ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR TEHNICO-MATERIALE

ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR TEHNICO-MATERIALE

Analiza mijloacelor fixe

Mijloacele fixe alaturi de terenuri constituie imobilizarile corporale ale intreprinderii, elemente considerate in majoritatea cazurilor ca indispensabile realizarii obiectului principal de activitate al firmei.

Daca, potrivit Legii Contabilitatii nr.82/1991 mijloacele fixe sunt considerate acele elemente de activ care indeplinesc cumulativ cele doua conditii: au o valoare mai mare decat cea stabilita prin lege si o durata normala de utilizare mai mare de un an, potrivit IAS 16 Imobilizari corporale, mijloacele fixe reprezinta imobilizarile corporale destinate folosirii lor in productia de bunuri si servicii, pentru a fi inchiriate la terti sau in administratia intreprinderii pe o perioada mai mare de un exercitiu contabil.

1.1. Analiza dinamicii, structurii si starii mijloacelor fixe

Analiza dinamicii mijloacelor fixe presupune luarea in considerare a unui sistem de indicatori care reflecta fluxurile inregistrate in cursul perioadei analizate cu privire la valoarea mijloacelor fixe.

Valoarea mijloacelor fixe poate fi data de: valoarea de intrare a mijloacelor fixe in patrimoniu, valoarea medie a mijloacelor fixe, valoarea neta a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare reprezinta acea valoare la care, potrivit Regulamentului privind aplicarea Legii contabilitatii nr.82/1991, sunt inregistrate mijloacele fixe la intrarea lor in patrimoniu si prin care se intelege:

costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

costul de productie, pentru mijloacele fixe realizate de unitatea patrimoniala;

valoarea actuala, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit;

valoarea de aport (de utilitate) pentru mijloacele fixe aduse ca aport la capitalul social;

valoarea rezultata in urma reevaluarii.

Valoarea medie a mijloacelor fixe ()este o valoare calculata pe baza relatiei:

unde: Vi reprezinta valoarea mijloacelor fixe la inceputul exercitiului financiar;

- valoarea medie a intrarilor de mijloacelor fixe in cursul exercitiului financiar;

- valoarea medie a iesirilor de mijloace fixe in cursul exercitiului financiar.

iar

unde: I_i reprezinta valoarea mijloacelor fixe intrate, pe categorii;

tf_i timpul de functionare (in luni) a mijloacelor fixe intrate, pe categorii, in cursul exercitiului financiar;

E_i valoarea mijloacelor fixe iesite, pe categorii;

tnf_i timpul de nefunctionare (in luni) a mijloacelor fixe iesite, pe categorii, in cursul exercitiului financiar.

Valoarea neta a mijloacelor fixe reprezinta valoarea inregistrata in bilantul contabil patrimonial al firmei si presupune deducerea amortizarii din valoarea bruta a mijloacelor fixe.

Principalii indicatori ai dinamicii mijloacelor fixe sunt:

a) Modificarea absoluta a valorii mijloacelor fixe

Δ Mf = Mf₁ Mf₀ sau Δ mf_i = mf_i1 mf_i0

unde: Mf reprezinta valoarea totala a mijloacelor fixe

mf_i valoarea mijloacelor fixe din categoria i

b) Modificarea relativa a valorii mijloacelor fixe

Indicele statistic de crestere

I _Mf (%) = sau I_mfi (%) =

Ritmul statistic de crestere

R_Mf (%) = sau R_mfi =

c) Coeficientul intrarilor de mijloace fixe

K_I =   sau K_I =

unde: I reprezinta valoarea intrarilor de mijloace fixe

d) Coeficientul iesirilor de mijloace fixe

K_E =   sau K_E =

unde: E reprezinta valoarea iesirilor de mijloace fixe

e) Coeficientul miscarii globale a mijloacelor fixe

K_M =   sau K_M =

O analiza pertinenta a dinamicii mijloacelor fixe presupune corelarea acestor indicatori cu rezultatele obtinute in urma utilizarii mijloacelor fixe (Productia exercitiului, Cifra de afaceri, Valoarea adaugata, Rezultatul exploatarii, etc.) si cu faza de maturitate a unitatii patrimoniale.

