GESTIUNEA CALITATII PRODUCTIEI: Gestiunea produselor

GESTIUNEA CALITATII PRODUCTIEI

1. Gestiunea produselor si a produselor. definire

Calitatea produselor constituie o prioritate majora, o conditie a ridicarii eficientei muncii sociale, a satisfacerii la un nivel superior a nevoilor societatii pentru mijloace de productie si bunuri de consum.
Calitatea produselor este implicata direct in asigurarea si ridicarea calitatii vietii.
Aceasta functie sociala reprezinta un reper fundamental in abordarea si rezolvarea problematicii calitatii la toate nivelele de organizare si conducere.
Notiunea de calitate si multitudinea problemelor legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp in urma.
In cadrul literaturii de specialitate exista numeroase definitii date conceptului de calitate.
In activitatea practica se utilizeaza urmatorii termeni pentru definirea calitatii:
1. Calitatea proiectata reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire la fabricatia produsului respectiv a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic.
2. Calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica, ea se realizeaza in cadrul productiei si este determinata de progresul tehnologic, echipamentul de munca si manopera.
3. Calitatea livrata desemneaza nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizori. Pentru definirea calitatii se porneste de la valoarea de intrebuintare care diferentiaza produsele intre ele dupa utilitatea pe care o satisfac. Astfel, calitatea reprezinta gradul de utilitate sociala a produsului, masura in care satisface nevoia pentru care a fost creat si respecta restrictiile impuse de interesele societatii privind eficienta economico-sociala si protectia mediului..
Calitatea produselor se creeaza in cadrul procesului de productie dar se remarca o data cu consumarea acestora.
De aceea, este necesar sa se faca deosebirea intre calitatea productiei privita din punct de vedere al procesului de fabricatie din care rezulta produsele si calitatea acestora privita din punct de vedere al consumatorului numita calitatea produselor.
Calitatea productiei are deci o sfera mai larga si cuprinde calitatea proceselor de fabricatie, a activitatii de conceptie tehnica, constructiva si tehnologica si de organizare a productiei.
Calitatea produselor constituie expresia finala a calitatii proceselor de productie si concretizata in ansamblul performantelor tehnice, psihosenzoriale, de disponibilitate, economice si sociale.






2. Caracteristicile de calitate


Pentru aprecierea calitatii se impune identificarea tuturor caracteristicilor unui produs. In functie de natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in:
1. caracteristici tehnice,
2. caracteristici psihosenzoriale,
3. caracteristici de disponibilitate,
4. caracteristici economice,
5. cu caracter general.

Caracteristicile tehnice se refera la insusiri ale utilitatii produsului, acestea conferind posibilitatea de satisfacere a cerintelor consumatorilor.
Aceste caracteristici se concretizeaza intr-o serie de proprietati: fizice, chimice, biologice care fac parte din structura intrinseca a produsului.
Caracteristicile psihosenzoriale sunt date de insusiri de ordin estetic, organoleptic, ergonomic ale produselor care influenteaza utilizatorii prin forma, mirosul, culoarea si gradul de confort.
Caracteristicile de disponibilitate se impun ca o grupa distincta de apreciere a calitatii datorita proliferarii produselor de folosinta indelungata si cu o complexitate tehnica din ce in ce mai ridicata.
Aceste caracteristici reflecta poaibilitatile produselor de a-si reayliza functiile utile de-a lungul duratei de viata.
Aceste aptitudini sunt definite de doua concepte fundamentale:
- fiabilitatea,
- mentenabilitatea.
Prin fiabilitate se intelege capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intreruperi datorate defectiunilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii cu caracter probabilistic care masoara sansa functionarii perfecte a produsului.
Mentenabilitatea are caracter probabilistic si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specific de timp in conditiile existente de intretinere si reparare.
Caracteristicile economice se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie, pretul, cheltuielile de mentenanta, randamentul si gradul de valorificare a materiilor prime.
Caracterul de ordin social vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum si utilizarea lor asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii fizice si psihice a oamenilor.





