management - modalitati de crestere a eficientei economice prin modernizare si restructurare pe exemplul s.c."emailul" s.a. medias

 

 

MODALITATI DE CRESTERE A EFICIENTEI ECONOMICE

PRIN MODERNIZARE SI RESTRUCTURARE

PE EXEMPLUL S.C."EMAILUL" S.A. MEDIAS

CUPRINS

CAP.I. - Importanta restructurarii industriei prin modernizare,

retehnologizare

1.     Locul industriei in economie

2.     Restructurarea industriala

3.     Politici de restructurare eficienta

CAP.II. - Agentul economic

1.     Scurt istoric al S.C. "EMAILUL" S.A. Medias

2.     Prezentarea generala a societatii

3.     Sectorul si subsectorul

4.     Descrierea lucrarii

5.     Obiectul lucrarii

CAP.III. - Analiza activitatii pe sectoare

1.     Managementul si resursele umane

2.     Compartimentul aprovizionare

3.     Compartimentul tehnico - productiv

4.     Controlul tehnic de calitate

5.     Marketing si vanzari

CAP.IV. - Piata si comercializarea

1.     Situatia actuala a pietii BLC in Romania

2.     Aspecte ale patrunderii pe piata a bunurilor de larg consum din import si impactul acestora asupra consumatorilor

3.     Piata agentului economic

CAP.V. - Analiza economico - financiara a situatiei actuale

1.     Analiza economica

2.     Analiza financiara

CAP.VI. - Fundamentarea deciziei de restructurare prin modernizare si

retehnologizare

1.       Necesitatea si oportunitatea realizarii lucrarilor de modernizare a cuptoarelor de ars vase emailate

2.       Necesitatea actiunii de retehnologizare

3.       Fundamentarea deciziei de restructurare

CAP.VII. - Eficienta economica a investitiei

1.     Eficienta economica a modernizarii si retehnologizarii

2.     Previziuni financiare, venituri si cheltuieli

3.     Principalii indicatori dinamici ai eficientei economice a investitiilor

CONCLUZII

CAP.VIII. - Bibliografie

CAPITOLUL I

IMPORTANTA RESTRUCTURARII INDUSTRIEI PRIN RETEHNOLOGIZARE, MODERNIZARE

1.     Locul industriei in economie

2.     Restructurarea industriei

2.1.          Restructurarea in conditii economice de tranzitie

2.2.          Restructurarea tehnologica, conditia de baza a relansarii productiei industriale

3. Politici de restructurare eficienta

1.     LOCUL INDUSTRIEI IN ECONOMIE

Dezvoltarea industriei in tara noastra a prezentat inainte de 1989 similaritati cu alte state europene foste socialiste.

La inceputul acestui deceniu cresterea economica a tarilor central - est europene a afost diferentiata. Caracteristica economica a acestor state este rolul important al industriei in complexul national.

Locul semnificativ al industriei in sistemul economic este reflectat de indicatori ca:

ponderea industriei in valoare totala adaugata;

ponderea populatiei ocupate in industrie;

procentul obtinut din exportul de produse prelucrate in ansamblul de marfuri;

cresterea productiei industriale, etc.

Statisticile evidentiaza rolul mai important al industriei, in cazul tarii noastre comparativ cu alte tari central europene. Pentru relevarea caracterului dezvoltarii economice este semnificativ si procentul detinut de produsele prelucrate in ansamblul exporturilor.

Ponderea este relativ ridicata in toate tarile foste comuniste, dar patru tari: Romania, Cehia, Polonia, Slovenia depind pentru exporturile lor de performantele industriei prelucratoare.

Locul productiei industriale in economie

(%) luna precedenta = 100%

2001 2002

Cresterea productiei industriale in primele trei luni ale anului 2002 este inferioara celei din aceeasi perioada a anului trecut.

Din datele prezentate in graficul 1 reiese contributia semnificativa la relansarea economica a unor tari in tranzitie, fapt sustinut de evolutia pozitiva a indicelui productiei industriale.

In timp ce industria are un rol important ceea ce le diferentiaza semnificativ este structura activitatilor industriale. Diferentele esentiale dintre industriile tarilor est-centrale:

rolul important al industriei extractive in cazul Poloniei si Romaniei;

ponderea semnificativa a industriei prelucratoare in toate statele membre;

dezvoltarea inegala a utilitatilor publice.

Caracteristica pentru aceste state este faptul ca dezvoltarea economica este bazata pe cresterea industriala si mentinerea rolului semnificativ al productiei industriale in complexul national.

Caracterul predominant industrial - agrar al economiei romanesti accentueaza rolul industriei in cazul tarii noastre.

Alt aspect relevant se refera la nivelul de dezvoltare din celelalte tari care a permis ocuparea populatiei intr-o proportie mai mare in ramurile infrastructurii economice (in Ungaria 11,2% din totalul populatiei, iar in Romania doar 7,2%) si in domeniul serviciilor.

In schimb in tara noastra un procent insemnat din populatia ocupata este absorbita in sectorul primar al economiei: agricultura si industria extractiva.

In concluzie putem spune ca in toate aceste tari (puternice concurente ale Romaniei pe diferite piete europene) industria isi mentine rolul sau important, reflectat prin prisma unor indicatori importanti, datele statistice evidentiind caracterul predominant industrial - agrar al economiei romanesti comparativ cu alte tari europene in tranzitie.

Sfarsitul anilor 1990 aduce schimbari in politicile concurentilor de pe piata europeana.

Din punctul de vedere al Romaniei acest fapt trebuie privit prin prisma reorientarii si restructurarii activitatii astfel incat sa poata fi depasita actuala situatie unde in majoritatea sectoarelor de competitivitate internationala este scazuta.

Acest lucru devine evidentiat daca observam ca in absenta unor strategii industriale pe termen mediu si lung, sustinute de politici comerciale adecvate, schimburile economice externe oscileaza conjunctural cu un raport de schimb in continua scadere.

Este o cifra record, daca ne gandim ca in anul 2000 exporturile ajunsesera la 10 miliarde de dolari, cea mai inalta cota atinsa dupa 1989. Este evident ca anul 2001 se va incheia cu un nou record, adica exporturile romanesti vor depasi 11 miliarde de dolari. Vestea rea in acest domeniu, este ca importurile realmente au explodat. Ele au crescut cu aproximativ 20% in comparatie cu anul 2000. Adica au ajuns la valoarea totala de 14 miliarde de dolari.

De aici rezulta un impresionant deficit al balantei comerciale, cifrat la 3,5 miliarde de dolari. De unde provine acest deficit? Statistica arata clar ca in principalele marfuri si dispozitivele mecanice, precum si echipamentele electrice. Ponderea acestor produse in totalul marfurilor importate este de 22% .

Concluzia este simpla. Facilitatile fiscale oferite intreprinderilor mici si mijlocii au marit substantial importul de masini si utilaje. Este foarte posibil ca firmele mari sa fii apelat si ele la diverse subterfugii pentru a obtine scutirile de taxe vamale si de taxa pe valoarea adaugata. Acordul cu Fondul Monetar International prevede insa suspendarea facilitatilor.

Problema este rezolvata, asadar, cel putin pe jumatate. Pentru ca, evident, intreprinzatorii vor importa, in continuare, produse industriale. Cu atat mai mult cu cat acum cele venite din Uniunea Europeana intra in Romania fara taxe vamale. Cresterea importurilor, in special de masini si utilaje, este si un semnal pozitiv. Ceva in economia romaneasca incepe sa se miste. Respectiv, intreprinderile fac investitii in mijloace de productie.

Cu toate acestea, deficitul balantei comerciale da si motive de ingrijorare, o data pentru ca acordul cu FMI prevede incadrarea intr-un anumit nivel al deficitului de cont curent. Pe de alta parte, pentru ca un deficit substantial preseaza asupra devalorizarii monedei nationale. Ideal ar fi ca exporturile romanesti sa creasca si in felul acesta sa micsoreze deficitul. Problema este ca exporturile par a se fi apropiat de cota lor maxima.

Scaderea volumului exportului si implicit a productiei industriale confirma greutatea procesului de adaptabilitate din industriile prelucratoare atat la noile cerinte ale pietii cat si la viteza de modificare a cererii.

In viteza si capacitatea de adaptare rapida rezida forta de competitie a fiecarei intreprindere din industrie.

Succesul pe planul competitivitatii consta in mare parte in abilitatea de a alege cea mai buna metodologie de prelucrare, cea mai adecvata tehnologie in functie de noile dimensiuni ale cererii si ofertei.

Un exemplu elocvent este Japonia, unde conducerea productiei s-a dezvoltat alternativ cu "planificarea concomitenta" si "controlul total al calitatii", utilizand in acest sens tehnologiile bazate pe microprocesoare (robotica, sisteme flexibile de fabricatie integrala cu ajutorul calculatoarelor, etc.).

Aceasta situatie reprezinta o tendinta generala manifestata cu prioritate in tarile industrializate dezvoltate dupa anii '80.

Pentru a putea raspunde modificarilor si exigentelor de pe piata, actiunile de adaptare trebuie sa urmareasca in primul rand flexibilitatea aparatului productiv. De altfel nerealizarea flexibilitatii aparatului productiv, reprezinta una din marile carente ale intreprinderilor industriale din Romania.

2.     RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI

In perioada 1990 - 2001 in tara noastra s-a produs o restructurare fortata de o serie de factori perturbatori interni si externi, subiectivi si obiectivi, care au condus la interferente si influente legate atat de structura ineficienta a industriei pana in 1989 , cat si de erori de politica industriala in perioada de tranzitie.

Restructurarea industriei a insemnat:

reducerea dramatica a volumului productiei si a ocupatiilor din industrie;

mentinerea unui profit structural similar cu cel dinainte de anul 1989.

Cauzele determinante au fost:

profilarea structurii industriale in functie de resursele naturale, materilae umane si financiare existente;

incapacitatea industriei romanesti de a se transforma rapid si de a se adapta la cerinte de competitivitate externa si inovare stiintifica.

Scaderile mari ale productiilor ramurilor industriale in perioada 1990 - 2001 releva urmatoarele particularitati:

declinul mare din primii ani de tranzitie nu a putut fi recuperat doar in mica masura in anii 1993 - 1996, instalandu-se din nou tendinta descendenta;

variatii anuale insemnate ceea ce semnifica instabilitate in evolutia complexului industrial al tarii;

scaderea in unii ani a volumului productiei din anumite ramuri industriale cu peste 9% a insemnat un soc nu numai pentru ramura respectiva, dar si pentru sectoarele din amonte si din aval,ceea ce mai degraba a contribuit la dezindustrilizare decat la restructurare monitorizata dupa criterii de piata.

Multi specialisti afirma in legatura cu cresterea productiei industriale ca este o crestere nesanatoasa, intrucat s-a bazat pe cresterea stocurilor fara desfacere pe piata.

Apare deci necesitatea adoptarii unor strategii si politici de restructurare a industriei in functie de obiectivele macroeconomice:

ale cresterii P.I.B. per capital intr-o structura eficienta;

reducerii inflatiei si somajului;

stimularii exportului si diminuarii starii de deficit a balantei comerciale si de plati externe;

O alta problema se refera la necesitatea atingerii si depasirii nivelului de varf al perioadei antetranzitiei.

Luarea ca reper a anului de varf al productiei industriale inainte de 1990 nu are decat o semnificatie general simbolica prin care se subliniaza necesitatea ca:

sa se recupereze costurile economice - sociale cauzate de criza industriei;

restructurarea industriei sa se faca in sensul unei dezvoltari mai puternice, pe baze eficiente fata de perioada totalitara;

sa se imbunatateasca pozitia industriilor romanesti in ierarhiile si clasificarile internationale stiut fiind ca in prezent aceste pozitii au inregistrat caderi ingrijoratoare.

Atingerea si depasirea nivelului maxim al productiei industriale in perioada anterioara anului 1990 nu trebuie inteleasa la modul eronat si tendentios al revenirii la sisteme productive totalire, energo si material intensive, hipercentralizate etc.

Acestea trebuie interpretate in sensul atingerii si depasirii performantelor si pozitiilor competitive anterioare pe plan international ale fiecareia din ramurile si subramurile industriei, indeosebi la cele cu un grad inalt de prelucrare cu sciento si tehnico intensivitate ridicate.

2.1.          Restructurarea in conditiile de tranzitie a economiei

Avand in vedere caderea dramatica a productiei fata de anul 1989 la un mare numar de ramuri industriale, cum ar fi: prelucrarea maselor plastice (-73,9%), prelucrarea lemnului (-68,5%), industria textila (-68,5%), chimie (-67,5%), etc. Se poate afirma pastrand proportiile, ca de fapt in industria romaneasca a avut loc o restructurare "sui generis" prin implozia fortata a industriei fara ca aceasta sa fie insotita de expansiunea unor noi produse si servicii industriale.

Dinamica productiei industriale

In conditiile unui declin general al industriei, extractia petrolului si metalurgia au inregistrat caderi relativ mai mici decat media pe industrie in pofida faptului ca sunt considerate printre cele mai energo si material intensive ramuri.

Evolutia in speta se poate explica prin faptul ca:

se acorda credite si subventii pentru aceste ramuri;

exista cerere pe termen scurt, mediu si lung.

Statistica arata ca in tarile dezvoltate productia fizica a industriei metalurgice a scazut in ultimele decenii cu 10 - 20% in medie, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare s-a inregistrat o crestere tocmai ca urmare a nevoilor de dezvoltare generala si industriala a economiilor respective, acordandu-se prioritate si recurgerii la substitutia importului de produse metalurgice cu productia autohtona.

Restructurarea industriei in conditiile actuale ale tarii noastre implica necesitatea abordarii acestui proces, tinand seama de posibilele sale avantaje comparative si competitive, pe termen mediu sau lung si implicit de restrictia valutara impusa de cronicizarea deficitului balantei comerciale.

Judecand dezvoltarea ramurilor industriale prin prisma celor mai relevante performante pe plan mondial, putem ajunge la concluzia pripita, dar oarecum justificata ca in Romania nu este eficient sa se realizeze nici un produs sau serviciu industrial.

Sigur ca putem procura aproape tot din import, probabil mai ieftin decat producem in tara, lucru care pe termen scurt poate fi foarte tentant, pe termen mediu sau lung o asemenea solutie este complet nefavorabila, pentru ca vom avea din ce in ce mai putine resurse valutare pentru a plati importul.

In consecinta restructurarea industriei trebuie privita ca interfata dintre export si import, direct si indirect, ceea ce presupune asigurarea tendintei de echilibru a balantei comerciale si de plati externe.

Pe de alta parte restructurarea industriei este legata de necesitatea clasificarii ramurilor si produselor industriale din punctul de vedere al viabilitatii si competitivitatii interne si externe, al performantelor economico - financiare conjugate cu interesele economice nationale ale Romaniei, obiectiv evaluate si consecvent promovate.

In functie de aceste clasificari se pot elabora strategii si prioritati in industrie vizand variante de restructurare in mare parte cuprind:

strategii de dezvoltare;

strategii de mentinere la aceleasi niveluri;

strategii de reducere a volumului productiei si lichidare.

In acest context indiferent de reteta aplicata: graduala sau de soc, restructurarea industriei are preponderent o latura constructiva si la proportii relativ reduse, una distructiva.

In tarile cu o economie matura de piata, lichidarile, falimentarile si dizolvarile de firme au un caracter periferic si nu au afectat niciodata intregul complex economic national.

In general, in aceste tari restructurarile au un caracter permanent si la baza lor stau in principal schimbarile tehnologice si ale cererii pietei interne si externe.

2.2. Restructurarea tehnologica - conditie de baza a relansarii productiei industriale

Restructurarea industriei prelucratoare in anii 1990 - 2001 a avut mai degraba un caracter spontan, determinat de parerea ca economia de piata in Romania va rezolva de la sine, in mod eficient, disfunctiile si dezechilibrele mostenite, precum si noile aspecte pe care le ridica tranzitia.

In fapt a avut loc o restructurare in sensul reducerii volumului productiei si a gradului de ocupare, fara ca aceasta sa fie totdeauna determinata de diminuarea cererii interne. Dimpotriva, s-a constatat o intensificare a importurilor concurentiale, facilitata de liberalizarea comertului exterior si dezarmarea vamala, produsele interne fiind practic marginalizate pe piata.

In prima faza a restructurarii, agentii economici din industrie au fost coplesiti de capacitatea comerciala concurentiala a produselor si serviciilor din import, ccea ce a si condus la caderi dramatice ale productiei.

Intr-o noua faza a restructurarii pe criterii de eficienta economica si sociala bazata pe prerogativele proprietatii private este posibil sa asistam la o relansare a productiei manufacturiere romanesti care, in diferite grade, incearca sa substituie o serie de produse din import.

