EVOLUTIA STOCURILOR SI DESFACERILOR DE TIGARI LA NIVELUL DEPOZITULUIJTI ALBA IULIA IN PRIMELE TREI TRIMESTRE ALE ANULUI 2008

UNIVERSITATEA "1 DECEMBRIE 1918 "ALBA IULIA

MASTER AN.I

MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL SI ADMINISTRATIV

EVOLUTIA STOCURILOR SI DESFACERILOR

DE TIGARI LA NIVELUL DEPOZITULUI

JTI ALBA IULIA 

IN PRIMELE TREI TRIMESTRE

ALE ANULUI 2008

Sa cunoastem JTI

Cine suntem ce facem ce reprezentam

JTI: o companie multinationala dinamica, una dintre principalele companii din domeniul tutunului

O companie tanara si in crestere

- O filiala aflata integral in proprietatea Japan Tobacco Inc., al treilea mare producator din domeniul tutunului pe plan international dupa grupul Altria si British American Tobacco, si are o cota de 10,6% din piata internationala de profil.

- Un nume nou, creat in dupa ce Japan Tobacco Inc a achizitionat operatiunile internationale ale RJR Nabisco Inc.

- Motor de crestere pentru Grupul de Companii JT

- Compania cu cel mai rapid ritm de crestere din sectorul nostru

O multinationala de prim rang

JTI are mai multe piete de baza si vinde produsele in peste de tari si detine 30 de fabrici in afara Japoniei

- Sediul central in Geneva

- Birouri in peste de tari

angajati in intreaga lume

Compania mama JT-istoria pe scurt

Se infiinteaza Biroul Japonez de Monopol

Biroul de Monopol se transforma in Japan Tobacco si Salt Public Corporation

- 1985: Japan Tobacco Inc. emite primele actiuni

- 1994: Japan Tobacco Inc. este cotata la Bursa din Tokyo

- 1999: Japan Tobacco Inc. achizitioneaza operatiunile internationale ale RJR Nabisco Inc., creand JT International

- Japan Tobacco International a preluat, la sfarsitul lui 2006, producatorul britanic de tigari Gallaher.

JT in Japonia

- JT detine astazi aproximativ doua treimi cota de piata in Japonia

- In 2008, JT a vandut opt dintre primele 10 produse din Japonia

- Dintre acestea familia Mild Seven detinea cinci locuri

JTI in Romania

Compania si marcile sale

- Unul dintre principalii investitori in industria tutunului din Romania, valoarea totala a investitiei fiind de peste 100 milioane din

- 3 entitati in Bucuresti: Trading, Mnaufacturing, Processing. In fabrica din Pipera, care este una dintre cele mai moderne unitati de profil din Europa, compania a investit, pana in prezent, circa 100 milioane de euro. O mare parte dintre tigaretele produse la Pipera sunt exportate in tarile baltice, Bulgaria si Ungaria.

de reprezentante de vanzari si 4 depozite in toata tara

- Peste angajati forta de munca directa

-Propriul sistem national de distributie din

- Un portofoliu dinamic printre care marci cunoscute la nivel mondial - Camel, Winston, Salem precum si unele marci regionale de prima mana - Winchester, Monte Carlo,More

Un catalizator al schimbarilor intervenite in economia Romaniei

Compania si pozitia sa in ierarhii

- Prima companie internationala de tutun care a investit in Romania -1993

- Primul producator de tigarete care a implementat si certificat sistemele de management

ISO 9001 (1999)

ISO 14001 (2000)

OHSAS 18001 (2005)

- Prima companie din industria tutunului care a primit Premiul Calitatii - Premiul pentru Excelenta in Afaceri Juran

- Numarul 1 in Topul National al Companiilor Private Mici si Mijlocii

- Numarul 1 in Topul Companiilor din Bucuresti Camera de Comert si Industrie)

