COMUNICARE INTERNA SI CULTURI ORGANIZATIONALE

COMUNICARE INTERNA SI CULTURI ORGANIZATIONALE

COMUNICARE INTERNA - formele comunicari interne, cu precadere formele comunicarii informale

(aceea care da cele mai multe semne in cultura organizationala)

CULTURA ORGANIZATIONALA - '80-a fost acreditat termenul considerandu-se ca organizatiile

pot fi micro-societati, inzestrate cu capacitate de convietuire

sub raport social; organizatiile sunt echivalate cu structuri

micro-comunitare; antropologie organizationala (cultura)

☻ manifestari comunicationale si culturale se vor regasi in modalitatile de relationare

interna

- nu ne intereseaza publicurile externe

- grupul devine mult mai rezistent la fenomenele externe - IN GROUP - cu cat normele sunt mai intens formalizate; relatia cu alte grupuri devine mai dificila

- cu cat sunt mai vechi, culturile sunt mai rezistente

- culturile tinere au o flexibilitate mai mare

- dupa '80 - deschidere structurala mai mare

- cultura este un atuu pentru companii; miza culturala - programul comunicational dominant

- cultura dominanta poate conduce la scleroza sistemului - inchiderea sistemului in el insusi

WALT DISNEY - companie neatenta la deficite culturale

- a pierdut carisma patronului si a intrat intr-un gol cultural

- a trecut prin forme de management diferite

- '80 - perioada de eveniment (parcuri - Paris)

- afectat de incapacitatea de a mentine un raport echilibrat intre mediul

intern si cel extern

- tinde sa neglijeze piata

VODAFONE este mai deschisa decat ORANGE care este mult mai inchisa fata de mediul extern.

ORANGE este extrem de ierarhizata (ierarhia e un mod de a proteja sistemul).

Cultura este o arma cu 2 taisuri - explicitarea comunicarii organizationale.

Marcile puternice sunt amenintate de simptomele limitelor de rezistenta si deschidere; pot deveni rigide.

Imperiile se prabusesc cand isi ating maximul de complexitate.

STRUCTURI: sistem, grup, organizatie

- operam cu structuri de grup si organizatie

- organizatiile difera in scop

- in interiorul grupurilor sunt mai multe tipuri de grupuri

GRUP - primar (familia)

- secundar (grup profesional)

GRUP - informal (prieteni - perisabil in structura)

- formal (mult mai rezistent, stabileste norme interne)

I. GRUPUL

CURT LEWIN - parintele teoriei definita drept DINAMICA DE GRUP

. structurile de grup sunt structuri active care suporta modificari sub influenta mediului extern si se reconfigureaza la nivel intern

. ceea ce numim grup dinamic este o structura in miscare care se reconfigureaza continuu

. teoria dinamicii grupurilor poate fi revelatorie pentru urmatoarele procese : importanta in analizarea proceselor conflictuale; analiza fenomenelor de leadership si a tuturor aspectelor care se asociaza cu asumarea si exercitarea puterii personale; dinamica de grup  este o teorie revelatoare pentru explicarea fenomenelor de schimbare, inclusiv pentru explicarea formelor de rezistenta la schimbare; devine o teorie interesanta pentru analiza stilurilor de viata cu aplicatie directa pentru programele de publicitate - fenomenul de consum

. anii '50 - analiza a fost utilizata pentru a defini stilul de consum in SUA - carnea de curcan

. '50 - postbelic - perioada de recuperare sociala in consum, divertisment - inflorire a marketingului

. pentru prima data a fost explicat comportamentul consumatorului fata de produs

. influentarea stilurilor si comportamentelor - dinamica

. dinamica de grup se bizuie pe o metoda de analiza imprumutata

CAMP = termen din fizica, concept preluat din stiintele naturii pentru a observa cum

reactioneaza structurile atrase sau respinse de un camp de forta pentru a explica

coeziunea sau diversiunea

MORENO - teoria sociometrica (SOCIOMETRIE)

. model de interpretare ce a incercat sa dea seama de structurile de grup din punct de vedere CANTITATIV - masoara interactiunile de tip grupal prin analiza acumularii numarului de interactiuni

LEWIN - model de interpretare CALITATIVA - nu numarul de interactiuni ci modificarile

relatiilor produse prin interactiune

Din punct de vedere al Scolii Sociometrice, cele mai interesante fenomene sunt configuratiile grupului (numarul de persoane si forma dispunerii acestora in grup - configuratie de tip stea, circulara, etc.)

