Comunicarea in context multicultural

Comunicarea in context multicultural

Comunicarea este un transfer de informatii de la un emitent la un destinatar, in conditiile realizarii aceleiasi semnificatii a continutului mesajului la cei doi subiecti.

Multiculturalismul in comunicare se refera la toate acele elemente de natura culturala (limba, obiceiuri, traditii, religie, etc) care pot stimula sau, dimpotriva, frana acest proces.

Functiile comunicarii

. Comunicarea este modalitatea prin care oamenii sunt uniti intr-o organizatie pentru atingerea unui tel comun, deci principala sa functie este de a unifica activitatile organizatiei.

. In vederea realizarii functiei sale de baza, comunicarea isi propune:

- sa influenteze;

- sa informeze;

- sa permita exprimarea sentimentelor;

Categorii si forme de comunicare

. In functie de scopurile servite, distingem:

- comunicare operationala interna (ansamblul de mesaje ce-i leaga pe angajati in actiunile de realizare a planului operational);

- comunicare operationala externa (face legatura organizatiei cu grupuri si oameni din afara ei, dar legat de misiunea si obiectivele sale);

- comunicare interpersonala (schi. In raport cu sensul circulatiei mesajelor si pozitia emitentului fata de primitor, intalnim:

- comunicare descendenta (informatiile circula pe canale ierarhice, de la sefi la subordonati, sub forma ordinelor, dispozitiilor, directivelor, etc);

- comunicare ascendenta (sensul circulatiei mesajelor este de la subordonati la sefi, reprezentand fie reactii la mesajele primite, fie raportari ale activitatii);

- comunicare orizontala (are loc intre persoane situate la acelasi nivel ierarhic) mbul de informatii pe care oamenii il angajeaza oriunde si oricand, fara sa aiba neaparat legatura cu organizatia careia apartin);

In functie de mediul de transmitere a mesajelor, distingem:

- comunicare orala;

- comunicare in scris;

- comunicare non-verbala;

Comunicarea orala

. Principala forma de comunicare intr-o organizatie (peste 75% din mesaje);

. Poate fi informala (individ - individ) sau formala (sedinte, interviuri, cuvantari, conferinte);

. Aceasta depinde de:

- continutul mesajului;

- modalitatea de prezentare (libera, memorata sau citata);

- adecvarea discursului la caracteristicile auditoriului;

- prezenta si imaginea personala a vorbitorului, precum si mediul sau fizic proxim;

Avantaje: rapiditate si reactie imediata, posibilitatea de a pune intrebari, observarea efectului produs de mesaj, sentimentul importantei acordate interlocutorilor subordonati pe scara ierarhica;

Comunicarea in scris

. Se transmit mesaje oficiale, formale sau pe termen lung, sub forma unor scrisori, rapoarte, memorii, buletine de informare;

. Mesajul scris trebuie adaptat la caracteristicile auditoriului, iar selectarea cuvintelor potrivite si a exprimarilor pe masura este o necesitate;

. Avantaje: mesajele pot fi pastrate, de aceea sentimental raspunderii pentru emitent este mai pregnant, economiseste timp si reduce costul comunicarii, promoveaza uniformitatea in politici si proceduri pentru un numar mare de oameni;

. Dezavantaje: apelul la acest tip de comunicare nu trebuie sa depaseasca anumite limite, altfel el va fi perceput ca expresie a unui stil birocratic, in cazul unor emitenti netalentati mesajele pot fi inexpresive si putin convingatoare

Anecdota - alegerea cuvintelor

S-a intamplat ca sotia marelui lexicograf Noah Webster sa-l prinda pe acesta "in flagrant", sarutandu-si camerista.

- Noah, a exclamat ea, sunt surprinsa!

