UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

Specialitatea CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI INSTRUMENT

DE PREVIZIUNE SI ANALIZA FINANCIARA

INTRODUCERE

In conditiile unei concurente intense, ale unei limitari a mijloacelor materiale si umane si ale cererii de produse si servicii stabilizate, intreprinderile sunt nevoite sa prevada pentru a supravietui.

A face gestiune inseamna a face gestiune previzionala, respectiv a bugeta, principalele domenii de activitate ale intreprinderii si a controla prevederile bugetare.

Prin operatiunea de bugetare se stabileste afectarea resurselor si responsabilitatilor pe fiecare centru de activitate. Bugetul este previziunea cifrata a afectarilor de resurse si a asigurarilor de responsabilitati pentru rezlizarea obiectivelor intreprinderii in conditii rentabile.

Previziunea financiara este, poate, cea mai importanta activitate de planificare, iar instrumantele de realizare a acesteia sunt bugetele intreprinderii.

Actiunea financiara precede orice actiune tehnica, economica si organizatorica: mai intai se procura capitalul banesc necesar si apoi are loc fluxul real de bunuri si servicii catre intreprindere, prin compensarea acestuuia cu un flux financiar in sens invers.

Bugetul este principalul instrument de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand o previziune pe termen scurt a unor rezeltate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si asumarii responsabilitatilor de realizare a acestor rezultate.

Bugetul de venituri si cheltuieli poate fi apreciat ca un sistem complex si corelat de indicatori financiari, dar si ca un complex de actiuni care este concretizata intr-un document final ce exprima eficienta activitatii generale a intreprinderii prin cumularea veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor exercitiului de la toate subunitatile considerate ca centre de responsabilitate.

Bugetul de venituri si cheltuieli se prezinta sub forma unui sistem de anexe corelate ce reflecta obiectivul strategiei economico - financiare a intreprinderii.

CAPITOLUL I

Importanta si rolul pe care il reprezinta bugetul in activitatea economico-financiara a intreprinderii

1.1.Necesitatea, rolul si functiile bugetului intreprinderii

Activitatea intreprinderilor s-a desfasurat si se desfasoara in cadrul relatiei de echilibru dintre venituri si cheltuieli. Instrumentul financiar prin care se previzioneaza veniturile si cheltuielile intreprinderii, rezultatul exercitiului si echilibrul financiar al acesteia pe an si trimestre este bugetul de venituri si cheltuieli. In viata economica occidentala, preocuparea pentru bugetarea oricarei actiuni si activitati capata o importanta deosebita deoarece managementul prin bugete este principalul instrument de conducere si organizare al intreprinderii. Prin buget se aloca resursele necesare fiecarei activitati, se evalueaza nivelul cheltuielilor acesteia si se controleaza modul de gestionare a lor, atribuindu-se competente si responsabilitati pe toate nivelurile ierarhice. Gestiunea bugetara este astfel principalul instrument de previziune si control al intregii activitati a intreprinderii.

O trasatura distincta a bugetului este si aceea ca pe baza lui se asigura coerenta activitatilor si structurilor organizatorice ale intreprinderii pe linia cresterii rentabilitatii si economisirii resurselor. Analizat din acest punct de vedere, bugetul leaga, pe plan financiar, verigile componente ale intreprinderii in vederea gospodaririi eficiente a resurselor materiale si banesti, respectiv a obtinerii de rezultate favorabile cat mai mari. Aceasta capacitate a bugetului se intemeiaza pe faptul ca orice prevedere inscrisa in programul de productie, sau obiectiv angajat de catre aceste verigi, inclusiv de intreprindere in ansamblul sau, trebuie sa asigure nivelul de eficienta dimensionat prin buget. Totodata, din punct de vedere metodologic, prin natura si forma de exprimare a indicatorilor financiari, bugetul permite reflectarea sintetica a tuturor fenomenelor si proceselor economice, oricat de variate ar fi acestea.

In concluzie, bugetul de venituri si cheltuieli in calitatea sa de instrument al conducerii activitatii economico-financiare asigura realizarea urmatoarelor deziderate:[1]

integrarea activitatilor de previzionare, evidenta si control privind cheltuielile, veniturile si rezultatul exercitiului;

descentralizarea procesului de conducere prin impartirea activitatii intreprinderii pe centre interne de venituri si cheltuieli;

investirea fiecarui centru cu autoritate si responsabilitate in gestiunea resurselor alocate pentru realizarea obiectivului de eficienta ce i-a fost defalcat;

abordarea activitatii fiecarui centru prin prisma relatiei dintre venituri si

cheltuieli si pe aceasta baza antrenarea lui in cresterea rentabilitatii

intreprinderii sau in economisirea resurselor.

In acest scop bugetul de venituri si cheltuieli indeplineste urmatoarele functii:

functia de previzionare a activitatilor financiare;

functia de control a executiei financiare;

functia de asigurare a echilibrului financiar al intreprinderii.

Functia de previziune a bugetului are la baza faptul ca el reprezinta

instrumentul cu ajutorul caruia se previzioneaza nivelurile de resurse si cheltuieli pentru toate activitatile economico-sociale ce se desfasoara in intreprindere. Prin buget se dimensioneaza veniturile, cheltuielile si rezultatul activitatii curente, resursele si cheltuielile activitatii de investitii, celelalte resurse si cheltuieli ale intreprinderii precum si corelatiile cu bugetul statului si bancile finantatoare.