Astfel, o crestere a valorii mijloacelor fixe devansata de cresterea rezultatelor obtinute reprezinta o situatie favorabila, indiferent de faza ciclului de viata in care se gaseste intreprinderea, situatie concretizata in cresterea eficientei utilizarii mijloacelor fixe.

Pe de alta parte, o dinamica a mijloacelor fixe superioara dinamicii rezultatelor obtinute reprezinta o situatie nefavorabila a unei firme aflata in faza de maturitate, dar aceasta poate reprezenta o situatie normala daca firma se gaseste in faza de demaraj sau crestere, ca urmare a faptului ca in aceste etape ale ciclului de viata firma investeste destul de mult in mijloacele fixe cu speranta obtinerii de rezultate superioare in viitor.

De asemenea, corelarea dinamicii mijloacelor fixe cu dinamica resurselor umane ale intreprinderii indica gradul de inzestrare tehnica a muncii sau nivelul de tehnologizare a muncii.

Din punct de vedere al structurii mijloacelor fixe, analiza economico-financiara presupune delimitarea si analiza mijloacelor fixe pe diferite categorii, in functie de mai multe criterii:

a) dupa functia indeplinita (si in conformitate cu H.G. 964/1999 privind aprobarea clasificatiei mijloacelor fixe si a duratelor normale de functionare), mijloacele fixe sunt delimitate in sase grupe, si anume:

Constructii

Echipamente tehnologice

Aparate si instalatii de masurare, control si reglare

Mijloace de transport

Animale si plantatii

Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie

b) in conformitate cu O.G. 94/2001, mijloacele fixe se delimiteaza in trei categorii:

Constructii

Instalatii tehnice si masini

Alte instalatii, utilaje si mobilier

c) dupa implicarea lor in realizarea procesului de exploatare, mijloacele fixe sunt:

mijloace fixe active

mijloace fixe in conservare

d) dupa forma de proprietate, mijloacele fixe utilizate de intreprindere pot fi:

mijloace fixe proprii

mijloace fixe detinute in leasing

e) in functie de exigentele raportarii activitatii pe segmente (conform IAS 14 - Raportarea pe segmente), mijloacele fixe sunt delimitate in:

mijloace fixe aferente segmentelor de activitate

mijloace fixe aferente segmentelor geografice

Indiferent de structura luata in considerare, analiza economico-financiara a structurii mijloacelor fixe vizeaza: cuantificarea si analiza ponderii fiecarei categorii in valoarea totala a mijloacelor fixe (cu ajutorul coeficientului de structura), modificarile structurale si implicatiile acestora la nivel de intreprindere.

Coeficientul de structura a mijloacelor fixe ( g_mfi) se determina cu ajutorul raportului:

sau

unde: mf_i reprezinta valoare mijloacelor fixe din categoria i

Mf valoarea totala a mijloacelor fixe

Modificarile de structura corelate cu nivelul eficientei individuale a mijloacelor fixe repartizate pe categorii, se reflecta direct in valoarea eficientei medii totale la nivel de intreprindere si implicit asupra performantelor de ansamblu ale entitatii economice.

Analiza starii mijloacelor fixe aduce un plus de informatii cu privire la principalele resurse tehnice ale intreprinderii, informatii ce pot fi utilizate in aprecierea politicii de investitii a firmei. Indicatorii care stau la baza analizei starii mijloacelor fixe sunt:

a) Gradul de amortizare sau de uzura (G_A) se determina ca raport intre suma amortizarii (Amz) si valoarea bruta a mijloacelor fixe (Mf_b):

G_A(%) =

b) Gradul de reinnoire (G_I) se determina ca raport intre valoarea mijloacelor fixe noi intrate prin investitii (Mf _inv) si valoarea totala a mijloacelor fixe (Mf_t):

G_I(%)=

c) Gradul de modernizare (G_M) se determina ca raport intre valoarea mijloacelor fixe modernizate (Mf_m) si valoarea totala a mijloacelor fixe (Mf_t):

G_M(%)=

Marimea acestor indicatori este dependenta de sistemul de amortizare utilizat la nivelul unitatii patrimoniale, de politica de investitii dar si de faza de maturitate a firmei.

