Taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata

Introducerea si evolutia taxei pe valoare adaugata in diferite tari ale lumii

Introducerea taxei pe valoare adaugata asupra economiei a avut loc pentru prima data in Franta la initiativa lui Maurice Laure in anul 1954. Ulterior acest impozit indirect si in alte tari din Europa, Asia, Africa si America Latina.

Din multimea de cote care au functionat initial numarul lor s-a redus treptat ajungandu-se la patru : cota normala, cota majorata, cota redusa si cota intermediara.

Pe continentul european in anul 1967 dupa zece ani de la semnarea Tratatului de la Roma, in cadrul Comunitatii Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.

Astazi in peste 70 tari ale lumii taxa pe valoare adaugata isi gaseste locul principal in sistemul fiscal adoptat.

Tarile care n-au adoptat-o pana in prezent manifesta interes pentru introducerea ei in perspectiva iar unele state o folosesc in mod limitat, taxa aplicandu-se in aceste cazuri la producatori sau in comertul cu ridicata, fiind absenta in comertul cu amanuntul.

Introducerea taxei pe valoarea adaugata in tara noastra si principiile care stau la baza ei

In conditiile trecerii la economia de piata impozitul pe circulatia marfurilor ce functioneaza in economie ca un impozit indirect nu-si mai avea justificarea mentinerii lui.

Agentii economici platitori de taxa pe valoarea adaugata au obligattia au sa depuna la organul fiscal din raza teritoriala unde-si desfasoara activitatea o declaratie de inregistrare ca platitor in termen de 15 zile de la data inceperii activitatii sau a modificarii conditiilor de desfasurare a acesteia. Organul fiscal dupa ce analizeaza declaratia si cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege atribuie codul fiscal necesar evidentierii. Conditia inregistrarii ca platitor de taxa este inregistrarea legala a agentului economic si realizarea unei icfre de afaceri de peste 125 milioane lei in ultimele 12 luni sau prin optiune pentru cei care au inregistrat ori declarat o cifra de afaceri sub nivelul de afaceri sub nivelul plafonului de mai sus.

Obiectul taxei pe valoare adaugata

De regula sunt cuprinse in obiectul taxei pe valoare adaugata livrarile de bunuri mobile, tranferul proprietatii bunurilor imobile intre agentii economici si intre acestia si institutii publice sau persoane juridice, prestarile de servicii si importul de bunuri si servicii.

a) Livrarile de bunuri mobile cuprind toate operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporate, indiferent de forma juridica prin care se realizeaza : vanzare, schimb, aport in bunuri la capitalul social al societatii comerciale, transferul proprietatii bunurilor incheiate la o anumita data prevazuta in contract sau conventie.

b) Transferul proprietatii bunurilor imobile intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata numai in masura in care operatiunile au loc intre agentii economici ori intre acestia si institutiile publice sau persoanele fizice, indiferent de forma prin care se realizeaza operatia respectiva : vanzare, schimb, inchirierea cu clauza trecerii proprietatii bunurilor respective la o anumita data prevazuta in contract etc.

In aceasta categorie de bunuri supuse taxei se incadreaza toate constructiile imobiliare indiferent de natura lor cum sunt : locuintele, vilele, constructiile individuale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitarii altor activitati ; terenurile pentru constructii si cele situate in intravilan, inclusiv cele pe care sunt amplasate in mediul urban sau rural constructii sau alte amenajari ; bunurile mobile care nu se pot detasa de constructii fara a le deteriora (instalatii si cazane de apa, instalatii de forta, constructiile de alimentari cu apa sau de evacuare etc.)

De asemenea, livrarile de bunuri mobile si imobile, precum si prestarile de servicii din tara, intra sub incidenta taxei pe valoare adaugata, cu conditia sa fie efectuate de persoane fizice sau juridice inregistrate ca agenti economici ori autorizate sa desfasoare o activitate economica pe baza liberei initiative.

c) Prestarile de servicii - locul prestarii de servicii se considera a fi locul unde prestatorul de servicii isi are stabilit sediul activitatii economice, iar in lipsa acestuia, acolo unde este situat domiciliul stabil al prestatorului de servicii cu unele exceptii mentionate mai jos.

. Taxa pe valoare adaugata se percepe in functie de locul unde sunt situate bunurile imobile. Se incadreaza aici lucrarile de constructii - montaj executate pentru repararea si

intretinerea bunurilor imobile existente in Romania, indiferent daca sediul prestatorului se afla in tara sau in strainatate ;

. In functie de locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii economice sau, in lipsa acestuia domiciliul stabilit al beneficiarului ;

In acest context se cuprinde inchirierea de bunuri mobiliare corporale, serviciile de publicitate, cesiuni si concesiuni ale dreptului de autor, de licente, de brevete, de marci de fabrica si de comert etc.