Au avut loc, asadar, anumite modificari structurale ale industriei in general si al celei prelucratoare in special si anume:

scaderea ponderii industriei prelucratoare care releva manifestarea unui proces de degradare a industriei romanesti, coroborat cu dimensiunea ponderii industriei P.I.B. se poate constata inceputul unui proces de "dezindustrializare" care trebuie stopat;

ponderi mari in industria prelucratoare sunt detinute de ramuri energofage cum ar fi: prelucrarea titeiului, metalurgie, chimie, etc., ceea ce necesita o restructurare tehnologica de fond pentru eficientizarea proceselor si reducerea costurilor de fabricatie a produselor noi mai performante;

industria constructiilor de masini, electrotehnica si electronica, detin ponderi relativ mici;

ramurile prelucratoare cu pondere in cresterea industriala prelucratoare au fost tot cele energofage si anume: produsele din minerale nemetalice, metalurgie, prelucrarea titeiului, in timp ce industriile cu un inalt grad de prelucrare (masini si echipamente electrotehnice, aparate de masura si control, etc.) si-au diminuat ponderile ceea ce semnifica in general, scaderea potentialului de crestere a valorii adaugate;

industria alimentara si usoara, desi a avut o pondere in scadere detine inca un rol important din volumul total al industriei romanesti; aceste ramuri au conditii favorabile de dezvoltare in tara noastra, dar prezinta dezavantajul unei capacitati limitate de a mari valoarea adaugata a unor competitori foarte puternici pe piata internatioanala ca si a influentei puternice a unor factori conjuncturali si sezonieri;

ramura energie electrica si termica, gaze si apa si-a marit cel mai mult ponderea, ceea ce semnifica o crestere a energo-intensivitatii in conditiile scaderii volumului absolut al productiei industriale.

Pornind de la aceste realitati se poate aprecia ca una din prioritatile restructurarii industriei romanesti consta in relansarea productiei ramurilor cu un grad ridicat de prelucrare, competitive pe piata interna si externa.

Aceasta relansare presupune in primul rand restructurarea tehnologica si implicit investitii in masini, utilaje cu mult mai performante, acest lucru implica un comportament investitional activ al agentilor economici, pro-piata si pro-transfer tehnologic, sprijinit prin politici si facilitati adecvate.

Multi experti straini analizand situatia din industria Romaniei au ajuns la concluzia ca in tara noastra nu este necesar sa se construiasca noi capacitati de productie, ci doar sa se procedeze la o restructurare reala a celor existente.

Indicatorii macroeconomici nu pot sa ascunda lipsa de performanta a economiei nationale, ramasa in mare parte nerestructurata.

Indicatorii statistici pentru primul trimestru al acestui an confirma tendinta de incetinire a ritmului de dezvoltare economica, comparativ cu saltul facut de produsul intern brut anul trecut. Rezultatul de anul trecut, +5,3%, obtinut pe seama incurajarii consumului si a unor tarife relativ reduse la energie, nu mai poate fi copiat si in acest an. De altfel, chiar Guvernul isi revizuise in cursul lunii martie prognoza pentru acesta an, anticipand o crestere pana la sfarsitul anului de 4,5%, fata de cifra anterioara de 5%.

Datele privind productia industriala in primele trei luni ale anului in curs sunt imbucuratoare, insa efectele majorarilor tarifelor la energie termica si electrica nu s-au facut inca simtite decat partial. Deja in luna martie, productia industriala a fost cu 5,6% mai mare decat in luna februarie, insa raportat la numarul de zile lucratoare, a scazut cu 1,1%. In primul trimestru al anului 2002, productia industriala realizata s-a majorat, comparativ cu perioada similara din anul 2001, atat in volum absolut (+3%), cat si in conditii comparabile din punctul de vedere al numarului de zile lucratoare (+4,2%). Cresterea s-a datorat evolutiei pozitive a industriei prelucratoare +4,2%, industria extractiva si industria producatoare de energie electrica si termica, gaze si apa inregistrand scaderi de 1,2%, respectiv 3,4%.

Cresterea productiei industriale nu poate avea loc pe fondul incetinirii ritmului de dezvoltare din Uniunea Europeana, principala piata de export a Romaniei, care absoarbe circa 70% din comertul exterior. Evolutia din primul trimestru al acesui an difera radical fata de cresterea productiei industriale in cursul anului 2001, care, la nivelul intregului an, s-a majorat cu 8,2%. Iar in primele luni din 2001, cresterea productiei industriale era de peste 10%, pentru ca in a doua parte a anului ritmul sa incetineasca semnificativ. Acest lucru este de asteptat sa se intample si in lunile urmatoare, mai ales ca in 2002 nu se mai poate miza pe consumul intern. In plus, anul 2001 a consemnat cresterea productiei pe stoc si majorarea arieratelor din economie (platile restante intre societati si facturi neplatite pentru consumul de energie), politica adoptata tocmai pentru incurajarea productiei si, implicit, reducerea somajului. Rata somajului a cunoscut o crestere importanta fata de luna decembrie 2001, atingand la sfarsitul lunii martie valoarea de 13%, in raport cu populatia activa. Cresterea se datoreaza si aparitiei Legii privind venitul minim garantat, ceea ce a facut ca somajul mascat sa dispara din statistici.

Obiectivul privind rata inflatiei este realizabil, pana la sfarsitul anului cresterea nedepasind 25%. Factorii care influenteaza evolutia preturilor de consum sunt: tariful la energie electrica si termica si majorarea accizelor la unele produse petroliere. Si in acest an un rol important in lupta antiinflationista il va juca cursul de schimb leu-dolar, o relaxare a importurilor fiind previzibila pana la sfarsitul anului.

Evolutia economica a Romaniei in acest an se incadreaza in tendinta generala a economiilor est-europene, care va depasi media din UE. Pentru perioada 2002 - 2003, tarile aflate in tranzitie sunt creditate de catre analistii occidentali cu o crestere economica cuprinsa intre 3,5 si 4%, insuficienta insa pentru aproprierea de nivelul PIB/locuitor din UE, in viitorul apropiat. Pe termen mediu si lung, Slovenia se va apropia cel mai rapid de standardul UE, urmand ca in anul 2015, PIB pe cap de locuitor in aceasta tara sa fie doar cu 10% mai mic decat media UE. Pentru urmatoarele doua state candidate, Ungaria si Cehia, diferentele vor fi de 35%, respectiv 25%. In 2015, Bulgaria si Romania vor ramane cele mai sarace state din regiune, cu un PIB raportat la numarul de locuitori care se va situa la o treime din media tarilor UE.

Anul 2002 a inceput sub semnul austeritatii, impus de incheierea acordului cu Fondul Monetar International, ceea ce a impus Executivului restrangerea drastica a cheltuielilor publice. Unele dintre conditiile acordului s-au dorit a fi renegociate, metoda ce nu a fost agreata de conducerea FMI, acordarea celei de a doua transe din imprumutul convenit fiind amanata pentru luna septembrie. In prezent, nu se doreste adoptarea unor masuri de asanare a economiei, masuri cu impact negativ asupra imaginii actualului guvern. Lichidarea societatilor cu mari datorii la bugetele de stat si locale s-ar solda cu o crestere abrupta a somajului, mai ales pe termen lung, dupa cum arata experienta statelor care au trecut de faza restructurarii economice. Deficitul de cont curent va creste la peste 6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul lui 2001, iar deficitul bugetului de stat va fi peste 3% si in acest an, depasindu-se limitele convenite cu FMI la sfarsitul anului trecut.

Productia industriala -total

luna precedenta = 100%

2001                       2002

Cresterea productiei industriale in primele trei luni ale anului 2002 este inferioara celei din aceeasi perioada a anului trecut.

Indicii consumului cifrei de afceri din industrie

luna precedenta = 100%

20012002

Volumul cifrei de afaceri din industrie a scazut, desi in volum absolut se constata cresteri moderate.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi

FOB/FOB - (%)

2001                   
2002

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a imbunatatit fara de 2001, insa in lunile octombrie - decembrie se deconteaza importurile de combustibil.

Restructurarea industriei prelucratoare are menirea sa inlocuiasca, pe de o parte forme organizatorice si manageriale greoaie, birocratice, bazate pe principiile conducerii administrative in cvasi-exclusivitate si pe de alta parte sa mentina si sa consolideze activitati economice cu traditie si avantaje competitive, care raspund sau pot sa raspunda criteriilor si cerintelor de optim economic si tehnologic, statuate in general de teorie si aplicate in mod specific de catre un management performant.

3.     POLITICI DE RESTRUCTURARE EFICIENTA

Analiza modificarilor structurale ale productiei industriale in perioada de tranzitie conduce la cateva constatari si aspecte utile pentru instrumentarea unor politici de restructurare eficienta.

a)     Indiferent de natura sa, restructurarea nu trebuie sa duca la diminuarea valorii productiei, deoarece aceasta inseamna o exacerbare a ramurii distructive in detrimentul celei creative, ceea ce in final duce la realizarea unor venituri mai mici, subocupate si scaderea nivelului PIB.

b)     Restructurarea vizeaza in primul rand tehnologiile si produsele intr-un proces continuu de perfectionare si innoire care presupune investitii si alte cheltuieli si doar masura complementara adecvarii manageriale si

organizatorice, stiut fiind ca oricat de performanti ar fi managerii ei nu se pot substitui unor fonduri de investitii minim necesare pentru realizarea restructurarii de facto.

c)     Restructurarea poate lua si forme mai dure cum ar fi cele a lichidarilor si falimentelor, acestea nu pot avea insa o extensiune "de masa" dincolo de anumite limite suportabile din punct de vedere economic si acceptate din punct de vedere al utilizarii eficiente a activelor statelor, tinand seama de potentialul valorificarii eficiente productive ale acestora.

In acest sens pledeaza cel putin doua argumente:

caracterul de piata emergenta din Romania face ca functionarea mecanismului preturilor sa fie imperfecta datorita existentei unor monopoluri de stat si private, ceea ce ingreuneaza incadrarea cu discernamant obiectiv a unei unitati in categoria celor performante sau neperformante;

orientarea unor decidenti catre recurgerea cu usurinta la solutia lichidarii reprezinta un comportament contraproductiv pentru o restructurare reala, care urmeaza calea reconversiilor industriale, practica uzuala in strategiile si prognozele de dezvoltare a industriei.

d)     Avand in vedere locul important pe care-l detine industria in economia Romaniei, restructurarea acesteia in mod obligatoriu, trebuie efectuata tinand seama de interdependentele si efectele propagate pe care le produce, nu numai in interiorul ramurii, ci si asupra altor sectoare, creatoare de valoare adaugata, astfel incat sa se evite procese ca "dezindustrializarea" sau "pseudotertializarea" (dezvoltarea serviciilor speculative).

e)     Gradul de privatizare redus al industriei comparativ cu alte ramuri ale economiei nu inseamna o neglijare a sectorului, fie datorita unei atitudini ostile fata de stat, fie datorita remutarii cu usurinta la solutionarea unor probleme complexe ale reformei.

Restructurarea nu se poate realiza decat pe termen mediu sau lung, in consecinta ea va trebui sa coexiste cu un sector de stat al industriei care urmeaza a fi privatizat.

Ca urmare raportul dintre restructurare inainte de privatizare si cea dupa privatizare trebuie perceput dupa principiul "si-si_ si nu dupa principiul "sau - sau".

Pregatirea procesului de restructurare a industriei in Romania impune, ca demersuri absolut obligatorii in stadiile initiale ale acesteia, elaborarea temeinica a unor prognoze economice si tehnico-stiintifice pe domenii si sectoare, precum si un important suport logistic, in privinta cercetarii stiintifice, invora si procesului tehnologic.

CAPITOLUL II

AGENTUL ECONOMIC: "EMAILUL" S.A. MEDIAS

1.     Scurt istoric al S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS

2.     Prezentarea generala a societatii

3.     Sectorul si subsectorul

4.     Descrierea activitatii

5.     Obiectul lucrarii

1.     SCURT ISTORIC al S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS

S.C. "EMAILUL" S.A. Medias a fost infiintata in anul 1921- 14.12 sub numele de "UZINELE DE MODELAT SI EMAILAT WESTEN" si a avut ca productie de baza vasele emailate.

In anumite perioade firma a produs si vase zincate, apoi vase de aluminiu si produse diverse ca: felinare, cazane casnice, etc.

In decursul celor aproape 80 de ani de existenta S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS a trecut prin multe etape si grele incercari cum ar fi: productia speciala in timpul razboiului, incendiul din 1953, inundatiile din 1970 si 1975, etc.

Pana in anul 1978 a fost singura firma producatoare de vase emailate din Romania, dar si dupa aparitia altor firme similare S.C. "EMAILUL" S.A. MEDIAS a ramas cel mai mare producator de produse de profil, depasind productia celorlalte firme producatoare luate impreuna, dar avand si cercetare proprie, productia de frite si pigmenti pentru emailuri, decalcomanii, etc.

Se poate mentiona capacitatea mare de productie si diversificare prin cele peste 600 de tipodimensiuni de vase emailate, executate in peste 50 de culori diferite si toate acestea putand fi decorate in cca 600 modele.

Aceste aspecte nu sunt limitative, unitatea putand practic executa orice tip, marime, culoare si decor de vase pentru bucatarie sau articole igienice, firme si indicatoare sau diverse emailuri decorative sau de productie.

2.     PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE

DENUMIRE: SOC. COM. "EMAILUL" S.A. MEDIAS

SEDIUL: Medias, str. Carpati nr.19

DOMENIUL DE ACTIVITATE:

producerea si comercializarea articolelor de uz casnic, a fritelor de emailare, decalcomanii, vase din otel inoxidabil, firme emailate.

Gama articolelor emailate este deosebit de diversa cuprinzand oale, cratite, capace, ibrice, tavi, cafetiere, cani, ceainice, polonice, scrumiere, strecuratoare, galeti, recipiente sanitare, etc.

activitate de proiectare a produselor de profil;

activitati de intretinere si servicii;

activitati de comert exterior import - export.

Soc. Com. "EMAILUL" S.A. Medias ocupa o suprafata totala de 91.803 m² din care suprafata construita este de 55.934 m².

Nr. de personal este de 2.450.

CAPITALUL SOCIAL: S.C. "EMAILUL" S.A. Medias s-a constituit prin H.G. 1272/1990 pe baza Legii nr.15/1990 prin preluarea integrala a patrimoniului fostei intreprinderi "EMAILUL ROSU" Medias, pastrand profilul de activitate.

Capitalul social reevaluat conform H.G. 500 este de 34.312.575 mil. lei.

3.     SECTORUL SI SUBSECTORUL

Sectorul articolelor de uz personal si gospodaresc prezinta o importanta deosebita deoarece procesele sale se adreseaza celei mai largi parti ale populatiei unei tari fiind o oglinda a traiului cotidian si in functie de modul in care un nivel cat mai ridicat al acestuia, exprima gradul de confort si civilizatie atins de respectiva societate.

In categoria respectiva intra intreaga gama de vase care fac parte integranta din viata de zi cu zi a omului obisnuit, acoperind cerintele zilnice.

S.C. "EMAILUL" S.A. Medias face parte din sectorul mentionat, in coordonarea Ministerului Industriei - Directia Generala Strategia Industriei Electrotehnice si Electronice.

Profilul de fabricatie a vaselor emailate cuprinde circa 600 tipodimensiuni. Societatea fiind cel mai mare producator de vase emailate din Romania.

Din aceeasi subramura mai fac parte:

- V.E.S.- S.A. Sighisoara;

- F.E.F. - S.A. Focsani;

- METALICA - S.A. Oradea.

Din punct de vedere tehnologic, al diversificatiei productiei si al calitatii S.C. "EMAILUL" S.A. Medias detine primul loc in tara.

4.     DESCRIEREA ACTIVITATII - CARACTERISTICI

S.C. "EMAILUL" S.A. Medias produce articole emailate de uz casnic cu utilaje si tehnologie proprie intr-o fabricatie integrata in proportie de 100%.

Compartimente direct productive

Productia de vase emailate, conform tehnologiilor aplicate se desfasoara in trei sectoare de activitate si anume:

a). sectorul de prelucrari mecanice unde se realizeaza in principal urmatoarele faze:

executia corpului vasului prin operatii tehnologice de prelucrare prin stantare, ambutisare adanca, fasonare si tinichigerie;

degresare - decapare a vaselor inainte de aplicarea operatiei de emailare propriu-zisa.

b). sectorul de pregatire-email in care se realizeaza:

elaborarea colorantilor necesari pentru frite;

elaborarea fritelor de email si a emailurilor;

executia decalcomanilor.

c). sectorul de emailare unde se realizeaza:

prepararea emailului pentru stratul primar (grund) si pentru cel de acoperire;

aplicarea stratului de email pe vas;

uscarea si arderea separata a straturilor de email.

Compartimente indirect productive

In aceasta grupa se incadreaza:

a)     sectia scularie

b)     sectia mecano-energetica

c)     compartimentul transport-aprovizionare

d)     compartimentul financiar-contabil

e)     sectorul tehnic-proiectare

f)      oficiul de calcul.

Asigurarea calitatii

In principal controlul calitatii se realizeaza astfel:

verificarea materiilor prime prin prestatia de servicii a colectivului specializat din cadrul Institutului "CASTTIL" S.A.;

verificarea semifabricatelor pe flux- control activ;

verificarea produselor finite.

Mijloace fixe

Dotarea tehnologica a atelierelor de productie este alcatuita din:

utilaje si echipamente tehnologice de baza;

A.M.C.-uri;

dotari si inventar industrial.

In procesul tehnologic utilajele care determina in mare masura calitatea produselor sunt reprezentate de cuptoarele de ars vase emailate.