1.2. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe

Intr-o economie concurentiala devine necesara utilizarea cat mai deplina a oricarui factor de productie si implicit desfasurarea de activitati profitabile nu numai pe termen scurt, dar si pe termen lung.

La nivel microeconomic, un astfel de obiectiv poate fi realizat si prin utilizarea eficienta a mijloacelor fixe din dotare.

Pentru a evalua eficienta utilizarii mijloacelor fixe, este necesara corelarea dimensiunii acestora cu efectele obtinute in urma implicarii lor in activitatea analizata.

Prin raportarea efectelor obtinute la eforturile implicate se obtine sistemul indicatorilor de eficienta privind mijloacele fixe:

Eficienta =

Indicatorii de rezultate (efect) care pot fi considerati in stransa corelatie cu utilizarea mijloacelor fixe sunt dati de: productia exercitiului (Qex), valoarea adaugata (VA), rezultatul exploatarii (RE), rezultatul net al exercitiului (Rnet), cifra de afaceri (CA).

In functie de specificul activitatii, se poate alege unul sau mai multi dintre acesti indicatori cu scopul de a exprima opinii pertinente cu privire la eficienta mijloacelor fixe.

In ceea ce priveste indicatorii de efort, acestia pot fi considerati: valoarea medie a mijloacelor fixe (Mf), valoarea medie a mijloacelor active (mijlocele fixe care participa efectiv la activitatea luata in considerare - Mfa), valoarea oricarei categorii de mijloace fixe.

Pornind de la acesti indicatori, analiza eficientei mijloacelor fixe se poate mai realiza si pe baza comparatiei ritmului de crestere al rezultatelor cu ritmul de crestere al valorii mijloacelor fixe pe total sau pe categorii implicate in procesul de productie.

Daca dinamica productiei exercitiului (sau a oricarui rezultat legat de utilizarea directa sau indirecta a mijloacelor fixe) devanseaza dinamica mijloacelor fixe, atunci: I_Qex> I_Mf. Aceasta inegalitatea reflecta un aspect favorabil din punct de vedere al eficientei utilizarii mijloacelor fixe, in sensul ca prin acumularea unei valori suplimentare de mijloace fixe se obtin rezultate care justifica acest efort.

Dar, o analiza mai pertinenta a eficientei mijloacelor fixe implica luarea in considerare a factorilor care pot influenta modificarea acesteia. Se pot considera astfel, o serie de modele de analiza factoriala, cel mai des utilizate fiind:

a)

unde:

- reprezinta ponderea valorii mijloacelor fixe active in valoarea totala a

mijloacelor fixe active

- eficienta utilizarii mijloacelor fixe active

Potrivit acestui model se analizeaza contributia eficientei mijloacelor fixe active la eficienta totala a mijloacelor fixe, tinand cont insa si de ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe.

b)

unde:

- reprezinta eficienta medie zilnica a mijloacelor fixe active

(randamentul zilnic al mijloacelor fixe active)

T timpul de munca exprimat in numar de zile lucrate

Potrivit acestui model, randamentul zilnic al mijloacelor fixe active, structura mijloacelor fixe si timpul de munca reprezinta variabilele principale ale eficientei mijloacelor fixe.

c)

unde:

g_fi reprezinta structura mijloacelor fixe pe unitati operationale, segmente de activitate, etc.

e_i eficienta mijloacelor fixe pe structura implicata in analiza

Acest model surprinde contributia modificarilor structurale privind repartizarea mijloacelor fixe si ale eficientei pe structurile respective asupra eficientei medii a mijloacelor fixe totale.

d)

unde:

- reprezinta bogatia creata la o unitate de valoare a productiei exercitiului

e)

unde:

- reprezinta rata rentabilitatii comerciale (aferenta exploatarii)

2. Analiza stocurilor

Din punct de vedere patrimonial, stocurile reprezinta una din structurile activelor circulante ale intreprinderii care contribuie in mod semnificativ la desfasurarea procesului de exploatare, consumandu-se total sau partial in cadrul acestuia .