Tot aici se includ prestatiile consultatiilor avocatilor, ale expertilor contabili si tehnici, operatiuni bancare, financiare, de asigurare si reasigurare, toate prestarile intermediarilor legate de serviciile de mai sus.

. Locul unde sunt prestate serviciile efectiv constituie un alt criteriu de aplicare si incasare a taxei pe valoare adaugata. In functie de acest criteriu se taxeaza activitatile culturale, artistice, stiintifice, educative, sportive, de divertisment precum si unele prestari necesare transportului cum ar fi : incasarea si descarcarea mijloacelor de transport, paza si depozitarea marfurilor, reparatiilor si alimentarea cu carburanti si lubrifianti a mijloacelor de transport. Tot aici intra unele expertizari sau lucrari de intretinere efectuate asupra bunurilor mobile corporale

. Pentru transportul de persoane si marfuri locul unde se presteaza serviciul este in functie de locul unde se efectueaza transportul avand in vedere distantele parcurse de la punctul de plecare la cel de sosire.

d) Importul de bunuri si servicii - In sfera obiectului taxei pe valoare adaugata intra bunurile introduse in tara direct sau prin intermediari autorizati de catre orice persoana fizica sau juridica in conditiile prevazute de Regulamentul vamal. Sub incidenta taxei mai intra si serviciile contactate de persoanele juridice cu sediul sau domiciliul in Romania cu persoane fizice sau juridice cu sediul sau cu domiciliul in strainatate.

Exonerari si scutiri de la plata pe valoarea adaugata

Se exonereaza de la plata taxei atat livrarile de bunuri si prestarile de servicii cand sunt efectuate de anumite organizatii si unitati expres prevazute de lege.

Nu sunt scutite de plata taxei pe valoare adaugata bunurile din import pentu care in legislatie se prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desfiintarea taxelor vamale.

Printre alte operatiuni de import prevazute in mod expres in lege ca fiind scutite de taxa pe valoare adaugata enumeram :

▪ marfurile importate si comercializate in regim de ˝duty free˝, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora ;

▪ licente de filme si programe, drepturi de transmisie pentru activitati de radio si televiziune ;

▪ mijloace de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate care se introduc in zonele libere ;

▪ bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice ;

Cotele de impozitare

Pentru calculul taxei pe valoare adaugata avem nevoie de doua elemente si anume baza de impozitare sau de calcul si cota de impozitare.

Baza de calcul difera avandu-se in vedere felul bunurilor si prestarilor de servicii supuse impunerii. In ceea ce priveste cota, ea este diferita in functie de felul bunurilor si serviciilor, de provenienta acestora din tara sau din import si de destinatia unora din acestea pentru consumul industrial sau casnic.

Incepand cu 1 ianuarie 2000 cotele privind calculul taxei pe valoare adaugata pentru majoritatea produselor au fost inlocuite cu cota unica de 19 %.

Aceasta cota nu se aplica iin cazurile de exonerari si de scutiri de lege pe care le-am prezentat in partea de inceput a capitolului.

Atat cota de 19% cat si altele care se vor stabili ulterior se aplica asupra bazei de impozitare, care nu include taxa pe valoarea adaugata, fapt ce constituie un principiu al asezarii taxei. In conditiile in care bunurile si serviciile sunt comercializate la preturi si tarife ce cuprind taxa se foloseste cota recalculata aferenta stabilita pe baza sumei majorate, respectiv 15.966%.

Aceasta cota se foloseste atat pentru marfurile desfacute prin magazine, consignatii cat si prin unitati de alimentatie publica la preturile cu amanuntul sau de alimentatie publica, cat si pentru unele prestari de servicii cum ar fi : transport, posta,telefon, telegraf etc.

In toate aceste cazuri preturile sau tarifele practicate cuprind si taxa pe valoarea adaugata.

Aceeasi cota se aplica si pentru determinarea taxei pe valoare adaugata aferenta bunurilor vandute pe baza de licitatie, pe baza de evaluare sau expertiza precum si pentru alte situatii in care in documentele legale nu se specifica in mod expres cuantumul taxei pe valoare adaugata.

In ceea ca priveste cota zero aplicabila operatiilor de export mentionam ca se incadreaza in aceasta categorie exportul de bunuri mobile corporale, precum si prestarile de servicii legate de acestea, cum ar fi : transportul marfurilor la beneficiarul extern ; incarcarea, descarcarea si manipularea marfurilor ; paza si depozitarea acestora ; ambalarea, etichetarea si prezentarea produselor destinate exportului ; inchirierea de mijloace de transport etc.