Functia de control a bugetului se manifesta in procesul de executie financiara, cand se angajeaza si se efectueaza cheltuielile, se obtin veniturile ca rezultate ale propriei activitati, se constituie capitalurile din resurse interne sau externe si se aloca pe destinatii. In aceasta calitate, bugetul da expresie organizatorica functiei de control a finantelor si se interconditioneaza cu controlul financiar preventiv si ulterior privind angajarea si cheltuirea fondurilor materiale si banesti. Prin aceasta functie, bugetul se transforma intr-o parghie cu caracter operant de intarire a ordinii in folosirea fondurilor de care dispun intreprinderile, in sporirea raspunderii din partea celor investiti cu autoritatea de a angaja cheltuieli pe seama patrimoniului.

Functia de control a bugetului se exercita si prin urmarirea si analiza modului de executie a acestuia, prin care se asigura cunoasterea modului de indeplinire a sarcinilor bugetare asumate, determinarea abaterilor de la indicatorii financiari programati, identificarea cauzelor care le-au determinat, stabilirea masurilor de luat precum si a compartimentelor ce trebuie sa actioneze pentru imbunatatirea activitatii financiare a intreprinderii. Totodata, manifestarea functiei de control este conditionata de existenta unui sistem informational prin care sa se analizeze trimestrial modul de executie a bugetului pe perioada expirata si sa se fundamenteze deciziile de corectie care se impun.

In functia sa de instrument al asigurarii echilibrului financiar bugetul este folosit in dirijarea si controlul relatiilor balantiere dintre venituri si cheltuieli. Aceste relatii trebuie prevazute si realizate prin buget, atat din punct de vedere dimensional pe total venituri si cheltuieli la nivel de intreprindere, cat si structural pe fiecare activitate economico-sociala sau pe verigi organizatorice. In stransa legatura cu echilibrul financiar, prin intermediul bugetului, este dirijat si asigurat si echilibrul banesc, de trezorerie, ca parte componenta a bugetului. De altfel, echilibrul financiar trebuie astfel controlat prin buget incat sa existe o anumita sincronizare in timp intre ritmul asigurarii intreprinderilor cu fonduri banesti si necesarul pentru onorarea obligatiilor de plata.

1.2. Avantajele si riscurile intocmirii bugetelor pentru intreprindere

Bugetul constituie instrumentul de control managerial, cel mai utilizat, reprezentand, asa cum a fost definit si in paragraful anterior, o previziune pe termen scurt a unor rezultate dorite, efectuata in vederea stabilirii precise si asumarii responsabilitatilor de realizare a acelor rezultate. Bugetul constituie, concomitent, un instrument de punere in aplicare a planului, unul de gestiune si unul de control, care permite sa se asigure coerenta diferitelor activitati ce se desfasoara in intreprindere si sa se echilibreze resursele cu rezultatele (produse si /sau servicii), cheltuielile cu incasarile. De altfel, bugetarea este actiunea de formulare a planurilor in termeni numerici valorici sau fizici, pentru o perioada viitoare.

Folosirea larga in conducerea intreprinderii a numeroase tipuri de bugete este determinata de multiplele avantaje pe care le prezinta aceste instrumente:

permit conducerii intreprinderii sa coordoneze eficace toate activitatile

acesteia;

cuprind informatiile necesare fundamentarii obiectivelor si cailor de

actiune viitoare, ghidarii actiunilor si localizarii dificultatilor;

servesc ca instrument de planificare, gestiune si control;

definesc obiective realiste ce trebuie atinse in perioada planificata, oferind, astfel, masura relevanta a performantelor manageriale;

permit evidentierea rapida a abaterilor pe care le inregistreaza

performantele realizate fata de standardele propuse.

In acelasi timp folosirea bugetelor nu este ferita de anumite riscuri constand in:

fixarea nerealista a obiectivelor actiunilor viitoare, ceea ce poate conduce fie la incordarea excesiva a eforturilor angajatilor pentru a le realiza, fie la subutilizarea capacitatii de actiune a intreprinderii;

stabilirea planului de ansamblu al intreprinderilor pe baza unei singure conceptii, fara variante care sa permita compararea unor seturi diferite de obiective si a eficientei diferitelor cai de actiune, ceea ce poate conduce, de asemenea, la fixarea unor obiective nerealiste;

reflectarea conceptiei deformate a conducerii intreprinderii si compartimentelor acesteia de a consuma integral resursele alocate pentru perioada curenta, chiar daca se pot inregistra economii, de teama reducerii in viitor a nivelului resurselor planificate fata de cel efectiv inregistrat in prezent, ceea ce are evidente efecte nefavorabil asupra costurilor.

CAPITOLUL II

Bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii

2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli in activitatea agentilor economici

Bugetul de venituri si cheltuieli al agentilor economici reprezinta un instrument de baza in activitatea acestora in protectia financiara de la un an la altul, care asigura in executie un control eficient auspra modului de formulare si utilizare a resurselor banesti, a veniturilor, cheltuielilor si profitului, a relatiilor financiare cu tertii si cu bugetul de stat.

In procesul de elaborare, bugetul de venituri si cheltuieli determina un complex de judecati de valoare, calcule si variante asupra elementelor fundamentale ale programului de activitate a agentilor economici, incepand cu volumul, structura, calitatea si destinatia productiei si a criteriilor de performanta exprimate in cifra de afaceri, profit, import-export, volumul de investitii si productivitatea muncii.

Astfel, bugetul anual cu defalcare trimestriala cuprinde urmatoarele sectiuni:

bugetul activitatii generale;

bugetul activitatii de productie;

bugetul activitatii de trezorerie;

bugetul activitatii de incasari si plati in valuta;

bugetul activitatii de investitii;

imprumuturi garantate de stat;

rezerve;

repartizarea profitului;

principalii indicatori economici si financiari.

Fiecare din bugetele de mai sus au importanta deosebita la fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli, dar cea mai mare pondere o are bugetul trezoreriei fiind bugetul rezultativ si deci masura realismului prevederilor in toate celelalte bugete.