3. Rolul compartimentelor functionale si de productie si al factorului uman in asigurarea calitatii

Pentru realizarea produselor la parametri calitativi superiori sunt antrenate practic toate compartimentele importante dintr-o intreprindere industriala moderna:
1. serviciul de marketing trebuie sa determine necesitatile beneficiarilor si sa stabileasca cerintele de calitate ale produselor ca rezultat optim intre nevoile si dorintele beneficiarilor si economicitatea productiei in conditii de competitivitate ridicata pe piata de desfacere;
2. productivitatea trebuie sa conceapa produsele corespunzator cerintelor calitative stabilite, sa aleaga materiale, sa stabileasca caracteristicile de calitate si sa determine prin calcule fiabilitatea previzionata;
3. compartimentul tehnologic trebuie sa aleaga utilajele si echipamentul potrivit pentru fabricarea in conditii de calitate si conform normelor prescrise si sa prevada in documentatia tehnica toate conditiile de lucru, inclusiv pe cele de control necesare asigurarii calitatii;
4. aprovizionarea trebuie sa asigure materii prime si materiale de calitate prevazute in specificatii si la termenele prevazute;
5. productia trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a conditiilor de calitate atat in atelierele de prelucrare cat si in cele de asamblare, organizand autocontrolul si controlul in lant al calitatii operatiilor si lucrarilor;
6. C.T.C.-ul trebuie sa urmareasca in primul rand calitatea materiilor prime si materialelor intrate in fabricatie, sa verifice operatiile si lucrarile executate pe fluxul de productie, sa controleze conformitatea produselor finite cu prevederile din stasuri, norme interne, contracte, sa execute masuratori si sa asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, sa analizeze rebuturile si remanierile, sa stabileasca actiunile de remediere;
7. Serviciul de asistenta tehnica sau service-ul.
In cadrul unei intreprinderi moderne el trebuie sa puna la dispozitia beneficiarilor instructiuni privind modul de folosire al produselor, precum si necesarul de piese de schimb, sa efectueze reparatii in perioadele garantie, sa culeaga informatii in legatura cu modul de comportare a produselor la beneficiari;
8. conducerea unitatilor comerciale coordoneaza ansamblul preocuparilor privind calitatea, sprijina diferitele compartimente si ia decizii pe baza raportului de control pentru stabilirea contractului privind imbunatatirea calitatii productiei.




4. Folosirea metodei controlului statistic al procesului in asigurarea calitatii productiei



Aceasta metoda a fost initiata inca din 1924 si permite asigurarea unei cresteri a calitatii produselor.
Metoda se bazeaza pe cateva elemente:
1. sustinerea ca trebuie controlat continuu daca procesul tehnologic corespunde sau nu cererilor de asigurare a unie calitati superioare si daca acesta se desfasoara potrivit normelor stabilite;
2. urmarirea ridicarii calitatii produselor pentru procesele complexe care sa aiba ca obiective sensibilizarea personalului, verificarea caracterului de calitate sub raportul asigurarii unei calitati superioare si urmarirea realizarii lor intocmai de catre executanti, controlul permanent al starii functionale al utilajelor si instalatiilor sub raportul capacitatii lor de a realiza calitatea ceruta si introducerea planului de control al calitatii pe fiecare produs;
3. considerarea proceselor de productie intr-o activitate continua de perfectionare;
4. pregatirea minutioasa a CTC cu un accent deosebit pus pe controlul statistic de calitate in conditiile unei productii de serie sau in masa in cadrul careia planurile de cercetare ocupa un loc central pentru aprecierea calitatii productiei se recomanda folosirea unui sistem de indicatori care sa permita conducerii intreprinderii sa elaboreze o strategie adecvata de ridicare a calitatii.
a) ponderea productie de calitate superioara in valoarea productiei realizate. Se calculeaza ca raport intre productia de calitate superioara si valoarea totala a productiei in procente;
b) ponderea productiei fara defecte de clitate in totalul productiei fabricate. Se calculeaza ca un raport intre valoarea totala a productiei de calitate si valoarea totala a productiei;
c) punctajul defectelor este un indicator care ia in considerare numarul si gravitatea defectelor si evaluarea pe baza unui punctaj a calitatii produselor executate;
d) ponderea productiei fizice fara defecte de calitate in valoarea totala a productiei fizice;
e) punctajul global al calitatii este un indicator complex care ia in considerare valoarea produselor reclamate in termenul de garantie de catre consumatori, volumul pierderilor din rebuturi, cheltuielile de remediere a rebuturilor, valoarea produselor respinse la controlul final, precum si gravitatea acestor deficiente evaluata pe baza unui sistem de punctaj.