Actiuni filantropice ale companiei

- JT International s-a implicat in o serie de activitati de binefacere, printre care si donatiile facute de Fundatia JTI pentru victimele inundatiilor

- Printre cele mai importante sponsorizari din domeniul social/cultural se numara

Intalnirile JTI: Intalnirile JTI' reprezinta un eveniment corporatist al carui concept are la baza filozofia companiei Japan Tobacco: "a face afaceri nu inseamna altceva decat o serie de intalniri: intalniri cu oamenii, intalniri cu societatea, intalniri cu arta sau intalniri cu natura." Prima editie a fost organizata in anul 2000, obiectivul fiind promovarea noului nume al companiei, care suferise o schimbare de identitate.

Fiind vorba despre promovarea unui brand corporatist, strategia s-a bazat pe alegerea unui domeniu diferit de cele vizate in general de companiile dornice sa-si promoveze brandurile. Am mizat pe o investitie in cultura, deoarece sprijinul acordat culturii are un impact pozitiv asupra comunitatii, in special intr-o tara cum este Romania, unde cultura nu beneficiaza de sprijinul financiar al guvernului decat intr-o masura foarte mica. In plus, JTI a ales un domeniu de nisa - dansul - care se numara printre cele mai neglijate de autoritati si trecea aproape neobservat de companiile private interesate in sponsorizarea de evenimente culturale.

Responsabilitate pentru Romania - Seniorii JTI : se desfasoara fara intrerupere de sase ani, timp in care batranii asistati au beneficiat de diverse donatii, vacante pentru tratament in statiuni balneoclimaterice, pachete speciale si cadouri oferite de companie cu prilejul sarbatorilor.

Bursele JTI pentru jurnalisti

Ziua mediului

Zilele culturii japoneze

In ultimii ani, valoarea totala a contributiei JTI Romania la proiecte sociale si culturale a depasit 1 milion de dolari

JTI ALBA IULIA

Reprezinta una dintre cele 35 de reprezentate , de distributie tigari,din tara .

Are un numar de 23 de angajati si distribuie tigari la nivelul judetului Alba si Hunedoara.

JTI este unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata tutunului, cu un portofoliu de marci care acopera toate segmentele pietei : Camel, Winston, Monte Carlo, Winchester, More, Salem, Glamour , Benson & Hedges Smart, Ronson sau Sobranie.Recent, a intrat si brandul Winston pe segmentul tigaretelor Super Slims. Brandul Winston intareste cota JTI la 29,1% din piata tigaretelor, precum si Camel, care a luat un avans de 20% fata de 2007. In sectoarele inferioare ale pietei, Monte Carlo, Winchester si Ronson au obtinut, de asemenea, performante.

Un roman fumeaza, in medie, 1.392 de tigari, potrivit unei statistici a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in timp ce in Bulgaria, consumul este de 2.793 de tigari pe cap de locuitor, iar in Ungaria de 2.152 de tigari pe cap de locuitor.

Notiuni generale si importanta stocurilor pentru firma

Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.

Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia in curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), in norma de contabilitate IAS 2 "Stocurile" aplicata incepand cu 1.01.1976 si revizuita in anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare, taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare. Stocurile pot fi:

- Bunuri achizitionate in scopul revanzarii ( marfa cumparata de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau orice alta achizitie avand acest scop;

- Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere;

- Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie;

- Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii.

Fondurile investite in stocuri sunt imobilizate pentru o perioada de timp mai mare sau mai mica, ele au un cost si prin urmare cer sa fie rentabilizate.