Unitatile patrimoniale (semnificand unitatile economice de stat care s-au organizat conform Legii nr.15/1990 in regii autonome si societati comerciale) sunt obligate[2] sa intocmeasca anual bugetul de venituri si cheltuieli cu defalcare pe trimestre, compus din formularele mai sus mentionate.

In concluzie bugetele au menirea de a trasa, cu multa grija, indeosebi in cea ce priveste cheltuielile. "Evenimentele viitoare vor jalona traseul acestor cheltuieli (si venituri), traseu care va respecta mai mult sau mai putin ruta trasata. Cheia succesului bugetelor si contolului bugetar o reprezinta, in cele din urma, bunul simt, diplomatia si increderea manifestate in conducerea intreprinderii."

2.2 Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli

Bugetul activitatii generale reflecta obiectivul de eficienta fixat pe total intreprindere, prin

compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale ale activitatii (al carui formular este prezentat si completat in capitolul IV al prezentei lucrari).

Veniturile totale sunt fundamentate pe trei categorii : din exploatare, financiare si exceptionale, cu reflectare eventual in veniturile din exploatare a subventiilor primite de la buget pe produse, activitati, sau acoperirea diferentelor de pret sau tarif, primelor acordate producatorilor agricoli si altor venituri de la bugetul statului.

Cheltuielile totale sunt la randul lor fundamentate pe cheltuieli de exploatare cu evidentierea expresa a cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de personal si a amortizarii, cheltuieli financiare si exceptionale.

Diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale este reprezentata de rezultatul net al exercitiului.

Bugetul vanzarilor este bugetul principal anual care determina parametrii tuturor celorlalte bugete anuale. In economia de piata, cifra vanzarilor este indicatorul dominant privind viata economica a intreprinderii. In functie de vanzari se reglementeaza capacitatea de productie, aprovizionarile, numarul si structura personalului etc ( anexa 2 ).

Elaborarea bugetului vanzarilor (sau comercial) are loc in doua etape:

de previziune a vanzarilor si a cheltuielilor de desfacere;

de defalcare a prevederilor (anuale) bugetare, pe perioade de timp trimestriale si lunare, pe familii de produse si/sau pe grupe (geografice) de beneficiari.

Previziunea vanzarilor, cea mai importanta dintre operatii, cuprinde

ansamblul de studii si de evaluari ale pietei potentiale de desfacere si a partii pe care intreprinderea intentioneaza sa o cucereasca si sa o mentina.

Cercetarea priveste in mod egal produsele deja existente pe piata si fabricate de intreprindere,

cat si produsele noi, susceptibile de a raspunde nevoilor existente sau virtuale . De asemenea, cercetarea priveste mediul extern (comportamentul cumparatorilor, pozitia concurentei, starea economiei etc.), cat si mediul intern (capacitatea de productie existenta, competitivitatea echipei de cercetare, politica comerciala, reteaua de distributie etc.).

Rezultatele acestei cercetari se vor concretiza in estimari privind:

volumul vanzarilor dezirabile si posibile;

valoarea incasarilor, determinata prin intermediul pretului de vanzare unitar.

Previziunea vanzarilor trebuie sa se faca interdependent cu previziunea cheltuielilor de desfacere, intrucat depinde una de cealalta (cheltuielile de vanzari), dar si invers: vanzarile pot fi influentate de cheltuielile de publicitate si/sau de perfectionare a retelei de desfacere.

In ultima faza a elaborarii bugetului, vanzarile si cheltuielile de desfacere trebuie defalcate de la previziunile anuale si globale (pe intreaga intreprindere) la prevederile pe trimestru si pe luni, in raport cu surprinderea sezonalitatii, si pe familii de produse sau grupe de beneficiari.

Gradul de defalcare depinde de nivelul ierarhic, pentru care se elaboreaza bugetul vanzarilor. Regula este ca bugetul va fi cu atat mai detaliat cu cat acesta se elaboreaza la niveluri ierarhice de raspundere operativa.

In sfarsit, bugetul vanzarilor trebuie corelat cu bugetul de productie, iar ambele trebuie corelate cu bugetul investitiilor.

Bugetul activitatii de productie determina eficienta activitatii de productie pe baza principalelor elemente ale costurilor de productie marfa (productiei vandute si productiei finite stocate ce urmeaza a se livra beneficiarilor). Costul productiei marfa este evidentiat mai intai pe principalele elemente (materii prime, combustibil, energie si apa; amortizare, lucrari si servicii prestate de terti, cheltuieli cu personalul) si apoi dupa natura cheltuielilor (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca vie si alte cheltuieli) (anexa 2 ).

Elaborarea bugetului productiei cuprinde fazele:

previziunea cantitatii de produse a se fabrica;

previziunea costurilor cu analizarea produselor, antecalculatia;

defalcarea pe trimestre si luni in cadrul acestora pe subunitati.

"Planul de productie are ca principal obiectiv armonizarea prevederilor

bugetului vanzarilor cu capacitatea productiva a intreprinderii in conditiile satisfacerii cat mai complete a prevederilor comerciale si a utilizarii cat mai depline a capacitatii factorilor de productie."

Bugetul de productie se realizeaza prin aportul specialistilor din compartimentele tehnic si de

productie, financiar contabilitate, aprovizionare-comercial.

In realizarea optimizarii productiei, tehnica de calcul electronica ofera vaste posibilitati prin existenta unor pachete de programe usor de utilizat cum ar fi tehnicile de programare liniara, metoda PERT, teoria firelor de asteptare, optimizarea stocurilor etc.