Competitivitatea produselor

Nivelul tehnic al vaselor emailate la S.C. "EMAILUL" S.A. Medias este comparabil cu cel realizat de firme cu experienta in domeniu, cu cel din strainatate in ceea ce priveste forma si culoarea, dar in privinta decorului nu este atins nivelul extern. Problemele sunt in realizarea unor tipuri de pigmenti noi, a pastelor, imprimare directa si indirecta (sitografie si decalcomanie), precum si in elaborarea unor retete de email fundamental cu oxid de nichel indigen.

Toate acestea constituie teme de cercetare ale personalului specializat in cadrul societatii.

5.     OBIECTUL LUCRARII

Prezenta lucrare intocmita in conformitate cu continutul cadru al studiilor de restructurare a societatilor comerciale cu capital de stat elaborat de Fondul Proprietatii de Stat, sustine actiunea de retehnologizare si modernizare a procesului de executie a vaselor din tabla de otel emailata la Societatea Comerciala "EMAILUL" S.A. Medias.

Studiul prezinta analiza situatiei actuale si de perspectiva a S.C. "EMAILUL" S.A. Medias din punct de vedere tehnico-economic, a pietei agentului economic, prin prisma restructurarii fabricatiei prin retehnologizare, modernizare.

Lucrarea fundamenteaza oportunitatea alocarii de Fondul Proprietatii de Stat a unui sprijin financiar in valoare de 1,8 miliarde lei pentru:

modernizarea a doua cuptoare de ars vase emailat tip CELLI, prin achizitionarea unor furnituri de transformare, furnizorul fiind "INTAS" - Italia;

achizitionarea unui cuptor de recoacere;

achizitionarea unei piese cu transfer de 250 tof.

In conditiile acordarii sprijinului financiar solicitat pentru perioada 1999-2004 se prognozeaza urmatoarele:

cresterea volumului de productie de 1,36 ori in anul 2004 fata de 1998;

scaderea costurilor totale la 1000 lei productie marfa de la 925 lei la 845 lei in anul 2004;

cresterea productivitatii muncii pe total societate de circa 40 de ori;

cresterea salariilor cu circa 50%.

Suma investitta se va recupera din dividendele suplimentare obtinute de societate pana in anul 2004.

CAPITOLUL III

ANALIZA ACTIVITATII PE SECTOARE:

1.     Managementul si resursele umane.

2.     Compartimentul aprovizionare.

3.     Compartimentul tehnico-productiv.

4.     Marketing si vanzari.

5.     Controlul tehnic de calitate.

1.     MANAGEMENTUL SI RESURSELE UMANE

Structura organizatorica este de tip piramidal si cuprinde nivele ierarhice. Conform prevederilor legislatiei in vigoare Legea 15/1990 societatea are urmatoarea structura organizatorica:

a)     Adunarea Generala a Actionarilor reprezentata prin:

- Fondul Proprietatii de Stat

- Fondul Proprietatii Private Transilvania

b)     Manager general

c)     Bordul director:

- director tehnic

- director economic

- director marketing

d)     Sefi sectii si servicii

e)     Personal de executie

Structura respectiva este prezenta in organigrama.

Structura manageriala

Atributiile managerului in conformitate cu prevederile Legii 66/1994 si a contractului de management inregistrat la Registrul Comertului sunt urmatoarele:

concepe si aplica strategia generala de functionare a societatii si politica de dezvoltare a societatii;

proiecteaza ansamblul de masuri necesare realizarii contractelor, organizarii productiei si ridicarea parametrilor calitativi ai intregii activitati;

selecteaza, angajeaza si concediaza personalul salariat;

negociaza contractul colectiv de munca si contractele individuale ale salariatilor;

stabileste atributiile pe trepte ierarhice si raspunde de realizarea acestora.

Managerul: coordoneaza activitatea directorilor executivi si in mod indirect urmatoarele compartimente:

productie-programare

personal

C.T.C.

controlul financiar de gestiune

protectia muncii

juridic

Directorul tehnic: coordoneaza direct activitatile de productie, planificarea tehnologiei si consumuri.

Directorul economic: coordoneaza compartimentele financiar, contabilitate, decontari valutare si oficiul de calcul.

Directorul marketing: coordoneaza compartimentele desfacere, aprovizionare, export, transporturi si compartimentul de prospectare si asimilare produse noi.

Solutia organizatorica adoptata este eficienta, asigura existenta la nivelul societatii a unor programe de dezvoltare a productiei de perspectiva care sa mentina societatea in pozitia de lider in productia de vase pe plan national si dezvoltarea, si extinderea pietei externe.

Atentia organelor de decizie acordata restructurarii s-a materializat pana in prezent in lucrari de transformare a doua cuptoare de ars vase in cuptoare de ars vase cu inertie termica redusa.

Investitia respectiva s-a facut in perioada 1999-2002, in colaborare cu firma INTAS - ITALIA sustinerea finantarii investitiei numai prin efort propriu.

Structura resurselor umane

Dinamica fondului de personal in perioada 1996-2001 se prezinta astfel:

Se constata ca a avut loc o reducere de personal in anii 1994-1995, dupa care din 1998 nr. este in crestere, tendinta care va continua pana in anul 2004.

Structura de personal se prezinta astfel:

Total personal -2450

Din care: - manager - 1

- directori executivi - 3

- conducere- 23

- TESA - 124

- maistri -58

- muncitori- 2241

Calificarea personalului

Referitor la nivelul de pregatire al angajatilor situatia in 2001 se prezinta astfel:

- studii superioare = 2,8% - 69 persoane

- studii medii= 51,8% - 1269 persoane

- scoala profesionala = 44,1% - 1080 persoane

- necalificati = 1,3% - 32 persoane

total: 100% - 2450 persoane

Structura salariatilor pe varste:

- pana la 30 ani 1470 respectiv 60%

- pana la 40 ani 490 20%

- pana la 50 ani 368 15%

- peste 50 ani122 5%

total 2450100%

Majoritatea se incadreaza in grupe de varsta de pana la 30 ani, ceea ce arata ca forta de munca este in deplina capacitate.

Omogenizarea varstei asigura imbinarea maturitatii si experientei celor in varsta cu dinamismul si spiritul de initiativa al celor tineri.

O firma fara batrani se va descurca la fel de greu ca una fara tineri.

Vechimea in munca si sex:

Vechimea in munca reprezinta de asemenea o variabila importanta in analiza si evaluarea potentialului uman.

Vechimea inseamna experienta acumulata, dar uneori si inflexibilitate in adaptare, conservatorism. Solutia o reprezinta tot omogenitatea.

Structura pe sexe se utilizeaza acolo unde aceasta diferentiere este ceruta de specificul activitatii desfasurate.

Productivitatea muncii

Productivitatea muncii este indicatorul sintetic care masoara gradul de utilizare a potentialului uman.

Se calculeaza, dupa caz, in unitati fizice, conventionale si valorice:

- valori absolute

q CA

w = - sauw =---

N_S N_m

unde: W = productivitatea muncii

q = productia fizica

CA= cifra de afaceri

N_s = nr. salariati

N_m= nr. muncitori

- dinamica productivitatii muncii:

w₁ W_l -W₀

I_w =- x 100 D_Iw=--x 100

W₀ W₀

unde: I_w = indicele productivitatii muncii

D_I = abaterea relativa

1,0 = perioada curenta, respectiv de baza

Dinamica productivitatii muncii

2. COMPARTIMENTUL APROVIZIONARE - TRANSPORTURI

Serviciul aprovizionare este in subordinea directorului de marketing si are sase salariati. Acestia se ocupa cu aprovizionarea materiilor prime utilizate de S.C. "EMAILUL" S.A. Medias, acestea fiind:

a)     materiale chimice;

b)     tabla decapata si tabla otel inox alimentar;

c)     produse petroliere;

d)     materiale pentru ambalare;

e)     materiale de intretinere.

a)     Materialele chimice sunt folosite la prepararea fritei pentru emailuri atat din tara, cat si din import.

Principalele substante chimice utilizate pentru emailuri din tara sunt: cuart macinat, feldspat, faina de siliciu, bioxid de mangan, acid boric, alumina calcinata, criolit fosfat de amoniu, fosfat trisodic, carbonat de calciu, carbonat de potasiu, oxid de magneziu, carbonat de bariu, soda calcinata, azotat de potasiu, azolit de sodiu.

Din import sunt urmatoarele: argila MT 500, MT 530, carbonat de litiu, oxid de nichel, oxid de cobalt, fluosilicat de sodiu, borax, colorant albastru, cobalt.

Calitatea acestor produse este conform STAS sunt sub forma de pulbere uscata, ambalata, in saci de hartie sau polietilena in greutate de 30-50 kg. Stocurile detinute se incadreaza in stocul normal.

Nu exista supranormative.

b)     Tabla utilizata in procesul de productie este dublu decapata, STAS 9485/80 de calitate A₂ N _{02 (03)} format standard 1000 x 2000 mm de grosimile cuprinse intre 0,4 - 3 mm.

Transportul se face prin C.F.R., atat la tabla, cat si la substantele chimice existand linie de garaj pana la depozite.

In procesul de productie se mai utilizeaza si tabla de inox alimentar calitatea W 4301 ALSI - 304, atat pentru fabricarea de vase, cat si pentru bord placat la unele vase emailate.

Stocurile de tabla: 0,4 mm -1,3 tone

0,45 mm - 26,0 tone

0,50 mm -259,6 tone

0,6 mm -174,7 tone

0,8 mm - 15,9 tone

1,0 mm - 46,2 tone

1,5 mm - 4,7 tone

2,0 mm - 6,8 tone

2,5 mm - 536,3 tone

Aceste stocuri asigura necesarul pentru 15 zile lucratoare. Din lipsa de capacitate la SIDEX Galati aproximativ 10% din necesarul de tabla a fost adus din import.

c)     Produsele petroliere utilizate sunt:

Sunt pastrate in depozitul de carburanti special amenajat.

d)     Materialele de ambalare sunt: folie, hartie ambalaj talaj, cutii de carton tip.III si tip V.

Principalele formate ale cutiilor si stocurile necesare pentru un interval de 15 zile sunt:

26 x 26 x 36 buc.2000

27 x 27 x 30 buc. 800

38 x 38 x 46 buc. 610

48 x 48 x 14 buc. 200

54 x 54 x 20 buc.3200

54 x 54 x 24 buc.2300

30 x 22 x 15 buc.1600

41 x 24 x 16 buc. 650

43 x 23 x 12 buc.1300

45 x 26 x 34 buc. 780

61 x 26 x 34 buc. 520

67 x 44 x 18 buc. 880

67 x 44 x 20 buc. 428

e)     Materialele pentru intretinere: oteluri diferite, curele trapezoidale, rulmenti, diferite scule, piese de schimb, pietre polizor, etc.

Depozitele sunt organizate in functie de specificul materiei prime, adica:

depozite substante chimice;

depozit tabla;

depozit produse petroliere;

depozit cartoane;

depozit pentru toate materialele de intretinere.

Transportul materiilor si materialelor necesare se face prin mijloace proprii in proportie de 90%, restul de 10% prin mijloace inchiriate.

Importul - manifesta preocuparea permanenta pentru obtinerea de oferte de la cat mai multi furnizori pentru a se alege pentru fiecare in parte cea mai buna oferta care sa asigure materiale de calitate superioara la preturi avantajoase.

3.              COMPARTIMENTUL TEHNICO - PRODUCTIV

Activitatea tehnica si de productie se desfasoara pe doua laturi strans interferate:

activitatea tehnica pentru diversificarea produselor din profil si asimilarea de noi produse, care se realizeaza in sectorul coordonat de directorul tehnic;

activitatea de productie care se desfasoara in cinci sectii.

Activitatea tehnica se desfasoara intr-un compartiment format din 11 persoane cu atributii dirijate astfel:

asimilare de produse noi;

stabilirea de tehnologii de flux;

organizarea productiei.

In anul 1998 activitateade asimilare s-a materializat in:

stabilirea tehnologiei si proiectarea sculelor pentru tava ovala - 4 marimi;

stabilirea tehnologiei si proiectarea sculelor pentru toarta tava ovala - 2 marimi;

masina de sertizat fund cafetiera;

modificarea de utilaje (prese cu sudura);

hota absorbanta gaze la masina de sudat liniar;

modificarea tehnologiei de ambutisare-asamblare fund galeti;

tehnologie de executie pentru esentar pentru prese cu transfer;

reasamblari utilaje-reamplasari de strunguri pe fluxuri noi de tehnologii.

Activitatea de proiectare a tehnologiei este in stransa legatura cu activitatea de proiectare produse noi aflate in coordonarea directorului de marketing.

In activitatea de asimilare produse noi sunt antrenate 12 persoane ceea ce reprezinta circa 0,5 % din numarul total de personal, procent care se va majora in vederea intaririi propriului sector de cercetare-proiectare cu accent pe cresterea nivelului calitativ.

Activitatea privind proiectarea tehnologica este completata de planificarea, urmarirea si respectarea tehnologiilor de executie in cele cinci sectii de baza ale unitatii.

Aceasta activitate se completeaza cu organizarea productiei, proiectarea normelor, adaptarea acestora in functie de comenzi (marime loturi, sortimente, decoratii, etc.), dimensionarea formatiilor de lucru necesare tehnologiilor optime.

Datorita starii tehnice necorespunzatoare a utilajelor, majoritatea fiind achizitionate in anul 1968 si avand un grad de uzura fizica si morala se ridica probleme in realizarea vaselor emailate la parametrii calitativi solicitati pe piata externa.

Astfel in realizarea tehnologiilor optime se constata o serie de neajunsuri privind:

sectorul de presare necesita un nr. de personal mare datorita dotarii cu prese clasice deservite de operatori si ajutoare, economia de personal s-ar realiza prin introducerea unei prese cu transfer de 250 tof.

datorita uzurii fizice sectia I Mecanica are in functiune un singur cuptor de recoacere care datorita volumului mare de semifabricate care trebuie recoapte este suprasolicitat si supraincarcat;

un alt punct ingust se gaseste in sectia Emailare, unde este necesar modernizarea a doua cuptoare de ars vase, in acest fel s-ar putea obtine ca efect imediat o crestere a calitatii si o scadere substantiala a manoperei pe produs.

Activitatea de productie se desfasoara in cele cinci sectii principale:

sectia Pregatire Email;

sectia I Mecanica;

sectia Email;

sectia Scularie;

sectia Mecano-Energetica.

Tehnologia de fabricatie a produsului principal:

vasul emailat cuprinde urmatoarele operatii:

In sectia I Mecanica se desfasoara operatiile de prelucrare mecaninca la rece necesara obtinerii vasului brut:

debitarea de fasii, rondele, table;

obtinerea formei vasului prin ambutisare, tinichigerie sau ambutisare-fasonaj;

presat accesorii;

degresare, decapare;

sudat accesorii.

In sectia Email se desfasoara urmatoarele operatii:

emailat fundamental;

uscat email;

ars email fundamental;

emailat acoperire;

ars email acoperire;

aplicat dcor prin sitografie;

uscat decor;

ars decor;

confectionat inel-inox;

sertizat inel-inox pe vas;

preambalare si depozitare;

ambalare;

expeditie.

In sectia Pregatire Email tehnologia de fabricatie se desfasoara pe verticala:

etaj V - stoc tampon de materii prime si dozare;

etaj IV - omogenizarea sarjei de compozitie cu ajutorul malaxoarelor;

etaj III - topirea sarjelor cu ajutorul cuptoarelor rotative de topit frite;

etaj II - fritarea, uscarea si ambalarea in saci, inchiderea mecanica a sacilor;

etaj I - depozit de frite;

parter - obtinerea barbotinelor prin macinarea fritelor impreuna cu

argila, apa si alte adaosuri, depozitarea barbotinelor.

Sectia Scularie executa: matrite, scule, dispozitive folosite in procesul de productie si foloseste urmatoarele utilaje:

strunguri;

freze;

raboteze;

masini de rectificat etc.

Sectia Mecano - Energetica asigura reparatiile curente, ocazionale si reparatiile capitale la utilajele din dotarea unitatii, asigura intretinerea cladirilor, asigura distributia si gestionarea utilajelor, curent electric, aer comprimat, apa, gaze, etc.

Este dotata cu utilaje, strunguri,freze, alte masini unelte necesare executarii subansamblelor descoperite cu deficiente in functionarea utilajelor.

Dinamica productiei

Evolutia productiei realizate in preturi curente a societatii pe perioada 1996-2001 se prezinta in tabelul urmator:

Capacitatea de productie si gradul de utilizare

Capacitatea de productie indica productia maxima ce poate fi realizata intr-o perioada de timp, de obicei un an in conditiile folosirii depline, intensive si extensive, a capitalului fix din dotarea unitatii economice, a celui mai bun regim de lucru si de organizare rationala a productiei si a muncii.

Pentru calculul capacitatii de productie la S.C. "EMAILUL" S.A. Medias trebuie tinut cont de complexitatea procesului de fabricatie.

Atelierele care determina capacitatea de productie sunt:

a)     Debitarea tablei in vederea obtinerii platinelor pentru produse.

In functie de produs numarul de platine care intra in produs difera. Capacitatea de obtinere a platinelor pe zi este de 150.000, ceea ce inseamna ca s-ar putea produce 150.000 farfurii sau 18.750 ceainice pe zi.

Tinand seama de nomenclatorul de produse consumul mediu este de 3 platine pe produs.