Prestatorii de servicii beneficiaza de cota zero daca prestarea se efectueaza pe baza de documente prezentate de beneficiar din care rezulta ca operatiunile in cauza sunt direct legate de export de bunuri.

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, atunci prestatorul factureaza serviciile respective aplicand cota de 19 %.

Cota zero se mai plica urmatoarelor categorii de operatiuni :

▪ Exportul de bunuri, efecutat de agentii economici cu sediul in Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei ;

▪ Transportul international de presoane in si din strainatate, efectuat prin curse regulate de agentii economici autorizati, precum si prestarile de servicii legate direct de acesta ;

▪ Transportul de marfa si de persoane, si din porturile si aeroporturile din Romania, cu nave si avioane romanesti, comandate de beneficiari cu sediul in strainatate ;

▪ Reparatiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiarii din strainatate ;

▪ Prestari de servicii efectuate de agentii economci cu sediul in Romania, contracte cu beneficiarii din strainatate, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de banca Nationala a Romaniei ;

▪ Materiale, accesorii si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al Romaniei in zonele libere, cu indeplinirea formalitatilor de export ;

Caile si modalitatile de exercitare a dreptului de deducere a taxei pe valoare adaugata sunt urmatoarele :

a) Prin retinerea din suma reprentand taxa pe valoare adaugata pentru livrarile de bunuri si prestatori de servicii a taxei aferente intrarilor. In aceasta situatie deducerea se face lunar iar taxa datorata bugetului de stat, stabilita pe baza declaratiei privind obligatiile de plata se achita pana la data de 25 a lunii urmatoare.

b) Prin rambursarea de catre organul fiscal a sumei reprezentand diferenta dintre taxa aferenta intrarilor si taxa aferenta iesirilor. Rambursarea taxei de incasat se efectueaza la cerere, pe baza unei documentatii stabilite de Ministerul Finantelor si a verificarilor efectuate de inspectorii organelor fiscale teritoriale.

Determinarea taxei pe valoarea adaugata de plata

Calculul taxei pe valoare adaugata de plata se face lunar ca diferenta intre taxa pe valoarea adaugata colectata si cea deductibila din luna pentru care se intocmeste declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat.

Daca taxa pe valoarea adaugata deductibila din luna respectiva este cea mai mare decat taxa pe valoare adaugata colectata - atunci avem de - a face cu taxa pe valoare adaugata de recuperat. Aceasta taxa pe valoare adaugata de recuperat se poate compensa cu taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat in lunile urmatoare sau se poate incasa in baza cererii de rambursare depusa de platitor la organul fiscal competent.

In cazul in care se constata ca la calculul taxei pe valoare adaugata aferenta livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii inscrisa in facturile fiscale sau alte documente legale emise s-au produs unele erori de calcul, agentul economic are obligatia sa le corecteze si sa le reflecte in declaratia lunii pentru care se face decontarea.

Trebuie mentionat faptul cu taxa pe valoare adaugata deductibila aferenta livrarilor de bunuri si servicii in aceeasi luna, se poate deduce integral din taxa colectata, in masura in care bunurile si serviciile respective au fost destinate realizarii de operatii impozabile.

In cazul in care agentul economic e efecutat atat operatiuni impozabile cat si operatiuni neimpozabile, acesta are dreptul sa deduca numai o parte din taxa pe valoare adaugata deductibila respectiv taxa pe valoarea adaugata de dedus.

TVA de desus = TVA deductibila * pro rata 

100

Este important de aratat ca in cazul operatilor de vanzare - cumparare pentru care nu s-au intocmit sau nu au sosit documentele de facturare pana la incheierea exercitiului, precum si pentru livrarile de bunuri si servicii cu plata in rate, intervine taxa pe valoare adaugata neexigibila.

Taxa pe valoare adaugata inscrisa de un agent economic pe o factura sau pe un alt document legal aprobat trebuie varsata la bugetul de stat chiar daca operatiunea in cauza nu este impozabila.