Bugetul activitatii de trezorerie compara resursele proprii cu necesarul de resurse si stabileste excedentul sau deficitul, astfel:

E = RP - NR Sau

D = NR - RP

Unde : E= excedent de resurse;

RP = resurse proprii;

NR = necesar de resurse;

D = deficit de resurse

Elaborarea bugetului de trezorerie

Bazele elaborarii bugetului de trezorerie sunt:

previzionarea incasarilor si platilor perioadei;

determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie care rezulta

urmare compararii incasarilor cu platile previzionate, cuprind trei operatiuni distincte: determinarea soldurilor de trezorerie inainte de acoperire, acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea judicioasa a excedentului. Dobanzile aferente creditelor majoreaza necesarul de finantat, iar plasamentele de trezorerie degaja venituri care majoreaza incasarile.

Rezultanta tuturor bugetelor unei intreprinderi are impact determinat asupra bugetelor de trezorerie, acesta incheind documentatiile de buget oferind intreprinderii informatii de sinteza cu privire la bugetarea intregii activitati in vederea realizarii obiectivului stabilit in conditii de eficienta maxima.

Figura: 2.1.

Schema de elaborare a bugetului de trezorerie

Sursa: Gheogeta Vintila - Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000.

Bugetul de trezorerie in elaborarea sa se sprijina pe trei piloni fundamentali oferiti de contabilitatea de gestiune si cea financiara:

bilantul de deschidere care nu reprezinta altceva dcat bilantul de inchidere al exercitiului financiar incheiat;

contul de rezultate stabilit prin metodele cunoscute de previzionare a

profitului;

bilantul previzionat al perioadei de referinta.

Incasarile = Creante + Venituri planificate ale - Creante

perioadei initiale perioadei finale

Platile perioadei = Datorii initiale + Cheltuieli planificate ale per. - Datorii finale

Bugetul de Bilantul de Contul de rezultate Bilantul

trezorerie deschidere previzional previzional

Constructia unui buget de trezorerie are in vedere o anume succesiune in previziunea fluxurilor

si anume, in primul rand, valoarea fluxurilor de numerar ce provin din activitati de exploatare care este indicatorul cheie al masurii in care activitatea intreprinderii a generat suficient flux de numerar pentru a rambursa imprumuturile, pentru a mentine capacitatea de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividende si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare. Informatiile cu privire la componentele specifice ale istoricului fluxurilor de numerar de exploatare sunt folosite, impreuna cu alte informatii, in prognozarea viitoarelor fluxuri de numerar de exploatare.

Prezentarea separata a fluxurilor de numerar provenite din activitati de investitii este importanta deoarece fluxurile de numerar reprezinta masura in care cheltuielile au fost facute pentru resursele menite a genera venituri si fluxuri de numerar in viitor. Din aceasta categorie de fluxuri fac parte:

platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe ;

incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active necorporale ;

platile de numerar pentru achizitia de capital propriu si de creante ale altor intreprinderi si interesele si asocierile in participatiune;

avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti ;

incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor efectuate catre alte parti.

Bugetul de trezorerie mai trebuie sa cuprinda separat fluxurile de numerar provenite din

activitatile de finantare cum ar fi:[7]

venituri in numerar din emisiunea de actiuni pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii ;

plati in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii ;

veniturile in numerar din emisiunea de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung ;

rambursarile in numerar a unor sume imprumutate ;

plati in numerar ale locatarului pentru reducerea obligatiilor legale de operatiunile de leasing financiar.

Bugetul activitatii de trezorerie nu reflecta disponibilitatile de mijloace banesti

la inceputul perioadei, cuprinse sub aceasta forma functionala de rotatie a mijloacelor circulante care a avut loc in perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilitati in acoperirea necesarului de resurse pe perioada proiectata ar presupune, concomitent, prevederea in aceasta parte a bugetului de cheltuieli care sa reflecte cresterea fata de inceputul perioadei a altor elemente de mijloace circulante sau plata unor obligatii existente la inceputul perioadei. Aceasta modificare in structura mijloacelor circulante, fara modificarea volumului total al acestora, nu influienteaza excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectata si ca urmare nu sunt reflectate nici in acest buget.[8]

Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta se intocmeste de intreprinderile care au incasari si plati in valuta, afectuate in conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare, elaborat de Banca Nationala a Romaniei. Prin acest buget se urmareste programarea si reglarea capacitatilor de plata a unitatii patrimoniale.

Bugetul activitatii de incasari si plati in valuta fundamenteaza disponibilul in valuta la sfarsitul anului, astfel:

DV1 = DV0 + Iv - Pv

Unde: DV1 = disponibil in valuta la sfarsitul anului;

DV0 = disponibil in valuta la inceputul anului;

Iv = incasari in valuta in timpul anului din export, valuta cumparata

la bancile comerciale, credite in valuta primite si dobanzi in

valuta pentru depozite in valuta la banci;

Pv = plati in valuta in timpul anului pentru importuri, cheltuieli de

reclama, publicitate si reprezentare in strainatate, restituire de

credite si plata dobanzilor pentru creditele primite in valuta

vanduta bancilor comerciale.

Bugetul activitatii de investitii stabileste excedentul sau deficitul de resurse pentru realizarea obiectivelor de investitii.

Prin acest buget se stabilesc sursele de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Disponibilul de la inceputul perioadei cuprinde disponibilul fondului de dezvoltare.

Prin anexa Rezerve se fundamenteaza modul de constituire si utilizare a fondului de rezerva, rezervei statutare si altor rezerve ale intreprinderilor.

Formularul Imprumuturi garantate de stat se intocmeste numai de agentii economici care au astfel de imprumuturi stabilindu-se datoria efectiva la sfarsitul anului exprimata si in valuta si in lei, pornind de la nivelul ei la imprumutul perioadei, creditele primite in cursul anului din care se deduc rambursarile si dobanzile platite in cursul anului.