NOMENCLATORUL DE PRODUSE B.L.C.

b)     Capacitatea de ambutisare este urmatoarea:

prese transfer - 35.000 buc/zi;

prese mari - 15.000 buc/zi;

prese Bliss - 35.000 buc/zi;

PH mici - 24.000 buc/zi;

PH mari - 6.000 buc/zi;

Total:= 115.000 buc/zi

Produsele se obtin din una sau mai multe ambutisari succesive:

cratitele, capacele - o ambutisare;

oale, cani lapte - patru ambutisari.

Se pot ambutisa 115.000 buc/zi cratite sau 28,75 mii buc. oale/zi.

Capacitatea medie este de 55.000 buc/zi.

c)     Decaparea - sunt patru linii:

doua linii de decorare prin imersie;

doua linii de decapare prin pulverizare.

Atelierul de decapare are o capacitate de 40.000 buc/zi vase mari sau 80.000 buc/zi vase mici.

Capacitatea medie in functie de structura este 60.000 buc/zi.

d)     Capacitatea de sudura - a accesoriilor este de 60.000 accesorii sudate pe zi. Nomenclatorul de produse contine produse sudate cu un accesoriu sau cu mai multe accesorii.

In medie se pot realiza produse cu accesorii sudate la o capacitate de 45.000 buc/zi.

e)     Capacitatea de ardere si emailare este:

1500 kg/ora x 7 cuptoare x 14 ore/zi = 147.000 kg

147.000 kg : 0,7 kg/vas = 210.000 buc/zi

Un vas are aproximativ 3,3 arderi (3 sau 4)

T 63.600 buc vase/zi

Concluzionand putem afirma ca, capacitatea de productie variaza foarte mult in functie de structura de productie care este de necesitatile pietei.

Majoritatea utilajelor sunt utilaje a caror capacitate este aproape de limita maxima, astfel incat si utilajele cele mai moderne au aceeasi capacitate de lucru (la ambutisare de exemplu, timpul de ambutisare este un parametru necesar pentru a nu rupe tabla, la cuptor viteza este limitata de timpul necesar arderii, la decapare capacitatea este limitata de timpul necesar decaparii).

Utilajele care sunt absolut necesare pentru a putea folosi optim patrimoniul au fost prinse in programul de modernizare, program prin care creste indeosebi eficienta activitatii.

Capacitatea s-a calculat la conditiile actuale in doua schimburi. Schimbul III nu este indicat din doua motive:

plata sporului de 25% - sporul de noapte duce la cresterea pretului cu 6,25% din cauza manoperei (care este 25% din costuri);

pentru a lucra la capacitatea optima cu corelarea celor cinci capacitati, in schimbul III trebuie reglate dezechilibrele generate de structura.

Pentru cresterea productiei este necesara reproiectarea si reorientarea productiei spre produse care au cea mai buna eficienta.

Gradul de utilizare a capacitatii de productie in perioada 1996-2001.

Gradul de utilizare a capacitatii de productie se stabileste pe baza relatiei:

Q

G_u = - unde

KT

Q = capacitatea de productie exprimata valoric;

K = capacitatea utilajului;

T = timpul disponibil de functionare;

In cazul mai multor utilaje cu productia exprimata pe unitatea de timp si dimensiune.

Q

G_u = --------

n

a kxT

i=l

unde n = nr. de utilaje.

Din datele prezentate rezulta ca in anii 2000, 2001 se ajunge aproape la acoperirea integrala a capacitatii de productie ca urmare a realizarii unei productii sortimentale complexe.

4.              MARKETING SI VANZARI

Compartimentul de prospectare, produse noi, programare marketing

Activitatea acestui compartiment este coordonata de directorul de marketing si cuprinde 15 salariati, aproximativ 0,6% din total personal.

Dupa anul 1990 preocuparea specialistilor din cadrul compartimentului a constat in:

intarirea increderii vechilor clienti in posibilitatea S.C. "EMAILUL" S.A. Medias, de a produce si a livra vase de calitate deosebita la preturi competitive in termene bine stabilite, cu scopul de a mentine si dezvolta pietele traditionale de desfacere la export: Italia, Germania,

Olanda, Franta, Israel, S.U.A., Liban, Libia, etc.;

dezvoltarea relatiilor cu clientii noi in scopul castigarii a noi piete de desfacere: Grecia, Australia, Mexic, Coasta de Fildes, Ghana, Guineea, Panama, Paraguay, etc.;

dezvoltarea pietelor traditionale prin atragerea de noi clienti in S.U.A., Libia, Franta, Germania, Spania, etc..

In colaborarea cu compartimentul tehnic din cadrul S.C."EMAILUL" S.A. Medias s-a actionat pentru crearea unor produse noi la solicitarea parametrilor externi sau din initiativa specialistilor societatii pentru diversificarea sortimentului livrat. Astfel s-au livrat urmatoarele produse noi:

cratita fara guler, cu bord placat si fara accesorii (vase frigider) simbol 331 B; marimi 14, 16, 18, 20 cm.

ceainic esentar, simbol 83; marimi 1 litru;

tigaie tip grau cu torti sarma; simbol 1242; marimi 30 cm.;

vas bombat pentru prajit cartofi, simbol 326 B/24;

vas pentru prajit cartofi, simbol 326 C/24;

vas pentru prajit cartofi, simbol 362 C/24;

tavi eliptice cu capac, simbol 241; marimi 32, 36, 40 cm.;

vas tronconic (vaze flori), simbol 178; marimi 16, 20, 22 cm.;

vas tronconic cu doua torti (vaza cu manere), simbol 178 M, marimi 16, 20, 22 cm.;

ibric turcesc, simbol 67; marime 5,5 cm.;

ibric cu toarta, simbol 67; marimi 6 si 7 cm.;

zaharnita, simbol 83 L, marime 10 cm.;

cratita adanca bombata cu bord inox, simbol 3217 marimi 16, 18, 20, 22 cm.

In permanenta s-a avut in vedere crearea unor decoruri noi pentru vase, tinandu-se cont de solicitarile concrete de pe fiecare piata.

Pentru imbunatatirea aspectului ambalajelor au inceput livrarile in cutii de prezentare din carton alb inscriptionat sau litografiat.

Pentru cresterea eficientei ambalarii simultan cu imbunatatirea aspectului multor sortimente se ambaleaza in folie termoreglabila.

Tot in acest sens o serie de sortimente se livreaza paletizat.

Prospectarea pietei se realizeaza prin:

participarea la targuri internationale: Paris, Milano, Salonic, Chicago;

informarea corecta si permanenta a nivelului de pret pe fiecare in parte, pentru fiecare sortiment in parte, alinierea la aceste preturi in conditii de rentabilitate.

Pe baza prospectarii realizate sunt in asimilare un numar important de noi sortimente, dintre care:

vase pentru lapte, simbol 77, marimi 1l, 10l;

ceainic esentar, simbol 83, marimi 1,25; 1,5 l;

oala cu bord inox pentru cartofi, simbol 308, marime 16 cm.;

cratita conica bombata cu bord placat si torti tubulare, simbol 324, marimi 14, 18, 22;

protector flacara, simbol 855;

tava eliptica cu capac, simbol 241, marime 28 cm.

Compartimentul vanzari-desfacere

Functioneaza in coordonarea directa de marketing si este format din 9 salariati ceea ce reprezinta ≈ 0,4% din totalul personalului.

S.C."EMAILUL" S.A. Medias manifesta preocupari continue pentru imbunatatirea activitatii de desfacere.

Daca in anii trecuti vanzarea era bazata numai pe comenzile lansate de catre en-gross-isti, in fiecare an s-a incercat sa se diversifice metodele de vanzare si prospectare a pietei dupa principiile economiei de piata.

Astfel s-au extins metodele de prospectare a pietei prin sondarea directa (la client) cu folosirea de chestionare sau discutii.

Crearea de puncte de prezentare si desfacere a produselor in diferite zone:

I.        Aglomeratii urbane: Tg. Mures, Cluj, Sibiu;

II.       Orase cu industrie dezvoltata: Medias - magazinul de prezentare al societatii;

III.     Localitati mici putin industrializate: Agnita;

IV.     Localitati de tranzit auto sau C.F.R.: Iernut, Titu;

Aceste puncte de prezentare au creat posibilitatea estimarii vanzarilor intr-o perioada de timp determinata si in perspectiva.

Dezvoltarea retelei de vanzare a produselor prin gasirea de distribuitori in diferite zone ale tarii, de exemplu in judetul Vrancea cu extindere in judetele: Iasi, Vaslui, Bacau.

5.              CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE

Verificarea materiilor prime

Verificarea acestora se face prin intermediul comisiilor de receptie specializate pe magazii:

magazia de tabla;

magazia substante chimice;

depozit central de materiale;

depozit carburant si vopsele.

In atributiile comisiei intra atat verificarea calitativa, cat si cea cantitativa.

Verificarea cantitativa implica confruntarea documentelor de expediere cu ceea ce se gaseste in momentul receptionarii materiilor prime prin metode specifice.

Pentru verificarea calitativa comisiile de receptie au in componenta specialisti din fiecare atelier sau un delegat al laboratorului specializat in probe de compozitie chimica si structurala.

Comisiile de receptie verifica calitatea si prin intermediul declaratiei de conformitate pe baza careia materia prima este receptionata in societate.

In cadrul compartimentului C.T.C. se face analiza calitatii tablei prin incercarea de ambutisare ERICKES conform STAS 9624/80 functie de care se face repartizarea acesteia in procesul de productie.

Esantioanele sunt prelevate din fiecare sarja in parte. Tot pe aceste esantioane se verifica si aderenta emailului pe suprafata tablei.

Verificarea semifabricatelor

Organizarea procesului tehnologic se imparte in doua mari directii desfasurate in sectii diferite. Astfel avem un proces tehnologic mecanic si un proces tehnologic de emailare.

Organizarea activitatii de control in aceste doua mari sectii se face astfel:

verificarea calitativa a semifabricatelor in procesul tehnologic de debitare, ambutisare, modelare se face prin sondaj de catre controlorii interfazici in aceste operatii;

decaparea si sudarea accesoriilor se verifica bucata cu bucata, astfel incat produsele expediate sa fie pregatite in vederea emailarii;

la nivelul operatiilor de emailat fundamental, emailat acoperire interior si exterior, verificarea se face prin sondaj la nivelul cuptoarelor;

verificarea bucata cu bucata se face la masa emailatorului inaintea operatiei de emailare;

verificarea incercarilor cuprinse in STAS 3211/89 se face pe fiecare lot in parte de catre laboratorul specializat in acest sens din cadrul S.C. CASTTIL S.A. BUCURESTI.

Verificarea produselor finite

Partea de verificare a produselor finite se face la atelierul de sortare-ambalare, produsele sunt asezate pe banda transportatoare si sunt sortate bucata cu bucata de catre controlori specializati.

De aici produsele sunt dirijate atat la export, cat si la interior prin magaziile din dotarea societatii.

Sortarea, cat si impartirea pe calitati este in conformitate cu prevederile STAS 3211/89 care reglementeaza toate problemele legate de incadrarea produselor finite, functie de defecte in anumite clase de calitate.

Pentru produsele destinate exportului depozitarea se face la nivelul magaziei export, pana cand se realizeaza intreaga gama sortimentala, dupa care inainte de a fi ambalate in vederea expedierii acestea sunt reverificate de catre controlori specializati.

De asemenea se verifica modul de inscriptionare a cutiilor, paletilor, cat si modul in care se face incarcarea.

Organizarea si metode de control, alinierea la standardele internationale

Organizarea controlului tehnic este facuta asa cum am aratat, ata prin control 100%, cat si prin sondaj cu A.M.C.-uri necesare fiecarui operatii.

Pentru verificarea calitatii produselor folosim metode vizuale si verificari cu instrumente de masura si control (A.M.C.).

Prin metode vizuale se determina forma, aspectul suprafetei nivelului de protectie a bordului, ovalitatea, diferentele de nuanta si alte defecte posibile legate de aspect.

Folosind instrumentele de masurat (A.M.C.-uri) se determina abaterile de la dimensiunile standard, abateri ale grosimii stratului de email.

Pentru determinarea rezistentei la soc mecanic a vaselor emailate se utilizeaza metoda de incercare cu bila prezentata la punctul 48 din STAS 3211/89 care prevede si metoda de determinare a rezistentei la soc termic, determinarea rezistentei stratului de email la actiunea solutiei de acid acetic, verificarea rezistentei stratului de email la actiunea solului de bicarbonat de sodiu, cat si verificarea substantelor toxice solubile din stratul de email prin metode avizate de Ministerul Sanatatii.

Standardele straine la care a fost aliniat STAS 3211/89 sunt:

GOST 24.788 - 81

CSN 151002 - 82

TGL 7798 - 77

Pentru emailari de baza s-au folosit ISO - 272 7 - 73 - Emailuri vitrificate vase de copt emailate. Determinarea rezistentei la socuri termice.

NF D 14 - 503 - 85 - Emailuri vitrificate vase de copt emailate. Determinarea rezistentei la socuri termice.

NF D 14 - 509 - 85 - Controlul continuitatii stratului de email. Metoda de incercare.

Standardul SR 3211/94 precizeaza conditiile tehnice si de securitate ale elementelor de prindere si ale ansamblurilor sudate, precum si metodele de incercare conform standardului britanic BS 6743 - 87.

In perspectiva se vor dezvolta retele de distributie in judetele Arges, Satu Mare, Timis, Arad cu extindere spre alte zone.

Participarea la expozitii, spoturi publicitare, panouri de reclama, S.C."EMAILUL"S.A. Medias organizeaza bianual intalniri la sediul sau cu marii comercianti de vase emailate.

Atragerea clientilor prin imbunatatirea calitatii, diversificarea paletei coloristice a decorurilor sortimentelor oferite precum si a sistemelor de prezentare prin ambalajul atractiv si eficient (cutii de prezentare cu litografii, infolierea in folie termoretractabila sub forma de seturi sau pe europaleti, aplicarea etichetelor autoadezive, etc.).

Reducerea timpului de asteptare si incarcare prin reorganizarea atelierului si eliminarea verigilor intermediare din sistemul de intocmire a documentelor de livrare.

CAPITOLUL IV

PIATA SI COMERCIALIZARE

1.     Situatia actuala a pietei B.L.C. in Romania.

2.     Aspecte ale patrunderii pe piata interna a bunurilor de baza consum din import si impactul acestora asupra consumurilor.

3.     Piata agentului economic.

1.     SITUATIA ACTUALA A PIETEI B.C.L. IN ROMANIA

Perioada dupa 1998 este integral o perioada de scadere a productiei, ceea ce s-a observat in majoritatea cazurilor si la B.L.C. analizate. Aceasta s-a reflectat si la scaderea vanzarii la intern si a exportului.

In plus problemele sociale aparute ca urmare a reorganizarii intreprinderilor, scaderea puterii de cumparare datorita inflatiei si pietei insuficient controlate au condus la o scadere a consumului intern de B.L.C. si creaza in continuare motive pentru scaderea consumului la unele produse din B.L.C. analizate.

In consecinta, desi dupa nevoi cererea interna a fost mai mare decat media consumului, si nu sunt motive sa scada tinand seama de necesitatile de inlocuire a marfurilor cu un grad de folosinta avansat, apreciem ca in prezent si in anii urmatori exista reale posibilitati de desfacere.

2.     ASPECTE ALE PATRUNDERII PE PIATA INTERNA A BUNURILOR DE LARG CONSUM DIN IMPORT SI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA CONSUMURILOR

Incepand cu anul 1990, o serie de reglementari legale printre care Decretul nr. 54/1990, Legea 31/1990, Legea 35/1990 si altele au pregatit si respectiv au deschis drumul pentru dezvoltarea sistemului privat si economic cu premiza a pluralismului economic necesar pentru trecerea la economia de piata.

In cadrul actiunii de descentralizare a activitatii economice si respectiv de asigurare a unei dependente corespunzatoare a agentilor economici s-au creat societati comerciale cu capital integral de stat si regii autonome, pe baza aplicarii prevederilor Legii 15/1990 si a reorganizarii in toate domeniile economice a intreprinderilor existente.

Sectorul privat care s-a dezvoltat relativ rapid inclusiv pe baza unor modeste investitii straine si sectorul societatii comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat a caror independenta in luarea deciziilor strategice-tactice a crescut substantial in perioada 1995-1998, au actionat in sensul cerintelor economiei de piata, inclusiv printr-o mai larga deschidere fata de importuri de bunuri diverse din tarile dezvoltate industrial, precum si din tari in curs de dezvotare a caror relatii comerciale sunt bazate pe valuta convertibila.

In aceste conditii pe langa importul de produse alimentare, incluzand dulciurile, bauturile alcoolice si nealcoolice, de cosmetice, confectii textile noi sau second-hand, incaltaminte si marochinarie si altele s-a realizat si intrarea unor bunuri de larg consum de genul acelor produse de S.C."EMAILUL"S.A. Medias; desigur ca patrunderea pe piata a unor asemenea bunuri au avut la baza nu numai conditii favorabile de oferta ale exportatorilor straini, ci in multe cazuri s-a datorat si ofertei reduse pe piata a produselor autohtone, ca tip, caracteristici sau calitate.

Printre B.L.C. care intra in domeniul unitatii analizate si care in prezent se gasesc pe piata putem enumera: set tavi, tigai, vase inox, tavi si tigai emailate exterior (interiorul pe variante de teflon, hostaflon, tip neaderente).