Atat taxa pe valoare adaugata colectata aferenta vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii cat si taxa pe valoare adaugata deductibila aferenta cumpararilor de valori materiale sau a serviciilor se inscriu in documentele intitulate fie ˝ jurnal de vanzari˝ sau ˝jurnalul de vanzari˝ sau ˝jurnalul pentru cumparari˝

Obligatii cu privire la evidenta operatiunilor

Agentii economici platitori pe taxa pe valoare adaugata au obligatia sa organizeze si sa tina la zi evidenta contabila a tuturor operatiunilor ce au legatura cu calcularea si varsarea la buget a taxei. Evidenta contabila trebuie organizata incat sa dea posibilitatea determinarii bazei de impozitare si a taxei aferente bunurilor livrate si prestarilor de servicii efectuate cat si taxei deductibile aferenta intrarilor de bunuri sau exporturilor de produse.

Platitorii de taxa pe valoarea adaugata mai au obligatia sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal unde este inscris ca platitor pana la data de 25 a lunii urmatoare a declaratiei privind plata obligatiilor catre bugetul de stat.

Pentru nedepunerea la termenele stabilite a declaratiei lunare de taxa pe valoare adaugata se sanctioneaza cu penalitati stabilite procentual in functie de perioada de intarziere, aplicate sumelor datorate bugetului.

Daca insa constata ca un agent economic a emis o factura cu calcule eronate el este obligat sa emita o noua factura inscriind in rosu sumele ce urmeaza a fi scazute si in negru pentru cele de adaugat .

Daca insa documetul nu a plecat de la agentul economic acesta se anuleaza si se emite un nou document intocmit corect.

In cazul in care documentul a fost expediat beneficiarului, corectarea erorilor se face prin emiterea unei noi facturi cu semnul minus sau in rosu si concomitent se intocmeste o noua factura corecta.

Factura corectata va fi atasata la factura corect intocmita se emite o noua factura corecta.

Atat factura corect intocmita cat si cea corectata se inregistreaza in jurnalele de evidenta si se vor reflecta in declaratiile intocmite atat de furnizor cat si de beneficiar pentru luna in care a avut loc corectarea.

Agentii economici platitori de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati sa depuna deconturi la termenele stabilite, indiferent daca au realizat sau nu operatiuni ori daca suma de plata sau de rambursat este zero.

De asemenea, agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile au obligatia sa asigure toate conditiile pentru intocmirea si emiterea documentelor, conducerea evidentelor, prelucrarea si transmiterea informatiilor, prevazute de reglementarile legale in legatura cu taxa pe valoarea adaugata.

In cazul in care agentii economici au ca obiect de activitate desfasurarea de marfuri prin comertul cu amanuntul sau alte activitati destinate populatiei ( prestatii hoteliere, prestari

de servicii etc) sunt obligati sa instaleze aparate de marcat care sa corespunda normelor privind evidentierea taxei pe valoare adaugata.

Sanctiuni aplicate platitorilor de taxa pe valoare adaugata

Legislatia care reglementeaza taxa pe valoare adaugata prevede pe langa drepturi si inlesniri si o serie de sarcini menite sa discrimineze platitorii in calcularea si achitarea la termen a taxei datorata bugetului de stat.

Astfel, in cazul in care nu se achita la termen, taxa pe valoare adaugata integral sau partial, se percep majorari de intarziere calculate asupra sumei neachitate din ziua imediat urmatoare expirarii termenului de plata si pana in ziua platii inclusiv.

Pe langa aceste majorari a platii, platitorii sunt pasibili si de amenzi contaventionale. Aceste amenzi se aplica in cazul unor abateri de la legislatia in vigoare cum ar fi : nedepunerea sau depunerea cu intarziere a documentelor la organele fiscale teritoriale ; refuzul furnizarii sau prezentarea cu intarziere a informatiilor cerute de organele fiscale in vederea stabilirii operatiilor impozabile ; si a celor legate de calculul taxei datorate bugetului de stat.

In situatia in care se constata a evidentelor cu scopul vadit de a reduce taxa datorata bugetului de stat sau de a obtine o rambursare necuvenita, agentii economici respectivi varsa la bugetul de stat taxa sustrasa, o suma egala cu aceasta ca amenda precum si majorari de intarziere corespunzatoare.

Daca insa se constata intarzieri repetate sau intentionate de la plata taxei, Ministerul Finantelor poate dispune suspendarea activitatii agentului economic pana la efectuarea platilor.

Daca insa se constata intarzieri repetate sau intentionate de la plata taxei, Ministerul Finantelor poate dispune suspendarea activitatii agentului economic panp la efectuarea platilor.

Pentru aceste abateri, organele Ministerului Finantelor intocmesc acte de control care constituie titluri executorii, bancile avand obligatia sa le puna in aplicare fara acceptul platitorilor.

Totodata, in cazuri justificate, Ministerul Finantelor poate aproba esalonarea, amanarea, reducerea sau scutirea de plata a majorarilor de intarziere.