Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

ELABORAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU UN PROIECT DE INVESTITII

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



ELABORAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU UN PROIECT DE INVESTITII

LOCUL STUDIULUI DE FEZABILITATE



IN CADRUL UNUI PROIECT DE INVESTITII

In principiu , ciclul unui proiect de investitii cuprinde trei etape principale succesive , cu faze corespunzatoare :

Faza preivestitionala

Faza investitionala

Faza operationala

1.1. FAZA PREINVESTITIONALA

Aceasta faza cuprinde mai multe etape distincte :

a) identificarea oportunitatii investitiei (studii de oportunitate) ;

b) selectia preliminara (studiul de pre-fezabilitate) ;

c) formularea proiectului (studiul de fezabilitate) ;

d) evaluarea proiectului si luarea deciziei de investitii (raportul de evaluare) .

a) Studiul de oportunitate

Identificarea oportunitatilor de investitii este punctul de plecare intr-o serie de activitati referitoare la procesul de investire . Investitorii potentiali , publici sau privati , din tara sau din strainatate , sunt interesati sa obtina informatii despre noi oportunitati de investire . Pentru a genera aceste informatii trebuie avuta in vedere abordarea investitiei la nivel de intreprindere si la nivel sectorial . La nivel sectorial , aceasta necesita o analiza a potentialului general al investitiei . La nivelul intreprinderii va necesita identificarea cerintelor specifice investitionale ale investitorilor . Abordarea sectoriala este adesea asociata cu pregatirea studiilor cu privire la sectorul industrial , resurse si pregatirea planurilor industriale . Analiza cuprinde situatia economica curenta a tarii , incluzand un studiu al problemelor structurale cu care se confrunta sectorul industrial .

Instrumentul principal folosit pentru cuantificarea parametrilor , informatiilor si datelor necesare pentru a dezvolta ideea de afacere intr-o propunere este studiul de oportunitate care trebuie sa analizeze urmatoarele probleme :

- resursele naturale cu potentialul lor de prelucrare ;

- cererea viitoare pentru anumite bunuri de consum care au un potential de crestere ca rezultat al cresterii populatiei sau a puterii de cumparare sau pentru bunuri nou aparute ;

- impactul asupra mediului inconjurator ;

- importurile , pentru a identifica posibilitatea de substituire a lor ;

- legaturile posibile cu alte industrii ;

- sectoarele industriale de succes din alte tari cu aceeasi baza economica si aceleasi nivele de dezvoltare , capital , resurse naturale si umane ;

- posibilitatile de extindere a capacitatilor industriale existente pentru obtinerea economiilor de scala ;

- climatul general al investitiilor ;

- politica industriala ;

- posibilitatile de export ;

- disponibilitatea si costul factorilor de productie .

Studiul de oportunitate se bazeaza mai mult pe estimari agregate decat pe analiza detaliate .

b) Studiul de pre-fezabilitate

Ideea de afacere trebuie sa fie elaborata intr-un studiu mai detaliat . Totusi , intocmirea studiului de fezabilitate , care permite ca pe baza lui sa se ia o decizie definitiva , este o sarcina care cere mult timp si presupune cheltuieli mari. De aceea , inainte de a aloca mari fonduri pentru un asemenea studiu , trebuie facuta inca o evaluare a proiectului intr-un studiu de pre-fezabilitate ale carui principale obiective sunt :

- sa se examineze toate alternativele posibile ale proiectului ;

- sa se determine daca proiectul e indeajuns de atractiv pentru potentialii investitori ;

- sa se determine aspectele critice ale peoiectului ce au impact mare asupra fezabilitatii proiectului , necesitand astfel analize mai profunde asupra lor prin studii functionale sau studii suport precum studiul de marketing , teste de laborator etc. ;

- sa se examineze impactul potential asupra mediului inconjurator si daca procesul de productie este in concordanta cu standardele nationale ;

Studiul de prefezabilitate trebuie vazut ca o etapa intermediara intre studiul de oportunitate sistudiul de fezabilitate .

c) Studiul de fezabilitate

Un studiu de fezabilitate ar trebui sa furnizeze toate datele necesare pentru luarea deciziei de investitii . Conditiile comerciale , tehnice , financiare , economice si de mediu inconjurator , neaparat necesare pentru un proiect de investitii , ar trebui de aceea sa fie definite si examinate critic pe baza solutiilor altarnative deja revazute in studiul de pre-fezabilitate . Rezultatul acestor eforturi este astfel un proiect ale carui conditii si scopuri de baza au fost clar definite in termenii obiectivului central si al strategiilor de marketing posibile , cota posibila de piata ce poate fi atinsa , capacitatea de productie corespunzatoare , localizarea intreprinderii , materiile prime existente , tehnologia si echipamentul tehnic corespunzator si , daca este necesar , evaluarea impactului asupra mediului . Partea financiara a studiului acopera scopul investitiei , incluzand fondul de rulment net , costurile de productie si marketing , cifra de afaceri si rentabilitatea capitalului investit .