Numarul firmelor care importa produse creste incet, oferta este insa diversificata din toate punctele de vedere, inclusiv ca provenienta (Italia, Austria, Olanda, Franta, Anglia, Spania, Germania, Turcia, China, etc.).

De remarcat ca aceste importuri au produs o larga diversificare care la respectivele produse pe piata interna au dat posibilitatea satisfacerii a unei categorii de consumatori cu castiguri sau resurse banesti ridicate. Aceasta din cauza ca pentru majoritatea bunurilor respective din import preturile au fost si sunt in continuare substantial mai mari comparativ cu cele ale produselor de acelasi tip autohtone.

Pe masura trecerii timpului se poate aprecia ca exista o tendinta de micsorare a acestei diferente avand in vedere majorarea rapida si continua a preturilor produselor interne pe masura cresterii costurilor materiilor prime, energie, combustibililor, a costului vietii si a sporirii inflatiei.

In acest sens se remarca unele cazuri cand pentru producatorii interni ale caror produse sunt solicitate la export este preferabil si convenabil sa-si vanda produsele la extern intrucat profitul este mai mare decat la desfacerea la intern. Fata de cele de mai sus reiese ca producatorul va trebui sa controleze foarte strict costurile de productie pentru a putea ramane competitiv, chiar si pe piata interna si aceasta coroborat cu masuri si actiuni permanente de innoire si diversificare a produselor lor.

3.     PIATA AGENTULUI ECONOMIC

S.C."EMAILUL"S.A. Medias, cel mai mare producator de vase emailate din Romania si unul dintre cei mai mari din lume isi propune ca obiectiv strategic al perioadei urmatoare, cresterea volumului de vase emailate comercializate pe piata externa si pe cea interna in conditii de competitivitate si eficienta. In acest sens apreciem ca in anul 2002 se vor produce cca. 12 milioane bucati vase emailate cu o valoare de aproximativ 20 miliarde lei, din care peste 60% se vor livra la export, cu o valoare estimata de 7,5 milioane dolari.

Piata interna

Volumul estimat al vanzarilor pe piata interna va fi in anul 2002 de cca. 5 milioane bucati vase emailate.

El se va realiza preponderent prin vanzari catre marile depozite en-gros aflate pe intreg cuprinsul tarii (fostele I.C.R.M., I.C.S.M.I.), cat si prin vanzari catre micile societati comerciale cu capital privat (S.R.L.-uri).

Situatia contractelor incheiate pentru anul 2002

1.     Piata interna

Total piata interna 5.605 108.206.500

Piata externa

Volumul estimat al exportului se va realiza in principal prin livrari catre partenerii traditionali ai societatii noastre cu care avem incheiate contracte ferme de livrare la export. Pentru anul 2001 am realizat contracte preliminare cu partenerii in vederea incheierii contractelor ce se vor finaliza pana la sfarsitul anului curent si inceputul anului urmator.

II. Piata externa

Total piata externa6.400

Total I + II 12.005

Pretul mediu in lei a unui vas este 19.300 lei/buc.

CAPITOLUL V

ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA

1.     Analiza economica

2.     Analiza financiara

Documentul care sta la baza analizei economico-financiare a unei unitati este bilantul contabil.

Bilantul contabil este documentul oficial de sinteza al unitatii patrimoniale, care ofera cel putin teoretic o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare (conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 art.10).

Bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire ale acestora, precum si rezultatul activitatii unui agent economic la un moment dat.

1.    ANALIZA ECONOMICA

Prin evaluarea economica a proiectului se pune in evidenta eficienta si utilitatea unitatii pentru societate in ansamblu, relevandu-se contributia sa la dezvoltarea economico-sociala.

Ea are in vedere calculul indicatorilor eficienti precum si masura in care valoarea adaugata contribuie la sporirea veniturilor administratiei publice a economiilor populatiei si intreprinderilor, la ameliorarea balantei de plati externe a tarii.

In analiza economica, conceptele de beneficiu si cost au o semnificatie mai complexa comparativ cu cele folosite in analiza financiara fiind denumite si costuri sau beneficii sociale.

Principalii indicatori de eficienta economica sunt:

a)     Productia marfa: Q

b)     Costurile totale de productie: C_t

c)     Cheltuielile la 1000 lei productie marfa

C_t

C = x 1000

Q

d)     Numar total de personal

Q

e)     Productivitatea muncii: W = in preturi curente.

N

f)      Productivitatea muncii in preturi comparabile: Wc

1

W_c = W_x unde I_p = indicele mediu de crestere a preturilor

ip

1 +

100

g)     Eficienta mijloacelor fixe.

Q

E_f =

MF

h)     Mijloacele fixe la valoarea ramasa MF_r

i)       Profit (pierdere): P = V_t - C_t

j)      Venituri totale realizate: V_t

Din documentele firmei (bilant, balanta contul de profit si pierdere) au fost datele din urmatoarele tabele:

Evolutia productiei destinata exportului

Indicatori de eficienta economica

Veniturile, Cheltuielile si Profitul (mii lei)

Analiza costurilor

Din evolutia costurilor se constata ca in anul 1999 cheltuielile la 1000 lei productie marfa au fost de 895 lei, dar au crescut in 2000 la 925 lei.

Acest lucru se datoreaza si uzurii fizice a utilajelor din dotare, materializate prin cresterea consumurilor, fapt care nesolutionat prin retehnologizare poate sa conduca la cresterea costurilor de productie si la scaderea accelerata a veniturilor.

Analiza veniturilor si cheltuielilor

Din analiza datelor de sinteza considerand anul 1998 an de baza putem observa:

productia marfa a crescu de 16,5 ori;

costurile de productie au crescut de 17,5 ori;

profitul de la 37 milioane s-a ajuns la 1,5 miliarde lei, fata de anul 1998 in 2001 creste de peste 4 ori;

productivitatea muncii determinata fata de productia marfa in preturi creste de 2 ori datorita pe de o parte cresterii productiei marfa, iar pe de alta parte datorita cresterii preturilor;

eficienta mijloacelor fixe determinata fata de productia marfa in preturi curente scade in anul 1999 si 2000 fata de 1998 si creste in 2001, acest lucru se datoreaza in 1999 scaderii productiei marfa, iar in 2000 productia marfa creste de mai putine ori decat valoarea mijloacelor fixe, iar in 2001 cresterea eficientei mijloacelor fixe se datoreaza cresterii productiei marfa.

Concluzii

Analiza economica a societatii pentru anul 1998-2001, demonstreaza ca in prezent societatea are o situatie buna ilustrata prin:

a)     productia marfa in anul 2001 fata de anul 1998, luat ca an de referinta in preturi comparabile reprezinta 100%;

b)     indicatorul cheltuieli la 1000 lei productie fata de anul 1998 in 2001 au crescut de la 841 lei la 925 lei;

c)     productivitatea muncii creste de la 158 mii lei/pers. In 1998 la 8163,26 lei/pers. in 2001;

d)     eficienta economica a mijloacelor fixe are o evolutie buna;

e)     ponderea mare a productiei destinata exportului 60% din totalul productiei la nivelul anului 2001 de 1,80 mai mult fata de anul 1998;

f)      evolutia ascendenta a profitului este rezultatul unei politici manageriale adecvate.

2.     ANALIZA FINANCIARA

Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi. Informatiile necesare pentru efectuarea analizei financiare sunt preluate din bilantul contabil care cuprinde: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.

Analiza financiara pe baza de bilant

Plecand de la bilantul contabil se face analiza structurii patrimoniale. Aceasta analiza are ca obiective:

stabilirea si evaluarea raporturilor dintre elemente patrimoniale;

evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si a surselor de schimbari interne si interactiunea cu mediul economico-social;

aprecierea starii patrimoniale si financiare;

fundamentarea politicii si strategiei financiare.

Analiza ratelor de structura ale activului si pasivului (%)

Active imobilizate

Rata activelor imobilizate = x 100

Activ total

masoara gradul de investire a capitalului in unitate.

Valoarea acestei rate > de 60% reflecta o situatie pozitiva.

Active circulante

Rata activelor circulante = x 100

Activ total

Reflecta cresterea activelor circulante intr-o proportie mai mare decat cea a activului total.

Pentru o mai buna analiza se folosesc mai multe rate complementare.

Stocuri

Rata stocurilor = x 100

Activ total

Dinamica acestei rate, asa cum se poate vedea reflecta o incetinire a vitezei de rotatie a stocurilor, formarea de stocuri fara miscare sau cu miscare lenta, lucru care este apreciat negativ, datorita dificultatilor de transformare in lichiditati si consecintelor negative asupra solvabilitatii intreprinderii.

O anumita crestere este justificata datorita cresterii volumului de activitate, conditia fiind ca:

I_CA I_S

I_CA = indicele cifrei de afaceri

I_S = indicele stocurilor

Cifra de afaceri din perioada curenta

I_CA =

Cifra de afaceri din perioada de baza

Stocuri din perioada curenta

I_S =

Stocuri din perioada de baza

Comparand I_CA cu I_S (in care anul 1998 este anul de baza) se constata ca pentru toata perioada analizata I_CA > I_S.

Disponibilitati

Rata disponibilitatilor banesti = x 100

Activ total

Valorile acceptabile ale acestei rate (calculata dupa formula de mai sus) sunt cuprinse intre 1,5% si 2%, chiar daca ea inregistreaza scaderi dramatice se incadreaza in limitele acceptabile.

Creante

Rata creantelor = x 100

Activ total

Este influentata de relatiile intreprinderii cu partenerii situati in aval. Pentru o analiza mai aprofundata trebuie urmarite unele aspecte analitice legate de:

natura creantelor;

certitudinea realizarii lor;

termenul de realizare.

Obligatii

Rata de indatorare = x 100

Pasiv total

Dinamica acestei rate semnifica o crestere a autonomiei financiare. Valorile ei mici semnifica o reducere a indatorarii societatii.

Analiza financiara pe orizontala raportata la anul 1998 (%)

Indicatori economico-financiari

Grupa elementelor din bilant pentru calculul indicatorilor de rentabilitate:

Contul de profit si pierdere (mil.lei):

Calculul indicatorilor

Nr. ANUL

crt. INDICATORUL FORMULA 1998 1999 2000 2001

Profit

1. RENTABILITATEA x1007,253,29 15,4 29,9

CAPITALULUI % Capital social

Profit

2. RENTABILITATEA x1002,722,3 7,29 11,2

ACTIVELOR %Active totale

Profit brut

3.PROFITABILITATEA% x100 3,3 5,447,47 7,5

Cifra de afaceri

Active curente

4. RATA LICHIDATII 1,52 1,621,57 1,69

Pasive curente

Active curente(stocuri)

5. RATA LICHIDATII 0,17 0,19 0,820,46

IMEDIATE Pasive curente

Datorii totale

6.RATA SOLVABILITATII 1,17 0,34 0,710,23

Capital social

Din analiza indicatorilor de rentabilitate se constata urmatoarele:

Profit

1.     Rentabilitatea capitalului = x 100

Capital social

Evolutia ei asa cum reiese din tabelul anterior arata ca desi exista o crestere totusi nivelul realizat nu este multumitor deoarece se afla sub nivelul inflatiei.

Profit

2.     Rentabilitatea activelor = x 100

Active totale

Arata ca activitatea s-a realizat in conditii de eficienta modesta, dar pozitiva.

Profit brut

3.     Profitabilitatea = x 100

Cifra de afaceri

Datele din tabel arata o crestere continua a indicatorului respectiv.

Active curente

4.     Rata lichiitatii generale =

Pasive curente

La nivelul societatii nu au existat probleme in privinta posibilitatii de achitare a obligatiilor societatii catre terti.

Active curente (stocuri)

5.     Rata lichiditatii imediate =

Pasive curente

Acest indicator arata ca unitatea a intampinat greutati in privinta platilor imediate.

Datorii totale

6.     Rata solvabilitatii =

Capital social

Unitatea este solvabila, posibilitatile de indatorare sunt cu atat mai mari cu cat aceasta rata este mai scazuta.

Dinamica ratei solvabilitatii reflecta pentru anul 2001 cea mai buna stare de solvabilitate.

CAPITOLUL VI

FUNDAMENTAREA DECIZIEI DE RESTRUCTURARE PRIN MODERNIZARE - RETEHNOLOGIZARE

1.      Necesitatea si oportunitatea realizarii lucrarilor de modernizare a cuptoarelor de ars vase emailate.

2.      Necesitatea actiunilor de retehnologizare.

3.      Fundamentarea actiunilor de restructurare.

Din analiza diagnostic a S.C."EMAILUL" S.A. Medias rezulta ca are o situatie financiara buna fara riscul blocajului financiar, al neachitarii datoriilor, cu un profit de cca 1,5 milioane lei pentru 2001 si cu o pozitie buna pe piata interna si externa.

Pentru mentinerea pozitiei detinute se impune retehnologizarea fabricatiei, modernizarea unor utilaje si dotarea cu unele utilaje performante.

In acest sens se impune cat mai rapid realizarea unor actiuni de restructurare care vor viza:

a)     achizitionarea si montarea unui cuptor de recoacere in atmosfera controlata;

b)     achizitionarea si montarea unei prese multipozitionale cu transfer de 250 tof;

c)     realizarea lucrarilor de modernizare a doua cuptoare de ars vase emailate.

1.     NECESITATEA SI OPORTUNITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE MODERNIZARE A CUPTOARELOR DE ARS VASE EMAILATE

In prezent in unitate se gasesc:

5 cuptoare de ars vase din tabla emailata, de tip CELLI (Italia) achizitionate si puse in functiune in 1968;

2 buc. cuptoare de ars vase cu tuburi radiante si inertie termica redusa (modernizate) puse in functiune in anul 1998 si 2001. Achizitionate de la firma INTAS (Italia);

1 buc. cuptor de ars vase cu tuburi radiante si inertie termica redusa (cuptor de mica capacitate) puse in functiune in anul 1998, achizitionat de la firma SCHMITZ - APELT (Germania).

Desi in anul 1968 cuptoarele de tip CELLI (cuptoare de tip tunel in forma de "U"), constituiau o noutate pe plan mondial, in prezent ele sunt deja depasite din punct de vedere tehnic, prezentand urmatoarele dezavantaje:

consum ridicat de gaze naturale;

functionarea continua chiar si in zilele de repaos;

sistem deficitar de incalzire a intregului ansamblu suport ardere+vas;

diferenta mare de temperatura intre partea superioara si cea inferioara a dispozitivului de ardere si prin aceasta o ardere neuniforma a vaselor de pe dispozitivul de ardere.

Pe plan mondial s-a incercat si s-a reusit reducerea acestor dezavantaje prin adoptarea unor noi solutii tehnice cum sunt:

eliminarea captuselilor refractare si a arzatoarelor clasice si inlocuirea cu captuseli din fibreceramice zinconice si arzatoare cu tuburi radiante de tipul fara flacara;

reducerea greutatii cuptorului de ars vase prin utilizarea de materiale ultransoare in zonele de preincalzire si racire a produselor;

eliminarea consumurilor energetice prin oprirea totala in zilele de repaos;

reducerea variatiei temperaturii pe inaltimea dispozitivului de ardere de la aproximativ 15⁰ C la 5⁰ - 7⁰ C;

adoptarea de solutii constructive mai compacte, aceasta in ideea reducerii suprafetelor exterioare ale cuptorului si deci reducerii pierderilor de caldura.

Analizand datele tehnice ale noilor tipuri de cuptoare de ars vase se constata in primul rand o reducere substantiala a consumului de gaze naturale prin posibilitatea intreruperii functionarii in perioada cand nu se desfasoara procesul tehnologic, precum si o mai rationala ardere a vaselor pe intregul suport.

Calculul economiei de combustibil

a)     Consumul la cuptoarele clasice

Printre dezavantajele ce le prezinta cuptoarele clasice se masoara si consumul ridicat de gaze naturale, aceasta prin functionarea continua in zilele de repaos:

consumul total = Q = de gaze pe un cuptor este compus din:

Q₁ - consumul in zilele lucratoare;

Q₂ - consumul in zilele nelucratoare;

Q₃ - consumul de revenire la temperatura de lucru dupa o zi de repaos;

Q₄ - consumul de gaze pentru schimbul III.

Consumul in zilele lucratoare:

Q₁ = (L - S) x N x C

In care: L = numar zile calendaristice/an - 365 zile

S = numar zile nelucratoare/an - 105 zile

N = numarul de functionare/zi - 16 ore

C = consum orar - 90 m³/h

Q₁ = (365-105) x 16 ore/zi x 90 m³/h = 374.400 m³/an

Consumul in zilele nelucratoare:

Q₂ = S (24 ore/zi - M) x C₂

In care: M = numar ore pentru revenire la temperatura de lucru - 3 ore

C₂ = consumul orar/zi nelucratoare - 65 m³/h

Q₂ = 105 (24 - 3)x 65m³/h = 143.325 m³/an

Consumul de revenire

Q₃ = M xn x C

Unde: n = numar zile pentru revenire - 53 zile/an

Q₃ = 3 ore x 53 zile/an x 90 m³/h = 14.040 m³/an

Consumul pentru schimbul III.