Potrivit IAS 2 Stocuri, acestea sunt delimitate in functie de destinatia lor, fiind considerate:

active detinute pentru a fi vandute in cursul normal al activitatii;

active in curs de productie pentru o astfel de vanzare;

active sub forma de materii prime sau furnituri ce urmeaza a fi consumate in procesul de productie sau in procesul de prestare de servicii.

2.1. Analiza eficientei gestiunii stocurilor

In practica analizei economico-financiare se utilizeaza: stocul initial, stocul final si mult mai frecvent, stocul mediu.

Stocul initial (Si) reprezinta stocul existent in intreprindere la inceputul perioadei de gestiune sau al perioadei luate in analiza.

Stocul final (Sf) se determina pe baza modelului balantier care ia in considerare stocul initial al perioadei analizate (Si), intrarile (I) si iesirile (E) de stocuri din cursul perioadei respective:

Sf = Si + I - E

In ceea ce priveste stocul mediu (), determinarea valorii acestuia se poate face utilizand unul dintre urmatoarele modele:

a) Modelul mediei cronologice simple:

= , atunci cand avem o serie de momente echidistante,

unde: Si reprezinta stocul aferent momentului de timp i

n numarul de momente

b) Modelul mediei cronologice ponderate:

= , atunci cand avem o serie de momente cu distante diferite de timp,

unde: Si reprezinta stocul aferent momentului de timp i

n numarul de momente

t_i reprezinta distanta (in zile) dintre doua momente succesive

c) Modelul economic:

= = =

unde: CA - reprezinta cifra de afaceri totala

- cifra de afaceri medie zilnica

- durata medie de rotatie a stocurilor

T- durata in zile a perioadei analizate

g_i - structura cifrei de afaceri pe grupe de produse (marfuri)

d_i - durata de rotatie individuala pe grupele respective (d_i)

d) Modelul dat de suma stocurilor aferente tuturor grupelor de produse (marfuri) ale unei intreprinderi:

=

unde:   - reprezinta stocul mediu al grupei de produse (marfuri) i;

= ca_zi x d_i

n numarul de grupe de produse (marfuri)

ca_zi cifra de afaceri zilnica aferenta grupei i

d_i durata de rotatie individuala a grupei i

Pornind de la modelul economic (c), factorii directi care pot influenta stocul mediu sunt: cifra de afaceri medie zilnica, structura cifrei de afaceri pe grupe de produse si durata de rotatie pe structura implicata in analiza.

Relatiile cu ajutorul carora se determina influentele absolute ale factorilor asupra stocului mediu sunt:

Influenta modificarii volumului de activitate mediu zilnic (cifra de afaceri medie zilnica):

Δ() = -

O crestere a volumului de activitate mediu zilnic determina in conditiile unei durate medii de rotatie constante, o crestere justificata a stocului mediu; situatia se apreciaza ca normala atata timp cat cresterea stocului mediu este devansata de cresterea volumului de activitate (I< I ).

Influenta modificarii structurii cifrei de afaceri pe grupe de produse:

Δ (g_i) = - = (- )

Cresterea ponderii cifrei de afaceri aferente grupelor de produse care au o durata lenta de rotatie (numar mare de zile aferente unei rotatii a stocurilor) determina o crestere a stocului mediu la nivelul intreprinderii (efect nefavorabil), dupa cum o crestere a ponderii cifrei de afaceri aferente grupelor de produse care au o durata de rotatie accelerata (numar mic de zile aferente unei rotatii a stocurilor) determina o diminuare a stocului mediu la nivelul intreprinderii (efect favorabil).

Influenta modificarii duratei individuale de rotatie (pe grupe de produse):

Δ (d_i) = - = ( - )

O crestere a duratei individuale de rotatie (sau o incetinire a acesteia) la toate grupele de produse sau numai la cele care detin ponderi semnificative determina o crestere a stocului mediu la nivel de intreprindere, ceea ce reprezinta o situatie nefavorabila din punct de vedere al gestiunii stocurilor.