Desi studiile de fezabilitate sunt similare in continut cu studiile de pre-fezabiliate , proiectul de investitii industriale trebuie intocmit cu cea mai mare acuratete , intr-un proces de optimizare iterativ cu legaturi de feed-back si intrepatrunderi , incluzand identificarea tuturor riscurilor comerciale , tehnice si de intreprindere . Punctele slabe trebuie descoperite initial si , daca profitabilitatea proiectului se dovedeste inadecvata , atunci parametrii proiectului , ca : marimea pietei de desfacere , programul de productie sau echipamentul mecanic , selectati trebuie sa fie examinati indeaproape si trebuie gasite alternative mai bune pentru a imbunatati fezabilitatea proiectului . Toate ipotezele , datele folosite si solutiile selectate in studiul de fezabilitate trebuie descrise si justificate pentru a face proiectul cat mai cuprinzator si in acelasi timp mai usor de inteles pentru investitor in evaluarea sa asupra proiectului . Daca proiectul nu este viabil in ciuda revederii tuturor alternativelor , acest fapt trebuie specificat si justificat .

Termenul de “studiu de fezabilitate” este adesea inteles gresit si utilizat in mod deliberat gresit de catre furnizorii de echipamente si tehnologii . Astfel , in mod frecvent , este numit studiu de fezabilitate un proiect orientat in principal spre furnizarea de echipament sau pe alegerea unei anumite tehnici .

Un studiu de fezabilitate trebuie realizat numai daca sursele de finantare, determinate prin studii , pot fi identificate cu o oarecare acuratete . Exista putina obiectvitate , acuratete , si de altfel ar avea putin rost un studiu de fezabilitate fara asigurarea ca , in cazul unor rezultate pozitive ale testului , fondurile ar putea fi disponibile . Din acest motiv sursele de finantare ale proiectului trebuie avute in vedere la inceperea studiului de fezabilitate , deoarece conditiile de finantare au un efect direct asupra costurilor totale si astfel asupra eficientei proiectului .

d) Raportul de evaluare

Dupa efectuarea studiului de fezabilitate , partile implicate in proiect vor realiza propriile evaluari ale proiectului de investitii in concordanta cu obiective specifice si vor analiza riscurile ce pot aparea , cheltuielile si castigurile . Marile institutii financiare si-au formalizat proceduri de evaluare a proiectului si , in general , intocmesc un raport de evaluare . Acesta este motivul pentru care evaluarea proiectului trebuie considerata o etapa independenta a fazei de pre-investitie , marcate de deciziile de investitie si finantare luate de initiatorii proiectului .

Cu cat calitatea studiului de fezabilitate este mai buna , cu atat va fi mai usoara munca de evaluare . Pana in acest punct au fost deja cheltuite sume mari si s-a consumat mult timp de la initierea ideii proiectului . Raportul de evaluare va dovedi daca aceste cheltuieli efectuate inainte de inceperea productiei au fost realizate economic . Evaluarea proiectului se concentreaza asupra sanatatii companiei ce urmeaza sa fie finantata , castigurilor obtinute de actionari si protectiei oferite creditorilor . Tehnicile aplicate pentru evaluarea proiectelor in concordanta cu aceste criterii se axeaza pe aspectele tehnice , comerciale , manageriale , de piata , organizationale , financiare si economice .

Raportul de evaluare , ca regula generala , se ocupa nu numai cu proiectele propriu-zise , ci si cu indicatorii care vor fi realizati si implicatiile pentru intreaga economie (trebuie evaluate infrastructura , relatiile intreprinderii cu intreprinderile furnizoare si cele ce folosesc produsele intreprinderii respective) .