Q₄ = L x 8 ore/zi x C₂

In care: L = numar de zile lucratoare/an - 260 zile

Q₄ = 260 zile x 8 ore/zi x 65 m³/h = 135.200 m³/an

Consumul total anual/cuptor

Q = Q₁ + Q₂ + Q₃ + Q₄

Q = 667.325 m³/an

b)     Consumul de gaze dupa modernizare

Timpul necesar pentru revenire la temperatura de lucru M este de 1h. Consumul pentru zilele nelucratoare si pentru schimbul III este zero, deoarece ele pot fi oprite complet.

Consumul total - Q_t = de gaze este compus din:

Q₁ = consumul in zile lucratoare

Q₃ = consumul pentru revenire

Consumul in zilele lucratoare

Q₁ = (L - S) x N x C_n

In care: C_n = consumul specific in situatia noua - 80 m³/h

Q₁ = (365 - 105) x 16 ore/zi x 80 m³/h = 332.800 m³/an

Consumul pentru revenire

Q₃ = M x n x C_n

Q₃ 1 ora x 52 zile x 80 m³/h = 4160 m³/an

Consum total

Q_t - Q₁ + Q₃

Q_t = 332.800 + 4.160 = 336.960 m³/an

Economia actuala de gaze naturale la un cuptor de ars vase va fi de :

E = Q - Q_t

E = 330.005 m³/an

Cota anuala de gaze naturale alocata este reprezentata de 70% din import si 30% din tara.

Gazele naturale din import sunt taxate cu 84$/1000 m³.

Tinand cont de acest aspect economia anuala va fi:

la cota de import:

E = 231.003 x 84$/1000m³ = 19.404$ anual

1$ = curs mediu/2001

T E = 19.404 m³ x

la cota din tara:

E = 99.001 m³ x 350 lei/m³ 3,5 mil. lei

Total economie/an/cuptor = 225 mil.

Un alt aspect care trebuie avut in vedere este faptul ca la cuptoarele clasice o repartitie clasica se executa in mod obisnuit o data la 3 ani si dureaza peste 30 zile, la care se adauga 11 zile timp de uscare si 17 zile timp de temperare, pe cand la cuptoarele noi ciclul intre doua reparatii capitale este de 8 - 10 ani cu o durata a reparatiei 7 zile.

Avand in vedere faptul ca in prezent costul unei reparatii capitale la cuptorul clasic se cifreaza la aproximativ 55 milioane lei si ca in perioada de functionare intre doua reparatii capitale a cuptorului modernizat, cel clasic sufera 3 reparatii capitale, rezulta ca prin utilizarea unui cuptor modernizat se realizeaza o economie de 160 milioane lei/cuptor.

Fata de cele aratate se poate deci concluziona ca actiunea de modernizare a cuptorului de ars vase emailate este necesara si oportuna.

Calculul valorii de investitie pentru modernizarea unui cuptor de ars vase emailate

CHELTUIELITOTAL DIN CARE

CONSTRUCTII

MONTAJ

Contract- piese achizitionate din Italia lei 525.000.000

INTAS

Taxe vamale (5%) lei26.250.000

Confectii furnitura romana lei20.000.000

Montaj cuptor lei10.000.000 10.000.000

Diverse - neprevazutelei 3.750.000

Total cheltuieli investitie pentru un mii

cuptor lei 585.000 10.000

Total cheltuieli investitie pentru doua mii

cuptoare lei 1.170.000 20.000

Total general lei 1.170.000 20.000

2.     NECESITATEA ACTIUNILOR DE RETEHNOLOGIZARE

Decizia de retehnologizare are in vedere actionarea si montarea:

A: - 1 buc. cuptor de recoacere in atmosfera controlata;

B: - 1 buc. presa multipozitionala cu transfer de 250 tof.

A.     Cuptor de recoacere in atmosfera controlata

In procesul de ambutisare ca la orice deformare plastica la rece, la toate metalele (in afara de plumb si staniu) dupa operatia de ambutisare se produce intarirea sau cernisarea metalelor, avand ca urmare cresterea rezistentei la deformare, concomitent cu scaderea coeficientului de plasticitate a acestora.

Realizarea in continuare a operatiilor de ambutisare sau fasonare printr-o depasire a coeficientilor optimi de prelucrare este imposibila deoarece produsul se rupe devenind inutilizabil.

Inlaturarea acestor incoveniente se realizeaza prin operatia de detensionare si recristalizarea structurii metalului - recoacere.

Recoacerea ca tratament inter-operational se realizeaza in special la produsele la care pentru a ajunge la forma finita sunt necesare mai multe operatii de ambutisare (ambutisare adanca) sau la produsele ce necesita fasonari pe strungurile de fasonare.

Pentru realizarea operatiilor de recoacere a semifabricatelor unitatea a fost dotata cu trei cuptoare de recoacere, astfel:

un cuptor de recoacere tip SCHNITZ - APELT - Germania achizitionat si pus in functiune in anul 1968.

un cuptor de recoacere tip FELIND - Italia - achizitionat si pus in functiune in anul 1971.

un cuptor de recoacere tip FELIND - Italia - achizitionat si pus in functiune in anul 1979.

Analizand starea tehnica a acestor trei cuptoare de recoacere se constata ca datorita utilizarii intensive si la intreaga capacitate a acestora ele nu mai satisfac necesitatile impuse de procesul de productie, dealtfel, in prezent numai un singur cuptor de recoacere mai functioneaza (FELIND -2), celelalte doua cu durata expirata si prezinta o uzura fizica avansata, neputand fi reparate. In prezent ele sunt dezafectate in functiune fiind un singur cuptor de recoacere.

Operatia de recoacere este extrem de importanta in realizarea produselor, deoarece permite realizarea lor din tabla mai subtire.

Exemplu: Vailingul de 50 cm, realizat prin modelare in urma recoacerii se poate fabrica din tabla de 0,6 mm, iar daca nu se modeleaza si se ambutiseaza direct trebuie realizat din tabla de 0,8 mm - 1 mm.

Pe de alta parte produsele care se modeleaza dupa recoacere au o valorificare foarte buna a materialelor.

1 kg vase nemodelate 2$

1 kg vase modelate4$

Calculul necesarului de cuptoare de recoacere

La o productie anuala de 10.220 mii buc./an din care 20% produse necesita operatia de recoacere rezulta ca anual volumul de produse recoapte este de :

20

10.220 mii buc./an x = 2.044 mii buc./an

100

in medie: 1 produs = 0,47 kg tabla

rezulta: 2,044 mii buc /an x 0,47 kg/produs = 960.680 kg tabla/an

Productia orara a unui cuptor de recoacere existent este de 130 kg tabla/ora.

Realizarea operatiei de recoacere la intreaga cantitate anuala de produse reprezinta un volum de:

960.680 kg/an

= 7.390 ore masina/an

130 kg/h

Fondul de timp disponibil/an pentru un cuptor de recoacere este de 3.700 ore/an.

In calculul fondului de timp disponibil pentru un cuptor s-a tinut cont de:

nr. de zile lucratoare 252 zile/an

nr. de schimburi 2 a cate 8 ore

timpul (de intrerupere) de nefunctionare

Fd = (260 x 2 x 8) - 480 = 3.700 ore/masina

Realizarea intregului volum anual de recoacere reclama existenta unui numar de:

7.390 ore masina/an

= 2 cuptoare de recoacere

3.700    ore/masina

Avand in vedere faptul ca in prezent in functiune se gaseste un singur cuptor de recoacere, precum si faptul ca celelalte cuptoare sunt dezafectate consideram ca este necesara si oportuna intrarea in flux a inca unui cuptor de recoacere care sa preia surplusul de produse ce necesita operatia de recoacere.

Calculul valorii de investitie pentru achizitionarea si montarea unui cuptor de recoacere

B.     Presa multifunctionala cu transfer de 250 tof.

S.C. "EMAILUL" S.A. Medias preconizeaza extinderea gamei de produse destinate exportului, precum si executia unor produse care sa corespunda atat cantitativ, cat si calitativ cererilor de piata.

Unitatea este dotata cu 6 buc. prese cu transfer si 14 prese mecanice clasice (cu un singur post de lucru) folosite pentru ambutisarea vaselor din tabla de otel.

In scopul imbunatatirii activitatii de productie si cresterea eficientei economice la operatiile de ambutisare se preconizeaza eliminarea partiala a actualului procedeu de ambutisare de pe presele clasice (unde se executa numai cate o ambutisare) prin extinderea ambutisarilor pe presele cu transfer care executa 5-7 operatii.

Trebuie avut in vedere faptul ca pana ajung la firma finala produsele sufera 3-7 operatii succesive in functie de adancimea de ambutisare, forma, dimensiuni, etc.

Executia acestora pe presele clasice atrage dupa sine un mare consum de manopera si energie, iar productivitatea este mult scazuta.

Prin extinderea procesului de ambutisare pe presele cu transfer se realizeaza:

imbunatatirea calitatii produselor, acestea printr-o uniformizare a dimensiunilor si calitatii suprafetei vaselor;

reducerea timpului auxiliar de lucru necesar cu prinderea, desprinderea si reglarea strungurilor;

cresterea productivitatii muncii pana la 40%;

reducerea consumului de manopera/produs.

Luand in medie un numar de 5 operatii necesare pentru executia unui produs pe actualele prese clasice, prin trecerea pe presele cu transfer se reduce numarul personalului.

a)     pe presele clasice se folosesc:

5 prestatori;

3 ajutori de prestatori;

TOTAL: 8 muncitori

b)     pe presele cu transfer se folosesc:

1 prestator;

1 autor de prestator;

TOTAL: 2 muncitori

Prin trecerea la executia pe presele cu transfer se reduc 6 muncitori care pot fi redistribuiti in alte sectoare productive care reclama un nr. mai mare de personal in urma cresterii volumului de productie.

Calculul valorii de investitie pentru achizitionarea si montarea unei prese cu transfer - 250 tof.

3.     FUNDAMENTAREA ACTIUNILOR DE RESTRUCTURARE

S.C."EMAILUL" S.A. Medias detine pozitia de lider in domeniul productiei vaselor emailate in tara, are un segment de piata interna bine definita, este o prezenta activa pe piata externa, toate acestea constituind premize optime in desfasurarea activitatii viitoare.

Totodata mentionam si urmatoarele elemente:

existenta unei dotari tehnice de nivel mediu si realizarea pana la aceasta data a unei retehnologizari partiale care trebuie continuata pentru a avea eficienta;

detinerea unei pozitii de monopol in realizarea productiei de frite de emailare si a procedeelor de decorare prin aplicarea de calcomanii;

forta de munca specializata cu experienta profesionala si cu traditie.

In vederea sustinerii actiunii de restructurare se prezinta in sinteza principalele avantaje ale actiunii de retehnologizare - modernizare.

a)     la cuptoarele de ars vase emailate economia de gaze naturale pe un cuptor este:

E = Q - Q_t = 330.005 m³/an

In expresie baneasca economia anuala de gaze naturale reprezinta 225 mil lei/an si cuptor in conditiile in care 70% din cota de gaze este alocata din import si 30% din tara.

Pe de alta parte, costul unei reparatii capitale la cuptorul clasic se cifreaza la aproximativ 55 milioane lei, iar in perioada de functionare intre doua reparatii capitale a cuptorului modernizat, cel clasic sufera trei reparatii capitale, rezulta ca prin utilizarea unui cuptor de tip nou se realizeaza o economie de aproximativ 165 mil. lei/cuptor.

b)     In ce priveste cuptorul de recoacere in atmosfera controlata, calculul numarului de utilaje necesare pentru realizarea operatiei de recoacere pentru produsele ce necesita o astfel de operatie reprezinta 2 cuptoare de recoacere.

Avand in vedere ca in prezent se afla in functiune un singur cuptor de acest fel, cu un indice de utilizare in 2000 de 123,9% existand deci pericolul caderii utilajului, acesta fiind suprasolicitat se considera necesara si oportuna intrarea in flux a inca unui cuptor de recoacere, care sa permita o programare eficienta a produselor supuse recoacerii.

c)     Produsele pentru a ajunge la forma finala sufera 3-7 operatii succesive de ambutisare (functie de adancimea de ambutisare, forma, dimensiuni, etc.), iar executia acestora pe presele clasice unde se executa numai cate o ambutisare atrage dupa sine un mare consum de manopera si energie - productivitate scazuta.

Ca urmare este recomandabil eliminarea partiala a actualului procedeu de ambutisare de pe presele clasice, prin extinderea prelucrarilor pe prese multipozitionale, cu transfer care executa 5 - 7 operatii.

Prin extinderea procedeului de ambutisare pe prese cu transfer se realizeaza:

imbunatatirea calitatii produselor printr-o uniformizare a dimensiunilor si calitatii suprafetei vaselor;

reducerea timpului auxiliar de lucru necesar cu prinderea, desprinderea si reglarea sculelor;

cresterea productivitatii cu 40%;

reducerea consumului de manopera/produs;

economia de personal muncitor care deserveste presa.

Calculul cheltuielilor de restructurare

Influenta actiunilor de mod-retehnologizare asupra preturilor

Efectul global al acestor actiuni asupra preturilor produselor este de scadere a acestora, materializandu-se in urmatoarele:

la operatiunea de recoacere se realizeaza reducerea calitatii de materie prima (tabla de otel) utilizata la fabricarea aceluiasi produs. Pe de alta parte, produsele care se modernizeaza dupa recoacere au o valorificare foarte buna a materialelor.

la operatiunea de ardere a vaselor in cuptoare modernizate se realizeaza reducerea consumului de gaze naturale, precum si reducerea consumului de otel refractar pentru dispozitivele de ardere;

la operatiunea de presare prin punerea in exploatare a presei multifunctionale cu transfer are loc reducerea combustibilului de energie pe produs, prin utilizarea unui singur motor de actionare in loc de sapte; reducerea consumului de manopera pe produs; reducerea numarului de personal, imbunatatirea calitatii, precum si cresterea productivitatii.

Toti acesti factori au influenta directa asupra costurilor de productie si implicit asupra preturilor de vanzare.

Prin masurile de retehnologizare preconizate a fi efectuate, preturile produselor, atat pe piata interna, cat si pe piata externa vor asigura stabilitatea si mentinere pietelor respective ca si pana in prezent, preconizandu-se in viitor penetrarea pe noi piete.

Pe piata interna, societatea isi va mentine pozitia de lider venind sa faca fata concurentei exercitate de ceilalti producatori interni, cat si de produsele similare din import.

Pe piata externa exista o concurenta acerba din partea producatorilor din: China, Taiwan, Indonezia, Slovenia, Cehia, Polonia, etc.

Cu toate acestea prin preturile practicate s-a reusit mentinerea pietelor existente si chiar penetrarea pe noi piete in conditii de eficienta.

Influentele procesului de retehnologizare-modernizare asupra utilizarii capacitatilor de productie

la operatiunea de recoacere actiunea de retehnologizare va determina utilizarea eficienta si la capacitate maxima a utilajelor, eliminand locul ingust aparut ca urmare a ramanerii in functiune doar a unui singur cuptor de recoacere, acesta fiind suprasolicitat.

la operatiunea de ardere a vaselor emailate, retehnologizarea va determina o mai buna utilizare a capacitatilor de productie prin:

eliminarea mersului in gol a cuptoarelor in perioadele de repaos (sambete si duminici) si de sarbatori legale;

reducerea semnificativa a perioadelor de stationare datorate reviziilor tehnice, reparatii curente si capitale;

cresterea gradului de incarcare a utilajului datorita temperaturii de regim optim din interiorul cuptorului care nu inregistreaza fluctuatii pe inaltimea cuptorului permitand introducerea de cantitati mai mari de vase pentru ardere.

La operatiunea de ambutisare (presare) procesul de retehnologizare va determina utilizarea intensiva si continua a utilajelor (prese) eliminand timpii neproductivi ocazionati de prinderea, desprinderea si reglarea sculelor, transport semifabricate intre utilaje, caderii accidentale ale unor utilaje aflate in flux.

Se prevede mentinerea gradului de utilizare la un nivel care sa se situeze intre 95 - 97 % pe perioada 2001 - 2006, luand in considerare si sporul de capacitate rezultat in urma actiunii de restructurare.

Influenta procesului de restructurare asupra necesarului de personal

Realizarea operatiunii de presare pe prese multipozitionale cu transfer permite cresterea productivitatii muncii cu pana la 40% fata de procentul clasic de presare.

In conditiile in care creste productivitatea muncii programul de productie previzionat va antrena numarul de personal existent, preliminandu-se o crestere a numarului actual cu circa 20%.

Influenta asupra importurilor de substante chimice

S.C."EMAILUL" S.A. Medias are ca obiect de activitate si producerea fritelor care este constituentul de baza al emailurilor.

Unitatea este unicul producator de frita din tara fiind furnizorul tuturor intreprinderilor care utilizeaza emailuri.

Pentru realizarea vaselor emailate se utilizeaza diverse materii prime si materiale, atat de la producatorii interni, cat si din import.

Consumurile materiale si furnizorii acestor materiale pentru realizarea unei bucati de vas emailat sunt redate mai jos:

Se observa ca ponderea substantelor chimice din impost, care intra in compozitia unui vas emailat reprezinta:

0,1297

x 100 = 14,7%

0,8823

Aceste substante chimice importante reprezinta: borax, bioxid de titan, oxid de nichel, oxid de cobalt, pigment rosu cadmiu.

Sporul de capacitate realizat in urma retehnologizarii evident implica o crestere a importurilor.

