintite in seara zilei de 30 decembrie.

Planul anchetei a fost stabilit prin concentrarea atentiei si a centrului de greutate a cercetarilor catre minora R.M. Acesteia i-a fost solicitat sa descrie amanuntit toate activitatile efectuate pe parcursul zilei de 30 decembrie 1997. Minora R.M. a aratat ca in jurul orelor 20.00 s-a deplasat impreuna cu tatal ei din localitatea Petrova in localitatea Crasna in vederea achizitionarii de catre victima a unui televizor de la un cetatean din localitatea Crasna. intrucat cetateanul respectiv nu a fost gasit la domiciliu, cei doi s-au intors la Petrova si au efectuat o noua deplasare dupa o ora cu acelasi rezultat. Solicitandu-i-se minorei R.M. sa indice adresa cetateanului respectiv, minora a aratat ca intrucat fusese noapte si necunoscand localitatea, nu poate preciza numarul de casa sau sa descrie imobilul respectiv. in acest sens s-au efectuat investigatii in localitatea Crasna, solicitandu-se tuturor cetatenilor care aveau de vanzare un aparat TV sa se prezinte la postul de politie pentru relatii. Nici o persoana din localitatea Crasna nu a confirmat ca ar avea de vanzare un televizor sau ca ar fi vorbit in acest sens cu victima RA

S-a procedat in continuare la solicitarea de relatii de la persoanele din localitatea Petrova care s-au intalnit cu victima in seara zilei respective. Unii martori au confirmat ca vazusera victima impreuna cu fiica sa deplasandu-se in si dinspre localitatea

Crasna, insa elementul surpriza a aparut cand martora IA a aratat ca in jurul orelor 21.00, ora corespunzatoare celei de-a doua deplasari, a observat-o pe minora R.M. venind singura catre casa si avand asupra sa bicicleta tatalui sau, victima R.A. Acest lucru a fost negat categoric de minora R.M. inclusiv in timpul confruntarilor ce s-au efectuat. Afost identificat cel de-al doilea martor, minorul I.V., care a aratat ca tot in jurul orelor 21.00 minora R.M. s-a intors singura acasa, avand asupra sa bicicleta tatalui ei. Martorii audiati in cauza si-au exprimat surprinderea cu privire la aducerea bicicletei acasa de catre minora R.M. intrucat cunoscand bine obiceiurile victimei, acestia au precizat ca nu se deplasa niciodata pe jos, ci doar cu bicicleta.

Minorei R.M. i s-a cerut in continuare sa precizeze toate activitatile desfasurate dupa orele 21.00 in seara zilei de 30 decembrie 1997. R.M. a aratat ca s-a culcat si a dormit pana a doua zi dimineata.

Fata de aceasta declaratie anchetatorii au reusit sa identifice martori care au aratat ca au vazut-o pe R.M. in jurul orelor 23.00 mergand spre centrul localitatii, iar in jurul orelor 23.30 intorcandu-se insotita de martorul RG. Afost identificat si martorul R.A. depanator radio-TV care, aducandu-i-se la cunostinta ca victima intentiona sa cumpere unm aparat TV din localitatea Crasna si-a exprimat nedumerirea, aratand ca televizorul victimei era in stare buna de functionare si nu se impunea inlocuirea acestuia deoarece el insusi il reparase de doua ori la insistentele victimei; pe de alta parte martorul a relatat ca insasi victima isi exprimase dorinta de a folosi aparatul cat mai mult pentru ca avea o valoare sentimentala fiind un cadou primit anterior.

in acest moment al anchetei a fost inlaturata si versiunea minorei R.M. cu privire la scopul deplasarii impreuna cu victima in localitatea Crasna.

Totodata, echipa de cercetare a inteles ca R.M. este nesincera in declaratiile sale, incercand sa dea informatii eronate, inclusiv observandu-se tendinta minorei, in timpul confruntarilor efectuate cu martori de a-i sugestiona pe acestia, determinandu-i sa se indoiasca de afirmatiile pe care le faceau. S-a procedat la inregistrarea pe caseta video a unui numar de sase confruntari, Vizionarea si revizionarea inregistrarilor a permis anchetatorilor sa surprinda aspecte ale fizionomiei, gesturi si chiar expresii ale minorei care initial, in timpul confruntarilor, nu au fost sesizate. Astfel au fost vizibile expresii ale fetei minorei, care in raport cu afirmatiile martorilor oscilau intre nervozitate, ura sau amenintare. Totodata au ramas inregistrate pe banda expresii de genul "tu m-ai vazut pe mine?', "esti foarte sigur?', "ai grija sa nu gresesti!', "vezi ce vorbesti!'.

Analizand ansamblul probelor administrate pana in acel moment, echipa de cercetare a admis versiunea savarsirii unui omor, si, totodata si-a format convingerea ca minora R.M. are cunostinta de cele petrecute. Fata de R.M. s-a luat masura arestarii preventive pe o durata de 5 zile, sub invinuirea de favorizare a infractorului.

Urmatoarea etapa a anchetei a constat in identificarea autorilor, stabilirea numarului acestora, precum si a mijloacelor folosite, respectiv a scopului urmarit. invinuita R.M. a continuat sa nege cu vehementa ca ar avea cunostinta despre savarsirea vreunei fapte penale, incercand sa convinga anchetatorii de durerea pentru moartea tatalui ei si revolta ca tocmai ea este cea invinuita.