1.2. FAZA INVESTITIONALA

Faza investitionala a unui proiect presupune un volum mare de munca de consultanta si de inginerie si in domeniul de conducere a proiectului . Aceasta faza poate fi impartita in mai multe sectoare :

- stabilirea bazei legale , financiare si organizationale pentru implementarea proiectului ;

- achizitionarea si transferul de tehnologie , inclusiv proiectarea de baza ;

- proiectarea detaliata si contractarea , inclusiv licitatia , evaluarea ofertelor ;

- achizitii de terenuri , activitatea de construire si de instalare ;

- marketingul in faza de pregatire a productiei , incluzand asigurarea stocurilor si stabilirea conducerii firmei ;

- recrutarea si pregatirea personalului ;

- darea in functiune a utilajului .

Trebuie mentionat faptul ca in faza preinvestitionala , calitatea si soliditatea unui proiect sunt mult mai importante decat factorul timp , pe cand in faza investitionala , factorul timp este decisiv in scopul de a tine proiectul in cadrul prevederilor facute in studiul de fezabilitate .

De aceea , din punct de vedere conceptual este gresit cand investitorii , invocand ca procesul de elaborare a proiectului este costisitor si pe o perioada indelungata de timp , incearca sa scurtcircuiteze etapele de pregatire si analiza ale proiectului , mergand direct de la identificarea oportunitatii investitiei la cererea de imprumut .

1.3. FAZA OPERATIONALA

Problemele fazei operationale trebuie considerate din doua puncte de vedere : pe termen scurt si pe termen lung .

Viziunea pe termen scurt se refera la perioada initiala , dupa inceperea productiei, cand pot sa apara mai multe probleme legate de aplicarea tehnicilor de productie , utilizarea echipamentului , o productivitate a muncii inadecvata datorita lipsei unei maini de lucru si personal calificat . Cele mai multe dintre aceste probleme isi au originea in faza investitionala .

Viziunea pe termen lung se refera la strategiile alese , productia asociata si costurile de marketing si la veniturile din vanzari . Acestea sunt in legatura directa cu proiectiile facute in faza preinvestitionala .

Adecvarea studiului preinvestitional si analizele corespunzatoare determina in mod covarsitor succesul final sau esecul unei activitati industriale , cu conditia sa ne existe deficiente serioase in faza de implementare si de punere in functiune .

2. CONCEPT . INITIATOR . STRUCTURA

2.1. CONCEPT

Orice lucrare de investitii se concretizeaza intr-un obiectiv de investitii , care participa la realizarea procesului de productie sub forma de capital fix . Un studiu de fezabilitate nu este un scop in sine , ci doar un mijloc de a ajunge la decizia de a investi .

Prin studiul de fezabilitate se intelege ansamblul de piese scrise (calcule tehnico-economice , desene , memorii de fundamentare , masuri concrete de actiune) privind necesitatea viitorului obiectiv , sursele de aprovizionare cu materii prime si pietele de desfacere , asigurarea capitalului etc.

Un studiu de fezabilitate poate fi :



-orientat spre piata de desfacere (porneste de la cererea potentiala sau existenta) ;

-bazat pe intrari de materiale (materii prime , energie) .

Un studiu de fezabilitate trebuie sa ajunga la concluzii definitive privind toate rezultatele de baza ale proiectului , dupa luarea in considerare a mai multor variante .

2.2. INITIATOR

In tarile in curs de dezvoltare , studiile de oportunitate a investitiei sunt cel mai adesea efectuate de institutii guvernamentale cu scopul de a atrage invstitii interne sau externe sau pentru a forma societati mixte .

Elaborarea unui studiu de fezabilitate este necesara in urmatoarele cazuri:

-extinderea unei intreprinderi ;

-infiintarea unei noi unitati industriale in cadrul aceleiasi linii de productie ;

-extinderea pietei unor produse in afara tarii de origine .

In general , studiile de fezabilitate sunt realizate de organizatia direct interesata de investitia respectiva . Aceasta poate fi o intreprindere industriala sau o banca de dezvoltare .

2.3. STRUCTURA

Un studiu de fezabilitate poate avea structura diferita , in functie de metodologia dupa care este elaborat .

Studiile de fezabilitate elaborate dupa metodologia ONUDI au urmatoarea structura :

A. INTRODUCERE

Evolutia proiectului ;

Initiatorul proiectului ;

Istoria proiectului ;

Studiul de fezabilitate ;

Costul studiilor pregatitoare si investigatiile legate de acestea .

B. CAPACITATEA PIETEI SI A PRODUCATORULUI

Studiul cererii si al ofertei ;

Previzionarea vanzarii si marketingul produselor principale si secundare ;

Programul de productie ;

Capacitatea producatorului .