Avantajele ecologice ale actiunii de restructurare

La cuptorul de recoacere datorita atmosferei in care se realizeaza procesul ai loc eliminarea noxelor rezultate in urma recoacerii - CO₂.

La cuptoarele de ars vase - prin reducerea de gaz se reduce si volumul gazelor arse la jumatate (cu aproximativ 3,37 mil.mm³). Avand in vedere ca raportul de ardere gaz/aer este de 1/10.

Tuburile radiante de conceptie NASA utilizate la constructia cuptorului ce urmeaza a fi achizitionat permit o ardere aproape completa, astfel incat impuritatile din gazele arse sunt foarte reduse.

La presa multipozitionata cu transfer-operatiunea de emulsionare (ungere) a subansamblelor se realizeaza un circuit inchis, cu un consum de ulei extrem de scazut fara poluarea mediului inconjurator (sectie).

In comparatie, la presele clasice hidraulice se consuma cantitati mari de ulei (10 to/an) cu pierderi in mediu, deci cu poluare.

Deasemenea, prin utilizarea presei cu transfer se reduce semnificativ zgomotul in spatiile de lucru, prin actionarea cu un singur motor a celor 7 posturi de lucru fata de 7 motoare necesare actionarii a 7 prese clasice.

Se realizeaza si imbunatatirea conditiilor de munca prin faptul ca operatorul presei nu o alimenteaza manual cu semifabricate, acestea facandu-se automat. Spre deosebire la presele clasice aceasta operatiune se realizeaza manual existand pericolul accidentelor de munca cu amputare (degete, antebrate).

Reducerea consumului energiei (energie electrica) la prese cu transfer fata de utilizarea preselor clasice inseamna si reducerea poluarii mediului ocazionata de producerea energiei.

CAPITOLUL VII

EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIEI

1.     Eficienta economica a modernizarii, retehnologizarii.

2.     Previziuni financiare. Situatia veniturilor si cheltuielilor.

3.     Principalii indicatori dinamici ai eficientei economice a investitiilor.

"Eficienta este atributul oricarei activitati umane de a produce efectul util dorit."

Acceptiunea notiunii de eficienta se intalneste in practica precum si in studiile de specialitate, in doua sensuri:

performante rezultate dintre cele mai mari;

efecte cat mai mari in raport cu resursele alocate si consumate.

Performantele ridicate in productie echivaleaza cu eficienta atunci cand sunt obtinute in conditiile unei utilizari rationale, intr-un regim economic a utilajelor si echipamentelor.

Astfel sporirea productiei este insotita de costuri reduse si profituri mari in crestere.

Daca performantele ridicate sunt realizate prin suprasolicitarea utilajelor si echipamentelor, avand consecinte negative nu avem de a face cu eficienta.

Castigul obtinut este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature, costurile urca vertiginos si profiturile scad.

Cu alte cuvinte, eficienta se poate defini ca un raport obiectiv, cantitativ intre efectele si eforturile depuse in vederea obtinerii lor.

Astfel eficienta "e" poate fi calculata:

E efect

e = T maxim

R resursa

maximizarea efectelor obtinute pe unitatea de resursa consumata.

R resursa

e = T minim

E efect

minimalizarea consumului de resursa pe unitatea de efect obtinut

Eficienta economica - caracteristici:

a)     Parte a intregii activitati de productie depinzand de actiunea in comun a tuturor factorilor si fazelor procesului de productie.

b)     Este rezultatul raportului dintre diversele efecte scontate sau obtinute la cheltuielile necesare obtinerii lor.

c)     Nivelul eficientei economice se stabileste pe baza de previziune, calculele respective se fac intr-o etapa care precede executarea obiectivului, cat si functionarea acestuia.

d)     Raportul efect/efort se ia in stransa corelatie cu factorul timp datorita decalajului intre momentul efectuarii lucrarilor de investitie si momentul obtinerii rezultatelor.

e)     Eficienta economica a investitiilor poate fi calculata in forma absoluta sau in forma relativa pentru a face comparatii intre diferite variante de prioritate.

f)      Determinarea eficientei economice trebuie sa se bazeze pe o abordare sistematica, datorita interdependentului dintre procesele economice intre intreprinderi si ramuri.

Asadar un proiect de investitii este cu adevarat eficient nu numai pentru ca el se incadreaza avantajos in criteriile de eficienta ci si pentru efectele propagate favorabile asupra altor sectoare de activitate.

1.     EFICIENTA ECONOMICA A MODERNIZARII SI RETEHNOLOGIZARII

Promovarea progresului tehnic prin retehnologizarea si modernizarea capacitatii existente constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic, uneori dificil de realizat, dar care conduce la obtinerea de rezultate dintre cele mai bune pentru activitatea ce se desfasoara in unitatea respectiva.

A.     Indicatorii cu caracter general ai eficientei economice a investitiilor

Capacitatea de productie

Acest indicator exprima productia maxima care poate fi obtinuta intr-o

perioada de timp, in conditii normale de functionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane si materiale si un anumit coeficient de schimburi. (In cazul nostru 2 schimburi).

Notata prin"q", capacitatea de productie se exprima in unitati fizice de productie: buc., tone, ml, m², m³, etc

Capacitatea de productie poate fi exprimata si in unitati valorice in situatii in care productia este eterogena:

nQ = capacitatea de productie exprimata valoric;

Q = a q_jxp_j q_j = capacitatea fizica de productie a sortimentului j;

j=1p_j = pretul sortimentului j;

In urma efectuarii investitiei se preconizeaza cresterea capacitatii de productie dupa cum reiese din tabelul urmator:

DINAMICA CAPACITATII DE PRODUCTIE

VENITURI DIN VANZAREA PRODUCTIEI

DINAMICA CAPACITATII DE RPODUCTIE

VENITURI DIN VANZAREA PRODUCTIEI

(CONTINUARE)

Veniturile din vanzarea productiei evidentiate anterior sunt evaluate pe baza preturilor unitare la nivelul anului 2000, ale produselor cuprinse in programul de fabricatie si al cantitatilor realizate de S.C. "EMAILUL" S.A. Medias, corelat cu cererea pietei interne si externe.

Veniturile provin din cele trei mari grupari:

vase emailate

frite email

alte produse

Evolutia volumului de vanzari - vase emailate se prognozeaza astfel:

Rezulta asadar o crestere a volumului productiei, respectiv a veniturilor din vanzarea acestora in urma retehnologizarii de 1,65 ori fata de anul 2000.

In perioada analizata S.C."EMAILUL" S.A. Medias va creste si volumul exportului cu peste 60%.

Costul pe productie

Este un indicator cu o foarte mare putere de sinteza, aratand de fapt conditiile concrete de efort economic in care se va realiza productia proiectata.

CALCULUL COSTURILOR DE PRODUCTIE

MIL.LEI

Din analiza costurilor se observa ca desi in valoare absoluta cheltuielile de exploatare cresc, nivelul de crestere este inferior cresterii productiei.

Astfel spus cheltuielile facute pentru obtinerea a 1000 lei productie marfa scad progresiv incepand cu anul 2001, anul finalizarii investitiei de retehnologizare.

Profitul

Scopul general urmarit este obtinerea profitului pe baza careia se poate calcula unul din cel mai importanti indicatori - rata profitului (a rentabilitatii), care arata capacitatea unitatii de a produce profit.

P = Q - C

P = profitul

Q = valoarea productiei exprimata in lei

C = cheltuieli de productie

Prognoza evolutiei profitului din activitatea de baza

Rentabilitatea

Cel mai important indicator de eficienta economica este rentabilitatea sau profitabilitatea, respectiv rata rentabilitatii sau rata profitabilitatii.

Acest indicator poate di calculat prin:

P

R = 100 x

C

R - rentabilitatea

P - profitul obtinut

C - cheltuieli de productie

In concluzie restructurarea si retehnologizarea fabricatiei va conduce la ridicarea cheltuielilor de productie, cresterea productiei si a profitului.

Productivitatea muncii

Pentru acest indicator se cunosc numeroase variante de calcul cum ar fi:

q Q F_t q

W = ; W = ; W = ; W =

N N q F_t

W - productivitatea muncii

Q - valoarea productiei obtinute

q - cantitatea de produse obtinuta intr-o anumita perioada de timp

F_t - fondul de timp necesar obtinerii unei cantitati de productie

N - numarul de salariati

Presupunand numarul de salariati constanti - 2500 pentru volumul productiei prognozate, dinamica productivitatii muncii se prezinta astfel:

Din analiza productivitatii se constata o crestere a ei (prognoza) cu peste 60% ceea ce permite eventuala crestere a numarului de salariati, dar mai ales redistribuirea celor disponibilazati prin achitionarea presei cu transfer.

.Indicatorii de baza

Volumul capitalului investit

Acest indicator reflecta efortul total economic pentru realizarea obiectivului de investitii propus.

Investitia necesara restructurarii (prin retehnologizare si modernizare) S.C. "EMAILUL" S.A. Medias este de 1,8 miliarde lei, din care pentru utilaje 1,742 miliarde lei si 58 milioane lei pentru constructii montaj.

Lista lucrarilor de investitii in anul 2001 la S.C. "EMAILUL" S.A.

Medias

Durata de realizare a lucrarilor de investitie

In aceasta perioada are loc materializarea eforturilor investitionale in capital fix. In aceasta perioada valori mari sunt dislocate din circuitul economic fara ca acestea sa nu produca nimic pana la finalizarea investitiei.

In acest sens se propune finalizarea investitiei in anul 2001, fondurile fiind alocate trimestrial.

Esalonarea lucrarilor de investitie pe anul 2000 = mil.lei=

O asemenea esalonare a lucrarilor de investitie nu determina o blocare indelungata a fondurilor de investitii si nici nu determina oprirea productiei.

Lucrarile putand fi efectuate concomitent cu activitatea productiva, in plus dupa primul trimestru creste productia prin finalizarea lucrarilor de modernizare la unul din cele 2 cuptoare de ars vase emailate.

Restructurarea procesului tehnologic de ambutisare creste productia prin finalizarea lucrarilor de modernizare al unuia din cele 2 cuptoare de ars vase emailate.

Restructurarea procesului tehnologic de ambutisare este recomandabil sa fie efectuat in ultima perioada, deoarece finalizarea acestui obiectiv determina o economie de personal.

In conditiile in care activitatea in celelalte sectoare a crescut prin finalizarea investitiilor, muncitorii pot fi redistribuiti in aceste sectoare, evitandu-se astfel disponibilizarea lor.

Investitia specifica

Este un indicator ce sintetizeaza efortul investitional si efectul obtinut sub forma capacitatii de productie.

In cazul modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii unor obiecte existente, investitia specifica se calculeaza astfel:

I_m I_m

S_m = sau S_m =

q_mi- q₀ Q_mi - Q_o

I_m = volum total de investitie

q_mi = capacitatea de productie exprimata in unitati fizice dupa modernizare, dezvoltare, retehnologizare;

q_o = capacitatea de productie exprimata in unitati fizice inainte de modernizare, dezvoltare, retehnologizare;

Q_mi - capacitatea de productie exprimata valoric dupa modernizare, dezvoltare, retehnologizare;

Q_o - capacitatea de productie exprimata valoric inainte de modernizare, dezvoltare, retehnologizare.

Acest indicator exprima cati lei capital investit revin pe unitatea fizica-spor de capacitate rezultata in urma modernizarii, dezvoltarii, retehnologizarii, respectiv la un leu spor de capacitate exprimat valoric.

Astfel:

productia exprimata valoric in 2000 a fost de 20.000 mil.lei

productia exprimata valoric dupa efectuarea lucrarilor de investitie in 2001 a fost de 25.500 mil.

Sporul de capacitate valorica = 5.500 mil.lei

1.800 mil.lei

Investitia specifica = = 0,32

1.500    mil.lei

Adica pentru obtinerea unui leu suplimentar se investesc 0,32 lei.

Desi acest raport este favorabil la prima vedere nu este suficient deoarece se calculeaza doar la nivelul primului an, coreland efortul investitional total cu efectul de capacitate la nivelul unui an.

Fiind asadar relevant, dar nu suficient el trebuie corelat si cu alti indicatori.

Termenul de recuperare a investitiei

Acest indicator exprima corelatia dintre efortul investitional facut si efectul obtinut sub forma profitului anual.

In cazul modernizarii, retehnologizarii (similar cu investitia specifica) acest indicator se calculeaza in functie de sporul de profit anual obtinut.

I_m

T_m =

P_hm - P_h0

I_m - valoarea capitalului investit pentru modernizare, retehnologizare;

P_hm - profitul anual dupa efectuarea lucrarilor de investiii;

P_h0 - profitul anual obtinut inainte de realizarea investitiei pentru modernizare, retehnologizare;

T_m - exprima perioada de timp (ani) in care se va recupera investitia din sporul de profit obtinut in urma modernizarii, retehnologizarii.

Profitul obtinut in primul an dupa efectuarea efortului investitional este P_hm = 2970 milioane lei.

Profitul in anul 2000 este 1000 mil.lei.

Rezulta un spor de profit de 1970 mil.lei

1.800 mil.lei

Termenul de recuperare 1,85 ani

970 mil.lei

Coeficientul de eficienta economica

Acest indicator sintetizeaza corelatia dintre eficienta profitului anual obtinut in urma realizarii investitiei pe de o parte si efortul de capital investit pe de alta parte.

In cazul modernizarii retehnologizarii indicatorului se va calcula dupa formula:

P_hm - P_h0

e =

I_m

(P_hm - P_h0) - sporul de profit obtinut in urma modernizarii, retehnologizarii, dezvoltarii;

I_m - valoarea capitalului investit pentru modernizare, dezvoltare, retehnologizare.

970

E = = 0,54

1800

De unde rezulta ca la fiecare leu investit se obtin 0,54 lei spor de profit.

Randamentul economic al investiei

Scopul oricarui agent economic este obtinerea unui profit. In calculele de eficienta economica a investitiilor distingem mai multe categorii de profit:

profitul anual calculat ca diferenta intre valoarea anuala a productiei si cheltuielile de productie anuale;

profitul total calculat ca profitul realizat din momentul punerii in functiune a obiectivului si pana la expirarea duratei de functionare;

profitul de recuperare care reprezinta partea din profitul total destinat recuperarii fondurilor de investitie cheltuite;

profitul final reprezinta partea din profitul total ramasa dupa recuperarea investitiei.

Randamentul economic se calculeaza ca raportul intre profitul final si capitalul investit.

P_m

R =

I_t

Exprima cati lei profit final se obtin la 1 leu capital investit.

In practica randamentul se calculeaza dupa formula:

P_f

R = - I

I_t

R - randamentul

P_t - profitul total P_t = P_h x D_e

P_h - profitul anual

D_e - durata efectiva de functionare.

In cazul nostru asa cum a fost prognozata evolutia activitatii viitoare, respectiv al profitului se observa o crestere progresiva a acestor indicatori.

Durata de functionare fiind considerata 6 ani, pentru profit se propune calcularea sporului de profit pentru 6 ani.

Sporul de profit anual mediu = 1970 + 1290 + 2350 + 2570 + 3010 = 18.110 mil.lei

18.110

R = - 1 = 9,06

1800

Acest lucru semnifica faptul ca dupa recuperarea investitiei se obtin 9,06 lei spor de profit la fiecare leu investit.

Desi au un rol important indicatorii generali si indicatorii de baza nu sunt suficienti pentru a ne putea face o imagine clara asupra efectelor obtinute.

Acest lucru se datoreaza catorva factori determinanti, astfel:

volumul productiei, cheltuielile de productie, respectiv profitul s-au luat in calcul doar la nivelul unui singur an;

nu s-a tinut cont de influenta factorului timp;

calculele au pus in evidenta doar activitatea de productie folosind venituri si cheltuieli de exploatare fara sa tina seama de structura reala a acestor indicatori;

deoarece in cazul nostru se preconizeaza rambursarea imprumutului prin dividendele suplimentare acordate F.P.S., trebuie tinut cont de Legea 40/1992 privind repartitia profitului.

In acest caz se impunea o analiza financiara a activitatii viitoare previzionate, precum si calculul principalilor indicatori dinamici ai eficientei economice a investitiilor.

2. PREVIZIUNI FINANCIARE. SITUATIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

Investitia necesara retehnologizarii S.C."EMAILUL" S.A. Medias este de 1,8 miliarde din care:

utilaje - 1,742 miliarde lei;

constructii montaj - 0,058 miliarde, respectiv 58 milioane lei.

Pentru realizarea investitiilor se solicita sprijin financiar de la fondul Proprietatii de Stat.

Rambursarea creditului F.P.S. se va face din dividende suplimentare pana in anul 2006.

Prognoza asupra veniturilor si cheltuielilor

Observatie:

Cheltuielile totale cuprind pe langa cheltuielile de productie, de exploatare si cheltuieli financiare cum ar fi dobanzi la creditele de productie sau la creditele de investitie.

Veniturile totale cuprind de asemenea si veniturile financiare si veniturile exceptionale

Profit

Rentabilitatea = x 100

Cheltuieli

Structura costurilor totale prognozate

Structura veniturilor prognozate

Rambursarea creditului

Asa cum s-a specificat rambursarea se va face din dividendele suplimentare distribuite de F.P.S., fiind necesara determinarea rezultatului fiscal si distribuirea rezultatului fiscal si distribuirea profitului conform Legii nr.40/1992.