- conflictul de grup interpretat prin numarul de interactiuni externe

- comunicarea interna este ineficienta dar se produce continuu

- bilateralitatea este diferita fata de comunicarea in grup sau comunicarea interpersonala

LEWIN - CRITERIUL COPREZENTEI (HIC ET NUNC) - membrii interactioneaza in acelasi timp si in

acelasi spatiu - comunicare sincretica; nu se aplica in comunicarea de masa

- CRITERIUL RECUNOASTERII RECIPROCE prin care devine distincta relatia dintre grup si

multime (asociere de indivizi care nu isi acorda recunoastere reciproca); este

utilizat de administratorii de forum - structuri virtuale pentru a respinge

individul necunoscut din comunitatea virtuala; structuri tribale si virtuale

NECULAU ADRIAN, PIERRE DE VISSCHER - "DINAMICA GRUPURILOR. TEXTE DE BAZA", POLIROM 2001

CAPITOLUL 6 - STRUCTURAREA GRUPURILOR

NECULAU ADRIAN - "DINAMICA GRUPULUI SI A ECHIPEI", POLIROM 2007

- ideea dinamicii de grup provine din psihanaliza

Precursorii si discipolii lui LEWIN:

LIPITT, WHITE - ei formalizeaza tipurile de leadership in:

. leadership democratic

. leadership autoritar

. leadership laissez-faire (lider neimplicat)

Scoala dinamicii de grup ramane importanta pana astazi.

Anii '80 apare TEORIA GRUPULUI OPTIMAL.

CRITERIILE LUI LEWIN DE CINSTRUCTIE GRUPALA

1.CRITERIUL COPREZENTEI

2.CRITERIUL RECUNOASTERII RCIPROCE

3.RELATIILE ACTIVE INTRE MEMBRII (viata unui grup este conditionata de intensitatea activitatilor membrilor sai, nu putem accepta structuri pasive de grup; o structura de grup este prin excelenta activa sau se gaseste in situatie de abandon - dizolvarea grupului in mod deliberat)

- ipostaza grupului "nascut mort" este un alt caz extrem care presupune o structura inactiva - este de fapt un grup fals, neconstituit, ii lipseste relatia activa a membrilor in raport cu structura colectiva

GRUPUL SE POATE MANIFESTA IN 3 IPOSTAZE

a) GRUP CU NASTERE FALSA SAU RATATA in care membrii nu reusesc sa se implice intr-o structura activa comuna

b) GRUP OPTIM in care criteriul de coexistenta si activitate comuna este indeplinit

c) GRUP AFLAT IN STARE DE ABANDON in care membrii decid sa dizolve grupul

Adesea grupurile formale se mentin artificial si asta se poate observa la nivelul structurilor departamentale sau la nivelul formatiunilor institutionale.

Si grupurile informale pot fi fals constituite.

Toate acestea nu ajung sa se constituie in norme fixe.

CARACTERISTICI ALE VIETII GRUPALE IN RAPORT CU STRUCTURILE BILATERALE SI COLECTIVE DE TIP MULTIME

1.ASOCIEREA SPONTANA PE BAZA DE INTERESE

- spontaneitatea este data de afinitati (elemente de personalitate similare); interesele reprezinta componenta rationala → 2 regimuri: EMPATIC si RATIONAL.

- la baza grupului sta contractul de asociere care defineste diferite tipuri de grupuri (familia)

- grupurile sunt evident rationale in raport cu multimea

2.SOLIDARITATEA (COEZIUNEA)

- intrucat grupurile sunt structurate pe baza unor interese commune, membrii raman solidari atata vreme cat isi recunosc calitatea de membru

- solidaritatea se manifesta printr-un suport deliberat pe care fiecare membru il acorda celuilalt in baza calitatii de membru

- este o atitudine bazata pe gratuitate in ceea ce priveste finalitatea ei; marcheaza in mod exclusive apartenenta la grup; se manifesta in grupuri puternice, mature (membership)

3.PROTEJAREA VIETII INTERNE; CREAREA UNEI FORME DE REZISTENTA IN RAPORT CU STRUCTURILE EXTERNE; CRESTEREA REZISTENTEI LA FENOMENUL OUT GROUP

- grupuri puternice, normative - sisteme de decaloage, de conditionari absolut obligatorii care regleaza viata interna - fenomene de autoreglare (grupul isi autoregleaza viata interna prin sisteme defensive)

- limita normativitatii de grup este CONFORMISMUL sau "GANDIREA DE GRUP" - comportament defensiv ce se intensifica incat respinge orice influenta externa

- multe grupuri conformiste sunt conduse de lideri autoritari de tip patern - fenomenul BIG BROTHER (protejare excesiva a grupului, forma de leadership)