5. Gestiunea calitatii productiei


Gestiunea calitatii reprezinta un concept al gestiunii economice care defineste ca obiectiv esential identificarea, evaluarea si compararea permanenta a costurilor si eficienta economica a calitatii.
Gestiunea calitatii trebuie sa conduca la elaborarea unei strategii a calitatii, la elaborarea pentru perioade mai lungo a metodelor adecvate de masurare, analizare, optimizare si informatizare in sfera calitatii.
Gestiunea calitatii trebuie sa integreze unitar toate fazele de realizare si urmarire in exploatare a produsului incepand cu etapa de conceptie-proiectare si terminand cu proiectarea informatiilor privind comportamentul produselor la utilizator.
Pentru o intreprindere de productie este necesara crearea unei unitati de actiune a tuturor compartimentelor ce contribuie la realizarea si imbunatatirea calitatii, cum sunt: conceptie-proiectare, CTC, financiar-contabil, personal, salarizare, aprovizionare, desfacere.
Intrucat fiecare compartiment are obiective proprii aparand frecvent situatia considerarii aspectelor de calitate ca fiind indirect si derivate si deci mai putin important, este necesar ca la nivelul intreprinderii industriale sa se desfasoare activitatea de coordonare a tuturor compartimentelor care concura la realizarea si imbunatatirea calitatii.
Ansamblul acestor activitati defineste managementul calitatii productiei prin care conducatorul intreprinderii poate sa impuna o viziune sistemica asupra tuturor aspectelor calitatii de la cele tehnice si tehnologice pana la cele de prelucrare a informatiilor obtinute de la utilizatorii productiei.
Gestiunea calitatii productiei are ca sarcina principala si realizarea de studii tehnico-economice privind calitatea, schimbarile tehnice, tehnologice si organizatorice viitoare privind tendintele pietei.
O conditie necesara in introducerea si functionarea clara s politicii intreprinderii producatoare in relatia cu furnizorii si beneficiarii.
Problema calitatii la furnizori influenteaza nu numai costurile intreprinderii, ci si calitatea produselor finite realizate.
De aceea este necesar sa se comunice din timp furnizorilor schimbarile de ordin tehnic si tehnologic in fabricarea produselor si sa se gaseasca metode pentru acordarea de asistenta in problemele de calitate care ii intereseaza pe furnizori.
Gestiunea calitatii produselor impune si stabilirea precisa a responsabilitatilor reciproce intre furnizori, producatori, beneficiari, la un nivel realist ce poate fi indeplinit.
Costul calitatii productiei unei intreprinderi se poate stabili prin luarea in consideratie a urmatoarelor categorii de cheltuieli:
1. costuri pentru prevenirea defectelor si asigurarea calitatii,
2. costuri pentru evaluarea calitatii,
3. costuri aferente pierderilor datorate noncalitatii.
Pentru evaluarea costului calitatii este necesara o cooperare stransa intre compartimentul de CTC, contabilitate, conceptie-proiectare, financiar si personal-salarizare.





6. Conceptul de calitate totala


Sta la baza asigurarii produselor si a productiei in intreprinderile moderne.
Potrivit acestui concept, calitatea productiei si a produselor trebuie asigurata in toate etapele si fazele realizarii produsului incepand cu primirea comenzii de la client, continuand cu procesul de realizare a acesteia si terminand cu predarea comenzii la consumator.
Fiecare salariat care participa la realizarea produsului comandat trebuie sa lucreze cu maximum de responsabilitate si competenta pentru asigurarea unei calitati superioare la locul de munca.
Printr-o astfel de politica prin care se responsabilizeaza fiecare salariat in scopul obtinerii calitatii totale s-a ajuns la aparitia si aplicarea metodelor denumite 0 defecte, 0 intarzieri, 0 stocuri de productie neterminata.
Acest concept de calitate totala in Japonia a luat o forma distincta. Potrivit acestei metode se instaleaza la locurile de munca aparate care detecteaza automat orice eveniment anormal sub raportul calitatii in cadrul productiei, precum si sursele care il provoaca.
Importanta instalarii acestor aparate consta in aceea ca opresc fabricatia produselor neconforme sub raport calitativ sau defectuoase si avertizeaza personalul de executie si de conducere de existenta unor anomalii.
In mod practic, aceste instalatii sunt astfel proiectate incat sa opreasca masina sau agregatul a caror functionare nu asigura calitatea dorita sau sa atraga atentia asupra functionarii anormale a procesului prin lansarea de semnale luminoase sau sonore.