Raportat la pozitia ferma a invinuitei, echipa de cercetare penala a fost determinata sa accentueze latura psihologica a anchetei. S-a facut apel la sinceritatea acesteia, aducandu-i-se la cunostinta prevederile legale cu privire la circumstantele atenuante, a fost intrebata si s-a insistat mult pe intrebarea daca invinuita este infricosata. R.M. a aratat in cursul audierilor ca se teme, fara a preciza ce anume. Insistandu-se, (victima) minora a aratat in final ca se teme "de ceilalti'. Din acest moment crimi-nalistii au ales versiunea existentei a doi sau mai multi autori. S-a gasit de cuviinta, in prima faza sa nu se intrebe cine sunt "ceilalti', mizandu-se pe faptul ca invinuita oricum nu va raspunde la aceasta intrebare. Varianta aleasa a fost a incercarii de a o determina sa precizeze cauza temerii, daca existau amenintari, in ce constau acestea si in ce s-ar putea concretiza. (Victima) minora a precizat ca amenintarile se refera la integritatea corporala si viata sa si ca sunt iminente in cazul in care va dezvalui numele autorilor. invinuitei i s-a aratat ca nu poate fi protejata fara a se cunoaste numele celor care o ameninta, imprejurare care a determinat obtinerea scopului dorit. R.M. a aratat ca este amenintata de catre numitii RG. si GA. care fusesera audiati anterior in calitate de martori. invinuita a aratat ca acestia il omorasera pe tatal sau din interes material, precizand ca la domiciliul victimei se afla o cantitate semnificativa de aur.

Criminalistii au procedat de indata la audierea numitilor RG. si GA. Surprinzator de usor G.A. a recunoscut din prima declaratie comiterea omorului, dand toate elementele necesare si furnizand informatii de o asemenea maniera incat au fost acoperite toate "filele albe' ale anchetei.

Spre deosebire de acestia, RG. a negat invinuirea de omor, prezentand in fata anchetatorilor alibiul sau, respectiv cala ora si data savarsirii faptei se afla in prezenta unor persoane pe care Ie-a si indicat. Audiate fiind, prersoanele respective, toti membri ai familiei sale, acestia au contrazis afirmatiile facute de RG.'

Fata de ambii s-a luat masura arestarii preventive pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.

De asemenea, invinuita R.M. a fost in continuare arestata sub invinuirea initiala.

in cursul anchetei, inculpatul G.A. a aratat ca victima fusese ucisa la solicitarea fiicei acesteia, inculpata R.M., sub motivarea starilor conflictuale dintre cei doi si al tratamentului dur si cu accese de violenta pe care il aplica victima. Totodata G.A. a aratat ca inculpata R.M. le spusese ca la domiciliul victimei se afla o cantitate importanta de aur promitand-o ca recompensa daca fapta va fi comisa.

RG. a continuat sa nege in totalitate acuzatiile, atat in timpul confruntarilor cu ceilalti doi inculpati, cat si dupa demontarea alibiului sau. in acest sens s-a luat masura supunerii acestuia la testul "poligraf, rezultatul fiind semnificativ. Dupa efectuarea

testului, inculpatul RG. a revenit asupra declaratiilor si si-a recunoscut vinovatia.

Ultima problema ramasa nerezolvata pentru anchetatori a fost stabilirea corecta a incadrarii juridice a faptelor.

Perchezitia efectuata la locuinta victimei nu a confirmat existenta unor bunuri de valoare astfel incat s-a procedat la efectuarea de reaudieri si confruntari intre inculpati, dupa formula "sui generis' "fiecare cu fiecare'. Inculpatii si-au pastrat insa pozitiile anterioare, dar analiza declaratiilor a stabilit faptul ca inculpatii RG. si G.A., fiind tentati de mirajul valorilor existente la domiciliul lui R.A. si ca inculpatul P.G., prieten intim al inculpatei R.M. era revoltat de tratamentul violent pe care i-l aplica victima, au luat hotararea de a-i suprima viata. in cursul discutiilor purtate in acest sens, atat intre cei doi, cat si in prezenta minorei R.M. aceasta din urma a achiesat deplin la varianta uciderii tatalui ei, oferindu-si concursul, care a constat in atragerea victimei pe timp de noapte pe drumul dintre localitatile Petrova si Crasna, minora pretextand in fata tatalui sau ca ar fi castigat la Bingo un televizor color si care a fost transportat in satul Crasna de un cetatean, de unde avea sa-l ridice.

Conform intelegerii prealabile, inculpatii RG. si G.A. au asteptat victima in apropierea podului de peste raul Viseu lovind-o in cap cu o bucata de platband si cu pumnii. Desi conform intelegerii initiale inculpata R.M. trebuia sa fie de fata, datorita unei imprejurari neprevazute, aceasta nu a mai ajuns la locul savarsirii faptei decat ulterior comiterii omorului. Dupa ce victima a fost adusa in stare de inconstienta, inculpatii au transportat-o si au aruncat-o in apa raului Viseu, incercand sa simuleze un inec.