Webster, privind-o bland, a replicat:

- Nu, draga mea, tu esti uimita. Noi suntem cei surprinsi

Comunicarea non-verbala

. Are drept surse corpul uman, mediul si actiunile;

. Limbajul corpului (body language) cuprinde expresii faciale, modulatiile vocii, gesturi si pozitie;

. Mediul proxim al vorbitorului include podiumul de prezentare, modul de aranjare al biroului, dispunerea mobilierului, folosirea unor "ajutoare vizuale", cum ar fi echipamentele audio-video folosite;

. Actiunile (atat actiunile infaptuite, cat si cele nerealizate constituie o cale importanta de comunicare) - pe termen lung, faptele spun mai mult decat vorbele;

Bariere in comunicare

. Reprezinta tot ceea ce stinghereste, blocheaza sau limiteaza transferul de informatii:

- Perceptia

- Emotiile

- Increderea si credibilitatea

- Ascultarea

- Filtrajul

- Supraincarcarea informationala

- Aspecte de ordin tehnic

Valori culturale in comunicare

. Geert Hofstede studiaza in anul 1980 peste 90.000 de oameni din 66 de tari, gasind patru dimensiuni primare dupa care se diferentiaza culturile nationale:

- Indexul Individualism / Colectivism - se refera la comportamentul unei persoane de a-si urmari propriul interes;

- Indicele distantei fata de superiorii ierarhici (Power

Distance Index) - masoara toleranta fata de inegalitatile generate de putere intre superiori si subordonati intr-un system social;

- Indicele evitarii incertitudinii (Uncertainty Avoidance) - arata intoleranta unei culturi la ambiguitate si incertitudine;

- Indicele Masculin / Feminin (Masculinity / Feminity Index) - se refera la dorinta unui individ pentru relizare si initiative antreprenoriala;

Indexul Individualism / Colectivism

. Culturile care inregistreaza valori ridicate ale acestui indice (Australia, SUA, Marea Britanie, Canada, Franta) reflecta o mentalitate egoista, care accepta si

promoveaza initiativa individuala, in timp ce o valoare scazuta reflecta tendinta de subordonare a individului de catre grup;

. Individualismul caracterizeaza acele culturi in care legaturile intre oameni sunt slabe si fiecare individ trebuie sa aiba grija de el si de familia sa;

. Colectivismul este intalnit in acele culturi (Japonia, Mexic, Coreea, Singapore) in care oamenii sunt integrati in grupuri, care ii vor proteja de-a lungul vietii in schimbul loialitatii lor;

Power Distance Index

. Culturile cu un indice ridicat (Malaesia, tarile arabe, Mexic, India, Franta) tind sa fie organizate ierarhic, cu membrii ce folosesc forta, manipularea si mostenirea ca surse de putere;

. Aceste culturi percep mari diferente intre superiori si subordonati si considera ca cei care detin puterea sunt indreptatiti la privilegii;

. Culturile cu valori scazute ale acestui indice (SUA, Germania, Danemarca, Israel, Austria) dau valoare egalitatii si folosesc cunostintele si respectul ca sursa de putere;

Uncertainty Avoidance Index

. Culturile cu un scor ridicat (Grecia, Japonia, Franta, Coreea, tarile arabe) sunt intolerante la incertitudine si de aceea nu promoveaza idei sau comportamente noi, sunt preocupate de aspecte legate de securitate si respectarea regulilor, care devin instrumente importante in evitarea riscurilor;

. Culturile cu scoruri mici (Singapore, Danemarca, India, Marea Britanie, SUA, Canada, Australia) sunt mai putin formale si mai putin structurate, iar decidentii sunt mai deschisi la decizii bazate pe risc si incertitudine, iar mobilitatea fortei de munca este mai mare;

Masculinity / Feminity Index

. Culturile cu scoruri ridicate (Japonia, Mexic, Germania, Marea Britanie, SUA) sunt caracterizate prin valori

"masculine" - dorinta de afirmare, obtinerea de bani, lipsa interesului fata de ceilalti, etc.

. Culturile cu un index scazut (Suedia, Danemarca, Chile, Portugalia, Coreea, Franta) prefera egalitatea intre sexe,pun accent pe servicii sociale, interdependenta si bunastare a oamenilor;