Principalele premise ale asigurarii unei gestiuni eficiente a stocurilor la nivelul unei intreprinderi sunt:

ritmicitatea optima a aprovizionarilor;

mentinerea unei rate de rotatie a stocurilor favorabila;

evitarea rupturilor de stoc, dar si a supra-stocajelor.

Pentru asigurarea ritmicitatii optime a aprovizionarilor cu materii prime, materiale consumabile, marfuri, etc., este necesara o planificare riguroasa a activitatii de aprovizionare strict corelata cu activitatea de productie, respectiv vanzare. In acest context devin prioritare activitati precum:

determinarea cantitativa si calitativa a necesarului de aprovizionat;

stabilirea termenelor optime de aprovizionare;

stabilirea limitelor de pret si incheierea de contracte ferme cu furnizorii, asigurandu-se o importanta deosebita furnizorilor fideli sau celor care pot asigura intrari semnificative;

analiza eventualelor abateri de la desfasurarea normala a procesului de aprovizionare si remedierea disfunctionalitatilor.

In ceea ce priveste rata de rotatie a stocurilor, aceasta poate exprimata atat in zile (si reprezinta durata medie de rotatie), cat si in numar de rotatii, dupa relatiile:

sau

Un aspect important, de care depinde in mare masura veridicitatea rezultatelor analizei, il reprezinta asigurarea corelatiei in exprimarea celor doi indicatori: stoc si flux de activitate. In practica se poate tine cont de urmatoarele concordante:

In reglementarile contabile actuale se foloseste frecvent Cifra de afaceri ca flux corespunzator stocului mediu, astfel ca in lucrarea de fata vom opta pentru utilizarea prioritara a acestui indicator.

Indiferent de modelul utilizat, factorii care influenteaza in mod direct rata de rotatie a stocurilor sunt:

fluxul de activitate

valoarea stocului mediu

Modificarea, in sensul cresterii a stocului mediu total determina, in conditiile in care aceasta nu este devansata de cresterea fluxului de activitate, o incetinire a ratei de rotatie, ceea ce reprezinta un aspect nefavorabil al gestiunii stocurilor la nivel de entitate economica.

In mod concret, incetinirea ratei de rotatie a stocurilor reprezinta cresterea duratei medii de rotatie in zile sau reducerea numarului de rotatii.

Pe langa factorii directi de influenta, in analiza ratei de rotatie a stocurilor pot fi implicati si factorii cu actiune indirecta, precum: timpul de munca (exprimat in numar de salariati, om-zile, om-ore), productivitatea medie anuala, productivitatea medie zilnica, productivitatea medie orara, cantitatea de produse, pretul de vanzare unitar, etc.

Acesti factori influenteaza in mod direct fluxul de activitate luat in considerare si implicit durata de rotatie a stocurilor corespunzatoare.

Data fiind conjunctura economica actuala, in care intreprinderile produc si vand o gama diversificata de produse, durata medie de rotatie a stocurilor la nivelul intreprinderii este dependenta de structura fluxului de activitate pe grupe sau repere de produse (g_i) si durata de rotatie individuala pe grupele sau reperele respective (d_i).

Modelul de analiza este dat de relatia:

sau

Modificare duratei medii de rotatie a stocurilor (Δ ) este data de influenta celor doi factori:

a) Influenta modificarii structurii fluxului de activitate (g_i) asupra duratei medii de rotatie:

Δ(g_i) = = -

b) Influenta modificarii duratei individuale de rotatie (di) aferenta structurii considerate asupra duratei medii de rotatie:

Δ(d_i) = = -

2.2. Analiza stocurilor active si a stocurilor de siguranta

Dupa rolul lor in cadrul procesului de exploatare, stocurile se pot grupa in :

stocuri active

stocuri de siguranta

Stocul activ este acel stoc care permite unei intreprinderi desfasurarea activitatii de exploatare in conditii normale ale aprovizionarilor de la furnizori si ale cererii manifestate pe piata fata de produsele firmei.