Detinerea de stocuri trebuie explicata prin castiguri sau economii pentru detinator, singura justificare de a imobiliza fonduri in stocuri diverse. Constituirea stocurilor este rezultatul unei decizii de investire. Efortul financiar de investire in stocuri trebuie comensurat pe baza sumei lichiditatilor efectiv imobilizate, tinandu-se seama de durata imobilizarii, de fluxurile de lichiditate intermediare (pana la vanzarea stocurilor), costuri de pastrare-depozitare, alte cheltuieli administrative, pentru ca in final sa se evalueze pierderea sau castigul din detinerea de stocuri. Stocurile de resurse materiale si produse finite au o influenta deosebita asupra sistemului logistic al intreprinderii. Ele asigura continuitatea desfasurarii procesului de productie si satisfacerea cerintelor clientilor. Influenta exercitata asupra sistemului logistic se datoreaza atat costurilor de stocare, cat si celorlalte costuri asociate, cum ar fi cele de lansare a comenzii, de transport, de depozitare. Asigurarea echilibrului sistemului logistic presupune intelegerea rolului stocurilor in cadrul intreprinderii.

Stocurile reprezinta cantitati de resurse materiale/produse finite care se acumuleaza in depozitele de aprovizionare desfacere ale unitatilor economice, intr-un anumit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata, in vederea asigurarii continuitatii si ritmicitatii fabricatiei si a consumului.

Intrucat stocul satisface nevoile utilizatorilor, el nu exista decat daca este reconstituit. Altfel spus, el este situat intre doua curente (fluxuri): un flux de intrare (de aprovizionare) si un flux de iesire din stoc (consum). Stocurile exista in diferite puncte ale sistemului logistic al intreprinderii: in depozitele unitatii, in centre de distributie proprii, in mijloacele de transport. Opiniile referitoare la mentinerea stocurilor sunt contradictorii.

Practic este imposibil, chiar pentru perioade foarte scurte, de a sincroniza perfect intrarile cu iesirile. Rolul stocului este tocmai de a evita discordantele de cantitati si termene care ar aparea din variatiile neconcomitente ale aprovizionarii si consumului. Pe perioada cat resursele materiale / produsele sunt stocate, acestea se apreciaza ca fiind neactive deoarece ele nu participa efectiv, in acest interval, la procesul de transformare a lor in valori de intrebuintare vandabile. Acest aspect este un proces economic negativ specific formarii de stocuri datorita blocarii pe o anumita perioada a fondurilor financiare antrenate la cumpararea resurselor materiale stocate.

Efectul imobilizarii de resurse materiale si financiare in stocuri, privit in ansamblul sau, recomanda ca functie ideala actiunea de evitare a formarii si detinerii lor. Practic aceasta orientare nu este posibila decat in cazuri de exceptie; uneori nu este economic. Aceasta pentru ca, in procesul de furnizare, aprovizionare si utilizare a resurselor materiale, intervine influenta multor situatii si factori cu actiune permanenta sau conjuncturala care conditioneaza necesitatea formarii de stocuri. Natura situatiilor si factorilor specifici determina si tipologia stocurilor care se constituie.

Astfel, situatiile de forta majora (seisme, inundatii, stare de necesitate, caracterul deficitar al resurselor) determina formarea de stocuri sub forma rezervei de stat la resurse strategice si de alta natura; periodicitatea productiei la furnizor sau a transportului determina formarea de stocuri curente la utilizatori; aparitia unor dereglari, perturbatii in livrarile de la furnizori sau in transport determina formarea de stocuri de siguranta la beneficiari; intreruperea exploatarii sau a transportului, urmare a conditiilor naturale si de clima, determina formarea stocurilor de iarna; necesitatea conditionarii materialelor inaintea trecerii in consum presupune constituirea stocurilor de pregatire sau conditionare.

Indiferent de situatie sau de factorul de influenta, actiunea nu exclude efectuarea de analize si calcule economice care sa contureze strategia si politica in domeniul formarii stocurilor de la o etapa la alta in functie de noile conditii care apar pe piata interna si internationala de resurse materiale, de mutatiile in structura consumului sau in potentialul de furnizare a lor.