In anexa Repartizarea profitului sunt fundamentate destinatiile profitului net: fond de participare a salariatilor la profit ( 10% la societatile cu capital de stat si 5% la regiile autonome), fondul de dezvoltare ( pana la 80% din profitul net), cota managerului, varsamintele la buget in cazul regiilor si dividendelor cuvenite FPS, FPP sau altor actionari si alte repartizari legale (conform Legii nr.40/1992, pentru societatile comerciale, OG nr.15/1993, art.8, alin.2, pentru regii autonome, Legea nr.66/1993).

2.3. Studiu de caz realizat la SC TRAMON SRL Bucuresti

2.3.1 Prezentarea entitatii, infiintare, denumire, capital

Societatea "TRAMON SRL" a fost infiintata in februarie 2000, numarul inregistrarii la Registrul Comertului este J40/10085/2000. Inca de la inceput s-a declarat societate comerciala platitoare de TVA avand CODUL UNIC RO 13503446.

In prezent isi desfasoara activitatea la un singur punct de lucru din Bucuresti.

Actul constitutiv al societatii TRAMON SRL cuprinde urmatoarele elemente principale:

a. Forma juridica a societatii

Subscrisa TRAMON, persoana juridica romana, isi va desfasura activitatea in conformitate cu prevederile actului constitutiv si legilor romane in vigoare.

Forma juridica a societatii este de Societate cu Raspundere Limitata.

b. Denumirea societatii

Numele dat este: TRAMON SRL.

c. Sediul societatii

Sediul societatii se stabileste in Bucuresti, str. Lotrioara nr. 17, Bl M31A, Sc B Ap 8.

Societatea are punct de lucru la adresa str. Lotrioara nr. 17, Bl M31A, Sc B Ap 8.

d. Durata de functionare

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp cu incepere de la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

e. Capitalul social

Capitalul social subscris si varsat de societate este in valoare de 200 RON.

Capitalul social subscris este divizat in 20 parti sociale a cate 10 RON fiecare, detinute in mod egal de catre cei doi asociati.

f. Administrarea si reprezentarea societatii

Administrarea si reprezentarea societatii se v-a pe perioada nelimitata, de o persoana fizica cetatean roman.

g. forta de munca

Societatea v-a putea angaja personal cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului d asigurari sociale. Are in prezent 7 salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata. Necesarul de personal angajat, pe baza de contract de munca, in conditiile Codului Muncii este stabilit de conducerea firmei.

h. dizolvarea societatii

Societatea se dizolva prin vointa asociatilor, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau reducerea capitalului social sub minimum legal.

2.3.2. Domeniu de activitate si structura organizatorica

Activitatea principala a societatii va fi: 7310 - Cercetare si dezvoltare in stiinte fizice si naturale.

Activitatea principala a societatii fiind o activitate care impune un consum important de resurse financiare, societatea isi finanteaza aceasta activitate si din veniturile obtinute din activitatile secundare ale societatii: - 2956 - fabricarea altor masini si utilaje specifice, 2661 - fabricarea elementelor din beton pentru constructii, 2811 - fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice, 2924 - fabricarea altor echipamente de utilizare generala.

Structura organizatorica

	ADMINISTRATOR

din proiect

Personal .

In urmatorii 3 ani personalul care va lucra in operare proiectului ve fi alcatuit din :

Nr. crt. Denumire post Nr. pers. Salarii+angajator/luna

1. Managerul de Proiect 1 2.000

2. Director tehnic 1 dividende

3. Director economic 1 2.800

4. Promovare si marketing 1 contract prestari sevicii cu

o firma specializata .

5. Informatician 1 2.400

6. Contractare si distributie 1 2.400

7. Sudori 3 6.600

8. Lacatusi mecanici 3 6.600

TOTAL 12 (angajati) 20.800 lei

Programul de lucru va fi de 8 ore /zi 5 zile /saptamina cu un schimb de lucru existand posibilitatea de a mai angaja un schimb de lucru sau chir doua daca va fi nevoie .

Costuri operationale si de intretinere (dupa implementarea proiectului )

Cheltuieli de personal : 20.800 lei

Cheltuieli administrative :

Nr.crt. Tipul cheltuielii Valoare medie lunara

1 Chirie 4600

2 Telefon/fax 600

3 Abonament internet 500

4 Apa/canal 250

5 Energie electrica 200

6 Energie termica 250

TOTAL 6400

Obiecte de inventar si consumabile :

Nr. Crt. Tipul cheltuielii Valoare medie lunara

1 Papetarie 250

2 Rechizite 150

3 Toner (copiator,imprimanta) 300

4 Consumabile spatii comune 200

5 Alte obiecte de inventar 500

TOTAL 1400

Alte cheltuieli :

Nr. Crt. Tipul cheltuielii Valoare medie lunara

1 Cheltuieli profesionale 1.000

2 Sondare pietei 1.000

3 Activitati promotionale 500

4 Transport 2.500

5 Diurna deplasare 2.000

6 Cercetare 4.700

7 Imprumuturi bancare 6.000

8 Amortismente 10.500

TOTAL 28.200

ANALIZA DE PRET

A. Fabricarea instalatiei dimensionata pentru 20mc/schimb ( materiale )

1. Fabricare malaxor valoare = 36.000

- sistem de actionare valoare = 16.000

- aparate de masura control si siguranta valoare = 4.000

Total malaxor 66.000

2. Fabricare camera de descarcare valoare = 24.000

- aparate de masura control si siguranta valoare = 4.000

Total camera de descarcare 28.000

3. Fabricat tipare volum 2,5mc valoare = 60.000

4. Aprovizionare instalatie aer sub presiune valoare = 12.000

5. Fabricat instalatie de sortare (ciur) valoare = 10.600

6. Fabricat instalatie de transport tehnologic valoare = 20.000

7. Fabricat instalatie de debitare valoare = 26.000

8. Fabricat instalatie de alimentat cu materii prime valoare = 57.400

9. Aprovizioonat instalatie de infoliere si paletizare valoare = 35.000

10. Silozuri pentru ciment vrac valoare = 30.000

11. Alte cheltuieli valoare = 10.000

TOTAL 355.000

Amenajarea si asigurarea spatiilor de productie si anexe .