C. RESURSELE MATERIALE

Caracteristicile resurselor materiale ;

Programul de aprovizionare .

D. LOCALIZAREA SI AMPLASAREA

Localizarea ;

Amplasarea ;

Conditiile locale ;

Influente asupra mediului .

E. INGINERIA TEHNOLOGICA

Planul general al proiectului ;

Scopul proiectului ;

Tehnologia ;

Echipamentul ;

Lucrarile de constructii .

F. ORGANIZAREA UNITATII PRODUCATOARE SI COSTURILE

INDIRECTE

Costurile pe centre de costuri ;

Costurile indirecte .

G. FORTA DE MUNCA

Forta de munca ;

Personalul de conducere .

H. GRAFICUL DE REALIZARE A PROIECTULUI

Date si activitati ;

Selectarea graficelor de realizare si graficelor de timp ;

Estimarea costurilor planului de realizare a proiectului .

I. ANALIZA FINANCIARA SI ECONOMICA

J.CONCLUZII

Studiul de fezabilitate propus de Departamentul Industriei din cadrul Bancii Mondiale are urmatoarea structura :

A.     INTRODUCERE

B.     PREZENTAREA SECTORULUI INDUSTRIAL IN CARE ESTE CUPRINS PROIECTUL

Prezentarea sectorului industrial si a legaturilor cu celelalte sectoare economice ;

Prezentarea subsectorului ;

Probleme , dificultati ;

Propuneri de imbunatatire .

C.     PIATA , PRETUL , DISTRIBUTIA

Piata :

-istoric al evolutiei ofertei si cererii ;

-previzionarea cererii si ofertei ;

-prezentarea pietei pentru proiectul propus .

Distributia si marketingul (comercializarea) ;

Stabilirea pretului .

D. PREZENTAREA FIRMEI SI A INITIATORULUI ( INSTITUTIEI

FINANTATOARE )

Istoric ;

Proprietari ;

Organigrama ;

Management .

E. PREZENTAREA PROIECTULUI

Obiective ;

Scop ;

Descriere tehnica :

-facilitati de productie ;

-materiale utilitare si infrastructura ;

-aspecte ecologice .

Personal si instruire ;

Materii prime principale ;

Conducerea (administrarea) si executia proiectului ;



Calendarul proiectului .

F. COSTUL INVESTITIEI SI PLANUL DE FINANTARE

Costul investitiei ;

Necesarul de capital circulant ;

Planul de finantare ;

Sistemul de achizitii ;

Alocarea imprumutului si esalonarea acestuia .

G.       ANALIZA FINANCIARA

Venituri ;

Cheltuieli de exploatare ;

Proiectii financiare ;

Analiza pragului de rentabilitate ;

Cerinte privind contabilitatea si controlul financiar ;

Rata financiara de rentabilitate ;

Principalele riscuri .

H.       ANALIZA ECONOMICA

Analiza economica si rata economica de rentabilitate ;

Conexiuni si utilizarea fortei de munca ;

Efecte ale cursului de schimb ;

Influente ale proiectului asupra dezvoltarii sectorului industrial in care este cuprins .

I.          ACORDURI DE COOPERARE

3. ANALIZA FINANCIARA

3.1. OBIECTIVE ALE ANALIZEI FINANCIARE

Analiza financiara a unui proiect de investitii se realizeaza pentru determinarea celei mai bune variante de investitii din totalitatea variantelor posibile .

In cadrul analizei financiare se intocmeste un plan de finantare realist pentru acoperirea cheltuielilor si se analizeaza resursele financiare disponibile , care sa acopere necesitatile in timpul desfasurarii operatiunilor , sa asigure o disponibilitate regulata a marfurilor si serviciilor si satisfacerea tuturor obligatiilor financiare .

3.2. CADRUL ANALITIC

Cadrul analitic al analizei financiare si economice este reprezentat de un set de tabele financiare care se intocmesc pornind de la trei situatii de baza :

Bilantul (Balance Sheet)

Situatia veniturilor si cheltuielilor (Income Statement)

Fluxul de venituri nete (Cash Flow)

Datele estimate cuprinse in aceste situatii se previzioneaza ulterior pentru intreaga viata economica a proiectului .

3.3. ANALIZA PE BAZA DE INDICATORI

FINANCIARI

Indicatorii financiari se calculeaza la inceputul analizei financiare in scopul facilitarii acesteia . Conform recomandarilor Bancii Mondiale , indicatorii financiari se impart in patru categorii :

I. Indicatori de lichiditate

Rata lichiditatii generale (Current Ratio)

Active curente

RL = -------- ----- ------ ---

Pasive curente

Unde : Active curente cuprind :

-numerar ;

-sume debitoare ;

-stocuri .