Acest stoc poate fi determinat atat in unitati fizice sau valorice cat si in zile, conform relatiilor:

a)     S_a (u.f./u.val.)=

b)    S_a (zile) =

unde: Q- reprezinta cantitatea sau valoarea aprovizionarilor

Δ termenul de reaprovizionare (in zile)

Pentru optimizarea din punct de vedere economic a stocului activ, in relatia de calcul a acestuia se poate utiliza Q_optim determinat cu ajutorul modelului Wilson, conform caruia:

Q_optim =   sau Q_optim =

unde: Q_optim reprezinta cantitatea optima de aprovizionat

C cererea sau consumul anual

L costul lansarii unei comenzi

p- pretul de achizitie unitar

r_ch.s rata cheltuielilor de stocare la un leu stoc

c_s costul de stocare unitar

Dat fiind faptul ca existenta unui stoc inferior celui necesar satisfacerii cererii sau consumului anual determina un nivel al activitatii de vanzare sau de productie sub nivelul potential, iar un stoc superior celui necesar desfasurarii normale a activitatii implica un plus de cheltuieli de exploatare (privind depozitarea si pastrarea stocurilor) si a cheltuielilor financiare (privind dobanzile la creditele contractate pentru aprovizionarea cu stocuri), rezulta ca dimensiunea optima a stocului poate asigura maximizarea performantelor economice ale intreprinderii.

Stocul α este stocul de siguranta necesar desfasurarii normale a activitatii de vanzare, in conditiile caracterului aleatoriu al cererii. Relatia dupa care se calculeaza este:

S _α = t x s x

unde: t = 2 pentru o probabilitate de 95% (se numeste coeficient de corectie in functie de nivelul de serviciu asigurat)

s abaterea medie patratica a vanzarilor efective (X) fata de cele medii ():

s =

unde: n reprezinta nr. de perioade;

y raportul dintre termenul de reaprovizionare (Δ) si intervalul analizat (T)

Pentru determinarea valorii medii a vanzarilor () se foloseste relatia mediei aritmetice simple:

=

Stocul β reprezinta stocul de siguranta necesar desfasurarii normale a activitatii de productie sau de vanzare in conditiile neritmicitatii intrarilor sau in situatia in care furnizorii nu respecta graficele de livrare. Relatia de calcul este:

S _β =

unde: t = 2

s abaterea medie patratica a intrarilor efective (Z) fata de cele prevazute (Δ)

n numarul de intervale (perioade) implicate in calcul

Observatie: Intrarile efective pot fi exprimate in unitati fizice, valorice sau cu ajutorul indicatorului asigurarea desfasurarii activitatii (de productie sau de vanzare) in zile.

s =

Asigurarea desfasurarii activitatii (de productie sau de vanzare) in zile se determina pe baza relatiei:

z = valoarea efectiva a intrarilor de la furnizori/fluxul mediu zilnic al activitatii (de productie sau de vanzare);

Δ = valoarea prevazuta a intrarilor de la furnizori/fluxul mediu zilnic al activitatii (de productie sau de vanzare).

Determinarea stocului mediu optim necesar desfasurarii activitatii, atunci cand cererea privind produsele firmei este aleatoare sau in situatia neritmicitatii aprovizionarilor de la furnizori, implica luarea in considerare a stocului activ (care se presupune a fi optim in conditii normale de aprovizionare si vanzare) si a stocurilor de siguranta, astfel:

_{optim (zile)} = + S _α(zile) sau _{optim (zile)} = + S _β(zile)

_{optim (u.f./u.val.)} = + S _{α(u.f./u.val)} sau _{optim (u.f./u.val.)} = + S _{β(u.f./u.val.)}

Aplicatii practice

1) Sa se analizeze structura si starea mijloacelor fixe apartinand firmei Cronos, in perioada 2002-2003, utilizand urmatoarele informatii:

Tabel nr.24

-mil. lei-

Rezolvare:

Se determina structura mijloacelor fixe pe categorii (valoare neta) si structura mijloacelor fixe din punct de vedere al modului in care acestea participa la procesul exploatarii (mijloace fixe active si mijloace fixe in conservare):

Tabel nr.25

Pe baza rezultatelor obtinute se remarca ponderea semnificativa a categoriei de mijloace fixe Echipamente tehnologice si o tendinta de crestere in perioada analizata. Aceasta situatie poate fi data de domeniul de activitate al firmei, respectiv un domeniu care necesita o productie superior tehnologizata.