1. Constructie hala industriala pentru realizare

modele experimentale si prototipuri = 224.000

2. Racordare si alimentare cu energie =120.000

3. Racord apa canal = 40.000

4. Constructii rampa si cai de acces = 56.000

5 Amenajare platforme tehnologice pentru materii

prime si produse finite =180.000

TOTAL CHELTUIELI OPERATIONALE DUPA

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Capitol de cheltuieli Tot luna Tot an

1. Cheltuieli de personal 20.800 249.500

2. cheltuieli administrative 6.400 76.800

3. obiecte de inventar si consumabile 1.400 16.800

4. alte cheltuieli 28.200 338.400

5. cheltuieli de productie (o instalatie) 355.000 4.260.000

TOTAL 411.800 4.941.500

Avand in vedere scrisorile de intentie si negocierile demarate, in primul an de dupa implementarea proiectului vom fabrica si vom livra pe piata un numar de 12 instalatii, pretul de vanzare a unei instalatii va fi de 520.000 lei.

Venit anual preconizat 520.000 x 12 inst.

Cheltuieli totale 411.800 x 12 inst = 4.941.600

Profit 108.200 x 12 luni = 1.298.400

Proiectul propus pentru finantare are obiectiv principal introducerea in productie a brevetului de inventie nr. 122.189 pentru care este necesara alocarea bugetara in valoare de 2.057.000 lei.

- constructie hala de productie 654.000 lei

- informare si publicitate 22.000 lei

- mamagement 24.000 lei

- TVA 390.000 lei

TOTAL GENERAL PROIECT 3.147.000 lei

- cheltuieli eligibile 2.057.000 lei

- cheltuieli neeligibile 1.090.000 lei

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Amenintari

Previziuni anuale privind Contul de profit si pierdere

Previziuni semestriale privind Bilantul pe anul N

(lei)

Previziuni anuale privind Bilantul

(lei)

2.3.3. APLICATIE INFORMATICA

Sa se realizeze un program in limbajul Visual Basic care sa calculeze valoarea totala (fara TVA si cu TVA) a unei facturi de materiale. Factura contine un numar precizat de materiale. Datele de intrare sunt: numarul de materiale de pe factura (Nrm), numar factura (Nrf), data facturii (Df), codul materialului (Codmat), denumirea materialului (Denmat), cantitate (Cant) si pretul unitar al materialului (Pu). TVA este de 19%.

Datele de intrare vor fi introduse cu ajutorul casetelor de introducere a datelor prin dialog cu utilizatorul (InputBox Datele de intrare (Nrm, Nrf, Df, Codmat, Denmat, Cant, Pu), datele

intermediare (Vmftva si Vmctva) si datele de iesire sau rezultatele rularii

programului (Vfftva si Vfctva) se vor afisa in casetele text (TextBox) separate.Lucrul cu formularul prima varianta de rezolvare a problemei cu calculul si afisarea valorii facturii de

materiale cu un numar precizat de materiale. Trebuie aratat faptul ca in aceasta varianta de rezolvare a problemei, casetele text servesc numai pentru afisare de date; in rezolvarea din paragraf, casetele text au fost utilizate si pentru introducere de date.Varianta a doua de rezolvare a problemei consta in afisarea, sub forma de tabel, pe formular, a datelor de intrare, a datelor intermediare si a rezultatelor rularii aplicatiei. In aceasta varianta de rezolvare a problemei, nu se mai folosesc casete text (TextBox).In ambele variante de rezolvare a problemei, se prevad butoane de comanda (Command Button) pentru calculul si afisarea unui material (fara TVA si cu TVA)

- butonul CALCULEAZA, pentru calculul valorii facturii (fara TVA si cu TVA) -butonul AFISEAZA (pentru afisarea valorii facturii - fara TVA si cu TVA) si pentru iesirea din program - butonul IESIRE.

Varianta 1 de rezolvare a problemei

Schema logica . Este folosita o structura de control repetitiva cu contor (i), conditionata anterior care se implementeaza cu instructiunea For .Next Codul programului in limbajul Visual Basic, pentru varianta 1 de rezolvare, este urmatorul:

Option Explicit

Dim Nr_factura As Long

Dim Data_factura As Date

Dim Vmftva As Double

Dim Vmctva As Double

Dim Vfftva As Double

Dim Vfctva As Double

Dim Nrm As Byte

Const tva = 0.19

Private Sub cmdCalcul_Click()

Dim Cod_mat As Long

Dim Den_mat As String

Dim Cant As Integer

Dim Pu As Single

Dim i As Byte

Nr_factura = InputBox('Introduceti numarul facturii: ')

txtNrf = Format(Nr_factura, '######0')

Data_factura = InputBox('Introduceti data facturii sub forma zz/ll/aaaa')

txtDf = Format(Data_factura, 'Short Date')

Nrm = InputBox('Introduceti numarul de materiale de pe factura: ')

Vfftva = 0

Vfctva = 0

For i = 1 To Nrm

Schema logica pentru varianta 1 de rezolvare a problemei

Vfftva = 0; Vfctva = 0;

TVA = 0.19; i=1;

Vmftva= Cant * Pu;

Vmctva=Vmftva + TVA * Vmftva;

Vfftva=Vfftva + Vmftva;

Vfctva = Vfctva + Vmctva;

i=i+1

Cod_mat = InputBox('Introduceti codul materialului nr: ' & i)

txtCodmat = Format(Cod_mat, '######0')