Determinarea rezultatului fiscal

= mil.lei =

Repartizarea profitului net previzionat (mil.lei)

= mil.lei =

Venituri, cheltuieli si profitul provizionat in conditiile neacordarii creditului financiar

=mil.lei=

Perioada de recuperare a investitiei de catre F.P.S.

=mil.lei=

Termenul de recuperare din dividendele suplimentare - 3,3 ani respectiv anul 2005 semestrul I.

3. PRINCIPALII INDICATORI DINAMICI AI EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR

Procesul de efectuare a investitiilor si de recuperare a fondurilor consumate se desfasoara in timp, investitiile, efectele si nivelul eficientei economice avand un caracter dinamic pronuntat.

Ca urmare resursele materiale, umane, financiare, atrase din circuitul economic curent si imobilizate in procesul investitional isi modifica valoarea pe masura ce timpul de mobilizare creste.

Acest aspect trebuie avut in vedere cand in calculul eficientei se compara investitiile cu profitul rezultat.

Deoarece investitiile alocate in prezent nu mai sunt echivalente valoric sub influenta factorului timp cu profitul ce se va obtine in viitor, abordarea corecta a proceselor investitionale, necesita analiza lor dinamica, tinand seama de influenta multiplicatoare a factorului timp.

Calculele de actualizare se pot efectua la orice moment anterior perioadei in care se executa lucrarile de investitii.

Principalele momente de referinta sunt:

m - momentul adoptarii deciziei de investitie;

n - momentul inceperii lucrarilor de investitie;

p - momentul punerii in functiune a noului capital fix;

u - momentul scoaterii din functiune a capitalului fix.

Investitiile totale actualizate la momentul inceperii lucrarilor de investitie

g d D

timpul

mnPT_a^m

I

Spor de profit P

Reprezentarea grafica a actualizarii la momentul inceperii lucrarilor investitie = n =

Investitiile se esaloneaza pe o perioada care in raport cu momentul de referinta ales "n" este viitor. In consecinta investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare "z".

d 1

I _taⁿ a x I_h

_h =1 (1 + a)

unde:

I_taⁿ = investitii totale actualizate la momentul "n"

d = durata de executie a lucrarilor

D = durata eficienta de functionare a obiectivului

I_h = investitia anuala.

Unde: I_h = 1800 mil.lei

d = 1 an

a = 0,15

1

T I_taⁿ = x 1800 = 1.565,2 mil.lei

(1 + 0,15)¹

Profitul actualizat

Si pentru profit perioada de realizare este o perioada viitoare fata de momentul inceperii lucrarilor, ca urmare se foloseste factorul de actualizare "z". Formula de calcul al profitului total actualizat este:

d+D 1

P_taⁿ = a x P_h

_{h = 1} ( 1 + a)^h

Deoarece pentru perioada de executie a obiectivului nu se produce profit, formula devine:

d+D 1d1d+D1

P_taⁿ= a xP_h- a xP_h =a xP_h

h=1 (1+a)^h h=1 (1+a)^hh=d+1 (1+a)^h

NOTA:

Investitiile fiind alocate in vederea modernizarii, dezvoltarii retehnologizarii, se recomanda a se lua in calcul sporul de profit obtinut in urma executarii lucrarilor.

Presupunem ca perioada de functionare este de cca. 6 ani, perioada in care profitul nu este uniform, valoarea care se ia in calcul este sporul de profit pentru fiecare an.

d+D

P_taⁿ a x (P_h - P_h0)

h=d (1 + a)^h

1 1 1

P_taⁿ= x700 + x1200 +

(1+0,15)¹(1+0,15)² (1+0,15)³

1 1 1

x1700 + x2500+ x3200+ x3500

(1+0,15)⁴ (1+0,15)⁵(1+0,15)⁶

P_taⁿ = 0,87 x 700 + 0,76 x 1200 + 0,66 x 1700 + 0,57 x 2500 + 0,50 x 3200 + 0,43 x 3500 = 7173 mil.lei

Asa cum se observa in forma sa statica sporul de profit pentru cei 6 ani era de 22.200 mil.lei, datorita influentei factorului timp, sporul de profit actualizat este de 7173 mil.lei.

Randamentul economic actualizat

Pentru calculul randamentului economic actualizat, in cazul in care profitul (sporul de profit) se modifica in timp se foloseste urmatoarea

formula:

d+D

a x(P_h- P_h0)

h=d+1 (1+a)^h

R_aⁿ - 1

d 1

a x I_h

h=1 (1+a)^h

Se determina dupa relatia:

P_taⁿ

R_aⁿ = - 1

I_taⁿ

Se exprima profitul final obtinut dupa recuperarea investitiei la 1 leu investit. In cazul in care in calcul se ia sporul de venit, randamentul economic actualizat exprima sporul de profit actualizat obtinut dupa recuperarea investitiei la 1 leu investit (actualizat).

7173

R_aⁿ - 1 = 3,58

1.565,2

Observatie:

In forma statica R = 13,18

In forma dinamica R_aⁿ = 3,58

Rentabilitatea in cazul analizei financiare este cuprinsa intre 9,43% - 16,67%

Termenul actualizat de recuperare a investitiilor

Reprezinta perioada de timp in care investitiile au fost recuperate din profit.

Formula de calcul a termenului de recuperare statie este:

I_t

T = sauI_t = T x P_h

P_h

Pentru momentul luarii deciziei:

d+D 1

I_taⁿ = a x P_h

h=d+1 (1+a)^h

Punand conditia ca profitul anual sa fie constant

P_nT_aⁿ1

T I_taⁿ = a

(1+a)^d h=1 (1+a)^h

In forma restransa se obtine relatia:

P_h(1+a)^T_aⁿ - 1

I_taⁿ = x sau

(1+a)^d a(1+a)^T_aⁿ

d 11 (1+a)^T_aⁿ- 1

a x xI_{h =} x x P_h

h=1 (1+a)^h

T I_taⁿ (1 + a)^d x a(1+a)^T_aⁿ = P_h(1+a)^T_aⁿ- P_h

P_h

T (1+a)^T_aⁿ =

P_h - axI_taⁿ(1+a)^d

log P_h - log[P_h- axI_taⁿ(1+a)^d]

T T_aⁿ =

log(1+a)

Varianta 1:

Se calculeaza pornind de la profitul brut obtinut din activitatea de baza. Se efectueaza media pentru cei 6 ani. Se considera baza anul 2000:

Profit:

700+1200+1700+2500+3200+3500

P₁ =2133,33mil.lei

6

log 2133 - log[2133 - 0,15 x 1565,2x 1,75]

T_a1

log 1,15

3,30 - 3,22

T T_a1= 1,66 ani

0,060

CONCLUZII

In forma statica termenul de recuperare a investitiei este de 1,85 ani. In calcul s-a luat in considerare doar sporul de capacitate obtinut in primul an.

Recuperarea investitiei din profitul net se face in 3,3 ani.

Tinand cont de influenta factorului timp, de faptul ca profitul se obtine nu numai in primul an de functionare recuperarea investitiei se va face in 1,66 ani pe baza profitului realizat din activitatea de productie si 1,83 pe intreaga activitate economica.

Actualizarea profitului net obtinut dupa deducerile fiscale determina o perioada de recuperare de 3 ani.

Analiza financiara arata ca datorita reglementarii de ordin fiscal, cat si influentei factorului timp investitia se recupereaza in 3,5 ani.

Concluzionand putem spune ca in toate cazurile indicatorii actualizati sunt cu eficienta mai scazuta decat cei statici datorita cuantificarii influentei factorului timp.

Indicatorii specifici studiului de fezabilitate

A.       Venitul net actualizat: - exprima venitul net obtinut pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si daca exista pe durata de realizare a investitiei.

d+D 1 d+D 1

V.N.A. = a V_hx - a(I_h + C_h)x

h=1 (1+a)^h h=1(1+a)^h

B.       Raportul venituri actualizate - cheltuieli actualizate exprima veniturile ce se obtin la un leu efort total cu investitia si cu productia. Relatia de calcul:

d+D 1

a

h=1(1+a)^h

R =

d+D 1

a(I_h+C_h)x

h=1(1+a)^h

C.       Cheltuieli totale actualizate exprima eforturile totale cu investitia si cu productia ce se vor face atat in cadrul procesului investitional, cat si al procesului de productie.

Formula de calcul este:

d+D 1

C_act = a (I_h + C_h) x

h=1(1+a)^h

D.      Veniturile totale actualizate cuantifica toate veniturile, dar evaluate la momentul realizarii obiectivului.

Relatia de calcul:

d+D 1

V_act = a

h=1 (1+a)^h

E.       Rata interna de rentabilitate economica este data de acea rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este zero.

Pentru stabilirea acestui indicator trebuie alese doua rate de actualizare astfel incat sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si un venit net actualizat negativ.

Se va folosi relatia de calcul:

V.N.A.⁺

R.I.R.E. = r_min + (r_max - r_min) x

V.N.A.⁺+|V.N.A.|

Unde r_min si r_max reprezinta ratele de actualizare minim si maxim, alese.

Pentru calculul acestor indicatori se va intocmi tabelul urmator:

A.     Venitul net actualizat V.N.A.

V.N.A. = 108784 - 107245 = 1539 mil.lei

Ca urmare proiectul poate fi acceptat prin prisma economiei nationale deoarece se realizeaza profit.

B.     Raportul venituri actualizate - cheltuieli actualizate R

Acest raport exprima veniturile ce se obtin la un leu efort total cu investitia si cu productia.

108784

R= =1,01 lei venit la un leu cheltuieli cu investitia si cu productia

107245

C.     Cheltuieli totale actualizate

Conform datelor din tabel indicatorul cheltuieli totale actualizate pentru un coeficient de 0,15 este de 107245 mil.lei. Acest indicator este un indicator de volum ce cuantifica efortul total si nu eficienta economica a investitiei.

D.    Venituri actualizate

Veniturile actualizate la momentul inceperii lucrarilor de investitii pentru un coeficient de 0,15 sunt de 108784 mil.lei.

E.     Rata interna de rentabilitate R.I.R.E.

Pentru a = 0,15 V.N.A. = 108784 - 107245 = 1539 mil.lei

Pentru a = 0,21 V.N.A. = 92634 - 92756 = - 122 mil.lei

1539

R.I.R.E. = 0,15 + (0,21- 0,15) x = 0,205

1539+122

Rata interna de rentabilitate trebuie comparata cu rata dobanzii pentru a putea vedea daca proiectul poate face fata dobanzii.

Asadar prin aceste calcule de analiza economica se justifica utilizarea resurselor deoarece proiectul genereaza suficiente avantaje economice.

In conditiile acordarii sprijinului financiar solicitat pentru:

modernizarea a doua cuptoare de ars vase emailate tip CELLI;

achizitioanrea unui cuptor de recoacere;

achizitionarea unei piese de transfer de 250 tof se va realiza o:

o crestere a volumului productiei de 1,36 ori;

scaderea costurilor totale la 1000 lei productie marfa de la

925 lei la 845 lei;

cresterea productivitatii muncii 40 ori;

cresterea salariilor cu 50%.

Din analiza economico - financiara a situatiei existente concluzionam ca societatea are o situatie buna ilustrata prin:

a)     productia marfa in anul 2001 fata de 1998, luat ca an de referinta in preturi comparate, reprezinta 100%.

Din analiza datelor de sinteza considerand anul 1998 an de baza putem observa:

productia marfa a crescut de 16,5 ori;

costurile de productie au crescut de 17,5 ori;

profitul de la 37 milioane s-a ajuns la 1,5 miliarde lei fata de anul 1998 in 2001 creste de peste 4 ori;

productivitatea muncii determinata fata de productia marfa in preturi creste de 2 ori datorita pe de o parte cresterii productiei marfa, iar pe de alta parte datorita cresterii preturilor;

eficienta mijloacelor fixe determinata fata de productia marfa in preturi curente scade in anul 1999 si 2000 fata de 1998 si creste in 2001; acest lucru se datoreaza in 1999 scaderii productiei marfa, iar in 2000 productia marfa creste de mai putine ori decat valoarea mijloacelor fixe, iar in 2001 cresterea eficientei mijloacelor fixe se datoreaza cresterii productiei marfa.

Concluzii

Analiza economica a societatii pentru anul 1998-2001 demonstreaza ca in prezent societatea are o situatie buna ilustrata prin:

a)     productia marfa in anul 2001 fata de anul 1998, luat ca an de referinta, in preturi comparabile reprezinta 100%;

b)     indicatorul cheltuieli la 1000 lei productie fata de anul 1998 in 2001 au crescut de la 84,1 lei la 925 lei.

c)     productivitatea muncii creste de la 158 mii lei/pers. in 1998 la 8163,26 lei/pers. in 2001;

d)     eficienta economica a mijloacelor fixe are o evolutie buna;

e)     ponderea mare a productiei destinata exportului 60% din totalul productiei la nivelul anului 2001 de 1,80 mai mult fata de anul 1998;

f)      evolutia ascendenta a profitului este rezultatul unei politici manageriale adecvate.

Din analiza indicatorilor de rentabilitate se constata pentru anul 2001:

a)     Rentabilitatea capitalului 29,9 - nivel nemultumitor deoarece se afla sub nivelul inflatiei;

b)     Rentabilitatea activelor 11,2 - activitatea s-a realizat in conditii pozitive;

c)     Cresterea profitabilitatii;

d)     Nu exista probleme in privinta posibilitatilor de achitare a obligatiilor societatii catre terti;

e)     Unitatea este solvabila.

A.        Decizia de a investi pentru modernizare a fost fundamentala prognozandu-se urmatoarele:

1.     Economie de gaze naturale

- 19440 $ anual cota din import;

- 3,5 mil.lei la cota din tara.

Total economie/an/cuptor - 225 mil.lei.

2.  Un alt aspect care trebuie avut in vedere este faptul ca la cuptoarele clasice o repartitie clasica se executa in mod obisnuit o data la 3 ani si dureaza peste 30 zile, la care se adauga 11 zile timp de uscare si 17 zile timp de temperare, pe cand la cuptoarele noi ciclul intre doua reparatii capitale este de 8-10 ani cu o durata a reparatiei 7 zile.

Avand in vedere faptul ca in prezent costul unei reparatii capitale la cuptorul clasic se cifreaza la aproximativ 55 milioane lei si ca in perioada de functionare intre doua reparatii capitale a cuptorului modernizat, cel clasic sufera 3 reparatii capitale, rezulta ca prin utilizarea unui cuptor modernizat se realizeaza o economie de 160 milioane lei/cuptor.

Fata de cele aratate se poate deci concluziona ca actiunea de modernizare a cuptorului de ars vase emailate este necesara si oportuna.

B.        Prin achizitia si montarea unui cuptor de recoacere este necesara pentru preluarea surplusului de produse ce necesita aceasta operatiune.

In procesul de ambutisare, ca la orice deformare plastica la rece, la toate metalele (in afara de plumb si staniu) dupa operatia de ambutisare se produce intarirea sau cernisarea metalelor, avand ca urmare cresterea rezistentei la deformare, concomitent cu scaderea coeficientului de plasticitate a acestora.

Realizarea in continuare a operatiilor de ambutisare sau fasonare printr-o depasire a coeficientilor optimi de prelucrare este imposibila deoarece produsul se rupe devenind inutilizabil.

Inlaturarea acestor incoveniente se realizeaza prin operatia de detensionare si recristalizarea structurii metalului - recoacere.

Recoacerea ca tratament inter-operational se realizeaza in special la produsele la care pentru a ajunge la forma finita sunt necesare mai multe operatii de ambutisare (ambutisare adanca) sau la produsele ce necesita fasonari pe strungurile de fasonare.

Pentru realizarea operatiilor de recoacere a semifabricatelor unitatea a fost dotata cu trei cuptoare de recoacere, astfel:

un cuptor de recoacere tip SCHNITZ-APELT - Germania achizitionat si pus in functiune in anul 1968;

un cuptor de recoacere tip FELIND - Italia - achizitinat si pus in functiune in anul 1971;

un cuptor de recoacere tip FELIND - Italia - achizitionat si pus in functiune in anul 1979.

Analizand starea tehnica a acestor trei cuptoare de recoacere se constata ca datorita utilizarii intensive si la intreaga capacitate a acestora ele nu mai satisfac necesitatile impuse de procesul de productie, dealtfel, in prezent numai un singur cuptor de recoacere mai functioneaza (FELIND - 2), celelalte doua cu durata expirata si prezinta o uzura fizica avansata, neputand fi reparate. In prezent ele sunt dezafectate, in functiune fiind un singur cuptor de recoacere.

Operatia de recoacere este extrem de importanta in realizarea produselor deoarece permite realizarea lor din tabla mai subtire.

Pe de alta parte produsele care se modeleaza dupa recoacere au o valorificare foarte buna a materialelor.

Avand in vedere faptul ca in prezent in functiune se gaseste un singur cuptor de recoacere, precum si faptul ca celelalte cuptoare sunt dezafectate, consideram ca este necesara si oportuna intrarea in flux a inca unui cuptor de recoacere care sa preia surplusul de produse ce necesita operatia de recoacere.

C. Achizitia si montarea unei prese cu transfer 250 tof duce la economie de personal - 6 persoane care pot fi recalificati - redistribuiti in sectia cuptoare - recoacere unde volumul productiei este in crestere.

BUCURESTI 2002__________ ______ ____ __________ ______ ____ _____ _______ ______ ___________