Pornind de la faptul ca politica de investitii a intreprinderii este orientata cu precadere spre echipamentele tehnologice, se impune analiza prioritara a acestora, fara a omite insa celelalte categorii de mijloace fixe.

Din punct de vedere al repartizarii mijloacelor fixe in functie de participarea lor la activitatea de exploatare, situatia se prezinta astfel:

Tabel nr.26

Se observa faptul ca, in perioada analizata, intreprinderea Cronos nu utilizeaza intregul disponibil de mijloace fixe. Totusi, se poate aprecia faptul ca aceasta nu reprezinta o situatie permanenta, data fiind tendinta de integrare completa a mijloacelor fixe in procesul exploatarii.

In ceea ce priveste starea mijloacelor fixe, limitandu-ne la datele disponibile, aceasta se poate analiza numai pe baza gradului de amortizare.

Tabel nr.27

Desi evolutia crescatoare a gradului amortizarii mijloacelor fixe indica o tendinta de imbatranire, valorile relativ scazute ale acestui indicator (sub 20%) sugereaza faptul ca intreprinderea dispune inca, de resurse tehnice cu un grad redus de uzura.

2) Sa se analizeze eficienta utilizarii mijloacelor fixe pornind de la informatiile prezentate in tabelul nr.24 si cele redate in tabelul urmator (tabel nr.28):

Tabel nr.28

Rezolvare:

Pornind de la datele disponibile, analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe implica urmatoarele sisteme cauzale:

Rezultatele obtinute in urma calcularii indicatorilor privind utilizarea mijloacelor fixe sunt cuprinse in tabelul urmator:

Tabel nr.29

Utilizand primul model de analiza, influentele factorilor asupra eficientei utilizarii mijloacelor fixe (CA la 1000 lei mijloace fixe) se determina astfel:

a)     Influenta modificarii ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe asupra cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:

Δ () = - =

=lei

Cresterea ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe a determinat o crestere a eficientei mijloacelor fixe totale, in conditiile in care eficienta mijloacelor fixe active a fost mentinuta constanta.

b)    Influenta modificarii cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active asupra eficientei mijloacelor fixe totale:

Δ () = - =

= lei

Scaderea cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active genereaza o scadere a eficientei mijloacelor fixe totale, in conditiile in care structura ramane constanta.

Modificarea totala a eficientei mijloacelor fixe la nivelul intreprinderii este data de:

Δ = - =

=lei

La nivel de intreprindere, evolutia eficientei mijloacelor fixe este nefavorabila ( a scazut cu 2.625 lei ) ca urmare a influentei negative data de scaderea cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe active, influenta necompensata de efectul favorabil al cresterii ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe.

Observatie: Pentru celelalte modele de analiza factoriala se procedeaza in mod asemanator.

3) Sa se explice cauzele modificarii duratei de rotatie a stocurilor firmei Cronos, in perioada 2002-2003 cunoscand datele urmatoare:

Tabel nr.30

Rezolvare:

_(zile) = ,

unde: reprezinta stocul mediu

- cifra de afaceri totala

T 360 zile

In conditiile in care stocul mediu nu este cunoscut durata medie de rotatie a stocurilor se determina utilizand relatia mediei ponderate:

_(zile) =

unde: g_i reprezinta structura vanzarilor pe sectoare de activitate

v_i durata de rotatie pe structura implicata in analiza

Tabel nr.31

₂₀₀₂ = = 39,66 zile 40 zile

₂₀₀₃ = = 45,63 zile 46 zile

=

₂₀₀₂ = = 93.599 mil.lei

₂₀₀₃ = = 110.032 mil.lei

Factorii care pot explica modificarea duratei de rotatie sunt, conform modelului

_(zile) = , stocul mediu si cifra de afaceri.