Pasive curente cuprind :

-sume creditoare ;

-imprumuturi pe termen scurt .

Lichiditatea exprima capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt din activele curente .

Trebuie ca RL = 2 : 1 .

Testul acid (Rata lichiditatii immediate – Quick Ratio) :

Active curente – Stocuri

RTA = -------- ----- ------ ----- ----- -------------

Pasive curente

Aceasta rata este folosita de bancile comerciale . Daca este prea mica , este un semn de nesiguranta pentru bancile de dezvoltare .

Regula empirica : RTA >= 1.

II. Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor (Debt Ratio) :

Total datorii

RD = ----- ----- --------- ----- ------

Total active

Unde : Total datorii = pasive curente + ipoteci

Total active = active curente + active fixe

Solvabilitatea exprima capacitatea unei organizatii de a-si onora obligatiile fata de terti din activele sale .

Conditia este ca : RD < 1 .

Rata de solvabilitate (Long Term Debt to Equity) :

Imprumut pe termen lung

RS = -------- ----- ------ ----- ----- -------------- * 100

Capital propriu

Rata de acoperire a activelor fixe (Fixed Charge Coverage) :

Active fixe nete

RAA = -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------

Imprumuturi pe termen lung

Unde : Active fixe nete = valoarea activelor fixe – amortizare

Acest indicator arata de cate ori valoarea activelor fixe nete acopera suma imprumuturilor la tarmen .

Rata de acoperire a serviciului datoriei (Debt Service Coverage)

Aceasta poate fi calculata :

a)      Inainte de impozitare ;

b)      Dupa impozitare .



Venit net din functionare inainte de plata

Impozitelor si dobanzii

a)      RAD = -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------------

Dobanzi + Rata de rambursare a imprumuturilor

Pe termen lung

Profit din functionare dupa impozitare +

+ Amortizare + Dobanzi

b)      RAD = -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------------

Dobanzi + Rata de rambursare a imprumutului

Pe termen lung

Acest indicator arata de cate ori incasarile din operatiunile firmei , inainte de plata dobanzilor , acopera serviciul datoriei .

III. Indicatori de gestiune

Viteza vanzarilor (Average Collection Period) :

Sume debitoare

VV = -------- ----- ------ ----- ----- ----------

Vanzari medii zilnice

Acest indicator reflecta eficienta conducerii din punct de vedere al platii datoriilor si politica de creditare a companiei fata de clienti .

Daca VV > 2 luni , atunci activitatea de plata a datoriilor de catre intreprindere este critica , deci s-ar putea ca firma sa fie nevoita sa apeleze la imprumuturi suplimentare .

Viteza de rotatie a stocurilor (Inventory Turnover) :

Exista doua formule de calcul :

Vanzari

a) RS = ----- ----- ------------

Stocuri

Valoarea marfurilor vandute

c)      RS = -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -----

Stocul la sfarsitul anului

Acest indicator exprima viteza cu care o intreprindere isi roteste stocurile necesare , pentru a sustine un nivel dat al vanzarilor .

Durata medie de stocare

__ Stocuri

SZ = -------- ----- ------ ----- ----- -------

Vanzari medii zilnice

Unde :

Valoarea marfurilor vandute anual

Vanzari medii zilnice = -------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------

360

Durata medie de stocare exprima numarul mediu de zile de stocare .

Viteza de rotatie a activelor totale (Total Assets Turnover) :

Vanzari

RA = ----- ----- --------- ----- ------

Total active

Controlul cheltuielilor administrative

Total cheltuieli administrative , de vanzare si generale

CCA = -------- ----- ------ -------- ----- ------ ------- * 100

Valoarea vanzarilor

IV. Indicatori de rentabilitate

Marja de profit (Profit Margin on Sales) :

Profit net

MP = ----- ----- --------------- * 100

Vanzari

Rentabilitatea capitalului social sau capitalului total (Return on Equity) :

Profit net

RCS = -------- ----- ------ -------- ----- ------ * 100

Capital social (sau capital total)

Acesta este unul dintre cei mai importanti indicatori folositi de proprietarii unei firme la luarea unei decizii de investitie .