Den_mat = InputBox('Introduceti denumirea materialului nr: ' & i)

txtDenmat = Format(Den_mat, '######0')

Cant = InputBox('Introduceti cantitatea materialului nr: ' & i)

txtCant = Format(Cant, '######0')

Pu = InputBox('Introduceti pretul unitar al materialului nr: ' & i)

txtPu = Format(Pu, '######0.00')

Vmftva = Cant * Pu

Vmctva = Vmftva + tva * Vmftva

Vfftva = Vfftva + Vmftva

Vfctva = Vfctva + Vmctva

txtVmftva = Format(Vmftva, '######0.00')

txtVmctva = Format(Vmctva, '######0.00')

Next i

End Sub

Private Sub cmdAfisare_Click()

txtVfftva = Format(Vfftva, '######0.00')

txtVfctva = Format(Vfctva, '######0.00')

End Sub

Private Sub cmdExit_Click()

End

End Sub

III.CONCLUZII :

In urma efectuarii analizei economico-financiare a S.C. TRAMON SRL am constatat o situatie buna a desfasurarii activitatii , dar nu perfecta.

Baza de calcul a tuturor ratelor si indicatorilor a fost previziunea anului 2008, iar studiu s-a desfasurat in comparatie cu realizarile efective ale aceluiasi an, an in care s-a observat cu usurinta cresterea economica si rentabilitatea societatii.

Pe baza analizelor efectuate in cuprinsul acestui studiu putem concluziona :

la finele anului 2008 cifra de afaceri a crescut cu 41,22% fata de previziunea aceluiasi an. Aceasta crestere se datoreaza in parte inflatiei dar si cresterii pretului de vanzare

Un aport deloc neglijabil la modificarea cifrei de afaceri il are si marirea segmentului de piata detinut, datorita aplicarii unor strategii de marketing.

De asemenea intreprinderea a incheiat noi contracte datorita calitatii produselor sale si datorita seriozitatii de care dau dovada angajatii sai in relatiile cu clientii (termene de livrare respectate, onorarea comenzilor, etc.).

rezultatul net al exercitiului a crescut cu 60,41 %, deci putem spune ca intreprinderea este mai rentabila decat anul trecut;

rata de rentabilitate economica (45,9 %) este superioara ratei de rentabilitate financiara (27,18 %) ca urmare a politicii de investitii;

din ratele de lichiditate calculate reiese capacitatea unitatii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente, fie din prelevari obligatorii;

insuficienta de fond de rulment este prezenta si la finele anului 2002 datorita investitiilor mari.

In ansamblu, S.C TRAMON SRL Bucuresti se prezinta mai bine la finele anului 2008 din toate punctele de vedere : rentabilitate, structura financiara, solvabilitate, crestere economica.

In vederea cresterii productivitatii si rentabilitatii, la S.C TRAMON SRL Bucuresti se propun urmatoarele masuri:

realizarea unui program de marketing eficient;

modernizarea instalatiilor tehnice si de prelucrare, in acest fel reducandu-se consumurile de energie electrica, apa, gaze;

cresterea cantitatii de materie prima - colectata si receptionata la rampa fabricii pentru procesare prin achitarea la timp a contravalorii produselor livrate de furnizori;

fabricarea produselor cu desfacere rapida;

extinderea retelei proprii de desfacere cu amanuntul pe raza municipiului Bucuresti si Judetul Ilfov prin infiintarea unor noi magazine proprii sau prin obtinerea unor lucrari de constructii prin care sa-si foloseasca produsele ;

vanzarea prin magazinele proprii a tuturor marfurilor cerute de piata si aprovizionarea ritmica a acestora;

modificarea rutelor de colectare pentru eficientizarea transportului si reducerea cheltuielilor aferente;

remunerarea corespunzatoare a salariatilor si stimularea acestora pentru realizarea unei activitati eficiente.

Pe baza bugetului de venituri si cheltuieli, dar si a indicatorilor calculati pentru

elaborarea acestuia din urma putem concluziona cele ce urmeaza.

Rezultatul total la sfarsitul lui 2008 are o crestere de 132,14% realizat pe fondul cresterii veniturilor cu 37,82%. In structura veniturilor s-a inregistrat scaderea veniturilor exceptionale cu 93,87% si a veniturilor financiare cu 49,02%. Veniturile totale au crescut insa prin cresterea veniturilor din exploatare ceea ce demonstreaza preocuparea societatii pentru activitatea de productie.

Cu toate ca numarul salariatilor a scazut, s-a inregistrat o cifra de afaceri mai mare, o productie mai mare si implicit o productivitate a muncii mai ridicata, lucru care demonstreaza motivarea angajatilor de a-si desfasura activitatea in folosul direct al societatii.

Perioada de rambursare a datoriilor a scazut remarcabil lucru care arata buna desfasurare a

activitatii si seriozitatea societatii astfel la sfarsitul lui 2008 a ajuns la 69 zile fata de 113 zile prevazute la inceputul aceluiasi an.

Indicatorul perioada de recuperare a crentelor ne arata cat trebuie sa astepte societatea pentru ca

lichiditatile sa ajunga in contul curent. Se observa ca aceasta perioada s-a micsorat la sfarsitul perioadei de analiza la 40 zile fata de 44 zile prevazute, fapt care este de bun augur pentru societate.

Din calculul indicatorului lichiditate redusa deducem ca valoarea activelor circulante prevazute, mai putin stocurile este de 3 ori mai mare decat datoriile societatii, iar la sfarsitul lui 2008 situatia este si mai buna lichiditatea redusa avand o valoare de 4,18%. Din aceasta situatie deducem ca societatea este capabila in orice moment sa-si acopere datoriile fara sa apeleze la alte surse.