Influenta modificarii cifrei de afaceri:

Δ CA = -1 zile

Cresterea fluxului de activitate (cifra de afaceri) in conditiile mentinerii constante a stocului mediu, determina o reducere a duratei medii de rotatie a stocurilor cu aproximativ o zi (efect favorabil).

Influenta modificarii stocului mediu:

Δ = +7 zile

Cresterea stocului mediu determina, in situatia in care fluxul de activitate este mentinut constant, o crestere a duratei de rotatie cu aproximativ 7 zile (efect nefavorabil).

Utilizand modelul _(zile) = , factorii care pot influenta modificarea duratei medii de rotatie sunt structura activitatii si durata de rotatie pe structura implicata.

Influenta modificarii structurii (g_i):

Δ g_i = ^R - ₂₀₀₂ = - 39,66 = 40,54 39,66 =

+1 zile

Cresterea ponderii vanzarilor in sectorul comert cu ridicata, in care durata de rotatie a stocurilor in perioada de baza este mai mare decat media si decat a celorlalte doua sectoare, a constituit factorul determinant al incetinirii vitezei de rotatie cu aproximativ o zi.

Δv_i = ₂₀₀₃ - ^R = 45,63 40,54 +5 zile

Cresterea duratei de rotatie a stocurilor in toate cele trei sectoare de activitate a determinat cresterea duratei medii de rotatie cu aproximativ 5 zile.

4) Sa se calculeze stocul de siguranta necesar in conditiile caracterului variabil al cererii pentru aparate audio-video si sa se optimizeze stocul mediu total,  cunoscand situatia vanzarilor lunare 2003.

Tabel nr.32

-mil. lei-

Stocul mediu cu care firma isi desfasoara activitatea este de 126 milioane lei, iar termenul de reaprovizionare este de 10 zile.

Rezolvare:

s = 117 mil. lei

S _α = 2 x 117 x = 38,9 mil. lei

S _{α (zile)}= = 3,41 zile

unde: CA zilnica = = 11,4 mil. lei

In situatia data, pentru desfasurarea normala a activitatii de vanzare firma are nevoie de un stoc de siguranta de 38,9 mil. lei (respectiv de 3,41 zile) cu care, in 95 % din cazuri, cererea va fi satisfacuta.

Stocul mediu optim cu care firma ar trebui sa-si desfasoare activitatea este:

_optim = + 3,41 = 8,41 zile

_{optim (mil. lei)} = 8,41 x 11,4 = 95,8 mil. lei

Se remarca faptul ca firma isi desfasoara activitatea cu un stoc mediu mai mare decat cel optim necesar. Aceasta situatie conduce la cresterea cheltuielilor de depozitare-pastrare a stocurilor si implicit, se va reflecta nefavorabil in rezultatele si rentabilitatea firmei.

5) Sa se calculeze stocul de siguranta necesar in conditiile neritmicitatii intrarilor privind componentele necesare productiei de calculatoare si sa se optimizeze stocul mediu total, dispunand de urmatoarea situatie a intrarilor de la furnizori:

Tabel nr.33

In perioada analizata, firma a inregistrat un stoc mediu de 90 mil. lei, iar consumul mediu zilnic de componente a fost de 11 mil. lei.

Rezolvare:

Tabel nr.34

s = = 9,67

S_β = = 5,83 zile

S_{β (mil. lei)} = 5,83 x 11 = 64,13 mil. lei

Stocul mediu optim necesar pentru asigurarea continuitatii activitatii de productie va fi: _optim = + 5,83 = 10,83 zile

_{optim (mil. lei)} = 10,83 x 11 = 119,13 mil. lei

Dat fiind faptul ca firma isi desfasoara activitatea cu un stoc mediu inferior celui optim poate avea consecinte nefavorabile asupra procesului de productie, existand riscul rupturilor de stoc concretizate in imposibilitatea continuarii activitatii la un moment dat.