Rentabilitatea activelor totale (Return on Total Assets) :

Profit inainte de impozitare si plata dobanzilor

RAT = -------- ----- ------ -------- ----- ------ -------- *100

Total active

4 Analiza economica

Analiza economica reprezinta evaluarea proiectelor din perspectiva economiei nationale. Rezultatele analizei economice trebuie sa ofere raspunsuri la urmatoarele trei intrebari:daca proiectul se afla intr-un sector prioritar al economiei; daca acesta contribuie cu ceva la dezvoltarea sectorului respectiv si daca proiectul ofera suficiente avantaje economice care sa justifice alocarea unor resurse “rare” ale economiei.

Exista doua ratiuni principale care justifica necesitatea efectuarii unei analize economice separate de analiza financiara.

In primul rand, anumitecosturi si beneficii financiare nu reflecta intotdeauna resursele economice reale; in analiza economica conteaza numai resursele economice reale: teren, mana de lucru, masini si echipament,etc.

In economiile mixte de piata preturile pietei (efective, economice) ale marfurilor si factorilor de productie se abat de la preturile financiare, astfel:

preturile financiare cuprind si “platile de transfer”: impozite directe si indirecte, subventii, dobanzi si rate la credite interne;

in preturile financiare pot apare distorsiuni legate de taxele vamale la export sau import si dealte obstacole netarifare.

preturile financiare se abat de la preturile de echilibru (economice), din cauza existentei unor tendinte de monopolizare a pietei, ceea ce duce la concurenta imperfecta, limitata;

guvernul intervine (in proportii diferite de la o tara la alta si de la o perioada la alta) in functionarea mecanismelor pietei,prin controlul sau plafonarea preturilor sau prin stabilirea unor plafoane cantitative.

Pentru a fi acceptat din punct de vedere economic, proiectul trebuie sa contribuie pe ansamblu, la cresterea venitului national actualizat, contributie masurata prin rata interna de rentabilitate economica.

La determinarea ratei interne de rentabilitate economica,este necesar sa se respecte urmatoarele:

- separarea productiei in: produse comercializate pe piata extrna si produse comercializate pe piata interna;

- folosirea de preturi umbra pentru datele de intrare, privind mai ales: materiile prime, energia, forta de munca;

- folosirea de preturi CIF pentru materialele si utilajele importate si preturi FOB pentru produsele exportate; transportul si manipularea in tara suntcuprinse in pretul produsului;

- includerea capitalului circulant in ultimul an de executie a investitiei;

- analiza ratei interne de rentabilitate economica sa se faca pentru diferite cursuri de schimb ale monedei nationale, pentru a evidentia sensibilitatea rezultatelor economice fata de evolutia paritatii monedei nationale;

- se va tine seama de valoarea reziduala a capitalului la finele perioadei de calcul, precum si de recuperarea capitalului circulant.

Conditia limita de acceptare a unei variante de investitii este ca rata interna de rentabilitate econmica sa fie mai mare ca rentabilitatea medie a ramurii pentru ca o varianta sa fie retinuta, deoarece astfel va avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii economice, plus rata inflatiei previzibile si o marja de siguranta de 3-4%. Daca modernizarea sau dezvoltarea productiei se face cu credite bancare, RIRE trebuie sa fie mai mare cu 3-4% dacat dobanda la imprumut; in asemenea cazuri vor trebui introduse in cheltuielile de productie si dobanzile la capitalul imprumutat. Deasemenea, se vor deduce din venituri dividendele ce se platesc actionarilor (la societatile pe actiuni).

Rata de rentabilitate economica se foloseste la analiza comparativa a variantelor ce difera prin capacitate de productie, amplasament, surse de asigurare a materiilor prime, energiei, utilitatilor, etc.

Trebuie precizat ca atat rata de rentabilitate financiara, cat si rata de rentabilitate economica iau in considerare numai efectele de gradul 1, neglijandu-le pe cele de gradul 2sau 3. Spre exemplificare, din pretul energiei folosite ar trebui dedus costul amortizarii pentru a se aunge la costurile reale, acelasi lucru ar treui facut si la preturile materialelor folosite, al constructiilor si instalatiilor, apri, energiei termice,etc.

De obicei rata interna de rentabilitate financiara este mai mare decat rata interna de rentabilitate economica, totusi uneori rata de rentabilitate economica poateavea valori apropiate, in conditiile fluctuatiei previzibile a preturilor energiei, materiilor prime si echipamentelor pe piata mondiala, precum si a inflatiei ce poate afecta preturile interne.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2069
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site