Indicatorul lichiditate imediata releva faptul ca societatea este capabila sa-si onoreze datoriile pe termen scurt (impozite taxe, amenzi) fara sa apeleze la alte surse de venituri decat disponibilitatiile proprii, acest lucru se observa si din studiul bugetului de trezorerie prezentat in capitolul anterior.

Lichiditatea globala a fost preconozata a fi de 4,08 ceea ce de nota faptul ca S.C. TRAMON.

SRL are o situatie economica favorabila putand sa-si onoreze obligatiile financiare. Mai mult decat atat realizarea acestui indicator a crescut cu aproape 2% fata de previziune avand o valoare de 5,53%.

Per ansamblu societatea are o situatie economica buna reusind sa-si mareasca profitul cu un minimum de investitii si cu o buna promovare a produselor obtinute din activitatea de baza.

In urma calculelor efectuate pentru indicatorii financiari si a compararii datelor previzionate cu

cele realizate, putem concluziona ca SC TRAMON SRL si-a indeplinit planul de activitate si chiar la depasit in sensul bun al obtinerii de profit.

Cunoscand faptul ca rata medie a dobanzii pe piata este de 21%, iar rata rentabilitatii financiare este de 27%, ne putem da seama cu usurinta ca valoarea actiunilor societatii pe piata bursiera a crescut.

Faptul ca a scazut perioada de recuperare a datoriilor fata de previziune a facut sa scada si perioada de rambursare a datoriilor, societatea dispunand de sumele necesare pentru achitarea datoriilor

Rotatia stocurilor este mai mare decat s-au asteptat cei din conducerea intreprinderii tinand cont

de faptul ca SC TRAMON SRL este si societate de productie.  Productivitatea muncii este si ea peste valoarea prevazuta, aportul mediu al fiecarui angajat fiind de 8566 lei/luna.

Rezultatul din exploatare a crescut in detrimentul celui financiar ceea ce demonstreaza inca o data ca SC TRAMON SRL isi obtine beneficiile in mare parte din activitatea de productie.

Importanta intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli este covarsitoare tinand cont de buna desfasurare a activitatii S.C. TRAMON SRL pe baza planului intocmit la inceputul anului. In capitolul de teorie am aratat ca urmarirea de aproape a oricarei activitati economice permite remedierea imediata si exacta a eventualelor greseli aparute in desfasurarea activitatilor de productie sau in intocmirea situatiilor contabile sau de gestiune.

Intocmirea bugetului de trezorerie are si ea o importanta deosebita, cunoscandu-se disponibilitatile firmei sau fluxul de numerar se pot prevede cheltuielile si veniturile viitoare cu mici abateri.

Pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli al unei societati comerciale este importanta cunoasterea situatiilor financiare anterioare (bilantul anterior, contul de profit si pierdere, situatia datoriilor si creantelor), dar si urmarirea bugetului de trezorerie, situatii financiare prezentate in capitolele anterioare.

BIBLIOGRAFIE

Adrochitescu M. -"Finantele intreprinderii in economia de piata",

Adochitei A. Tipografia "Mitrea", Piatra Neamt

Bistriceanu G. -"Finantele agentilor economici", Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

Bran Paul - "Decizia financiara in unitatea economica", Editura

Stiintifica si Enciclopedica, Buceresti, 1980

Brezeanu Petre -"Gestiunea financiara a agentilor economici in economia

de piata", Lito ASE, 1996.

Brezeanu Petre -"Finante si gestiunea financiara", Editura Economica,

Toma Mihai Bucuresti, 1996.

Cicilia Ionescu - ,,Contabilitate-Baze si Proceduri,, Ed. Fundatia Romania de Maine,

Bucuresti, ,2007 ;

Garnier P. - "La tehnique comptable aprofondie", Editura

Dunat, Paris, 1972.

Gagnon J.M. - "Traite de gestion financière", Editura Gaeton

Khoury N.  Marin, Quebec, Canada, 1981.

Gervais M. - "Contrle de gestion, 4-ème edition, Editura Economica,

Paris, 1991.

Luminita Ionescu - ,, Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in

Romania,, Ed. Economica, Bucuresti, 2005 ;

Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, M.O.al Romaniei, Partea I, nr.

454 din 18/06/2008 ;

Margulescu Dan - "Diagnostic economico-financiar", Editura Romcart,

Niculescu M. Bucuresti, 1994.

Margulescu D. - "Analiza economico-financiara", Editura Fundatiei

Colaboratori "Romania de maine", Bucuresti, 1999.

Mihailescu Ion -"Managementul financiar al firmei", Editura Independenta

Economica, Braila, 2000.

Opritescu M. - "Finantele intreprinderii", Suport de curs, Craiova, 1990.

Penan H. - "Contrle de gestion", Note de curs, Univ. de St.

Sociale, Toulouse, 1991/92.

Radu F., Buse L - "Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii", Editura

Buse L.,Dinca M., Reprograph, Craiova, 1999.

Siminica M.

Russu Corneliu - "Managementul intreprinderilor mici si mijlocii,

Editura Expert, Focsani, 1996.

Stancu Ion - "Gestiunea financiara a agentilor economici", Editia a-

II-a, Editura economica, Bucuresti, 1994.

Stancu Ion - "Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele

intreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara", Editura

Economica, Bucuresti, 1996.

Toma M. - "Finante si gestiune financiara", Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1994.

Vintila Georgeta - "Gestiunea financiara a intreprinderii", Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 1997.

- Colectia Nationala "Analiza manageriala a firmei",Editura

Tehnica, Bucuresti, 1998.

*** - Norme Metodologice nr. 181061/1995, privind

intocmirea Bugetului de venituri si cheltuieli de catre

regiile autonome si societatile comerciale cu capitalde

stat, M.O. nr. 70 din 18.05.1995.

*** - Statutul SC ERGOCONS Srl Tulcea