Asadar, agentii economici trebuie sa stabileasca tipurile de stocuri pentru fiecare resursa materiala/produs si nivelul acestora. Optiunile pentru un tip sau altul de stoc, pentru o marime sau alta sunt conditionate de raspunsul la intrebarea: 'ce avantaje si ce pierderi se inregistreaza daca se stocheaza mai mult sau mai putin, pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp?'.

Clasificarea stocurilor

Constituirea de stocuri trebuie sa asigure ritmic procesul economic specific, de productie sau desfacere, evitand ruptura intre aprovizionare-desfacere. Constituirea unor stocuri insemnate la nivelul agentilor economici poate avea influente diverse: pozitive, in cazul unei evolutii nefavorabile a pretului materiilor prime sau al obtinerii unor conditii mai favorabile din partea furnizorilor pentru avansarea unor comenzi mari etc., si negative, in conjuncturi economice in care preturile materiilor prime scad, modificarea tehnologiilor de prelucrare a materiilor prime, aparitia unor inlocuitori calitativi, pierderi din degradari fizice sau morale etc.

In general, la nivelul unui agent economic se constituie trei categorii de stocuri:

- stocuri de resurse materiale;

- stocuri de productie neterminata;

- stocuri de distributie (de produse finite),

Stocuri de distributie (de produse finite

Stocurile de produse finite, denumite si stocuri de distributie, reprezinta acumulari de produse realizate de intreprindere pentru asigurarea desfasurarii in conditii optime a activitatii de desfacere si satisfacerea cerintelor clientilor.

In general, existenta si eficienta unei intreprinderi nu este compatibila cu mentinerea unor stocuri mari de produse finite. Dar vanzarea produselor nu este posibila imediat dupa incheierea procesului de fabricatie, desi din punct de vedere tehnologic s-a incheiat procesul de transformare si pot fi utilizate in scopul pentru care au fost create. Insa, pentru a deveni marfa, produsele trebuie supuse unui lant de operatiuni in vederea acceptarii si vanzarii lor pe piata. Astfel, produsele sunt retinute in depozitele de desfacere ale producatorilor sub denumirea de produse finite. Pe timpul stocarii, produsele finite constituie resurse neactive, care in limite irationale conduc la incetinirea vitezei de rotatie a capitalului circulant, la cresterea imobilizarilor si a cheltuielilor de depozitare, la diminuarea eficientei activitatii economico-financiare a intreprinderii producatoare.

In concluzie, apar doua situatii contradictorii: pe de o parte, se impune stationarea temporara a produselor finite pentru efectuarea operatiilor in concordanta cu cerintele consumatorilor, iar pe de alta parte, trecerea cat mai rapida a acestora in consum, in vederea sporirii eficientei utilizari capitalului investit. Rezolvarea acestor situatii presupune practic diminuarea timpului aferent operatiiior la care sunt supuse produsele finite pentru a fi vandute clientilor.

Exista anumite produse, la care, alaturi de stocurile obisnuite, din care se livreaza in mod curent, se constituie si

- stocuri de siguranta - Unitatea producatoare isi poate constitui stocuri de siguranta in vederea acoperirii cererilor de vanzare cand acestea depasesc nivelul previzionat

- sezoniere - Stocurile sezoniere sunt determinate de caracterul sezonier al productiei sau consumului si sunt constituite de intreprinderile producatoare pentru servirea clientilor, fie pe intregul an, fie pe perioade mai scurte.

- anticipate - De asemenea, pot fi constituite stocuri anticipate de produse finite in scopul satisfacerii cerintelor clientilor pe durata opririi fabricatiei (remont, retehnologizare, schimbarea profilului de fabricatie, asimilarea in fabricate a unor produse noi si renuntarea la altele).

- de conjunctura- In functie de natura produsului, de potentialul de productie, de evolutia raportului dintre cerere si oferta si implicit a pretului de vanzare, unitatea producatoare isi poate constitui stocuri de conjunctura pentru a le plasa pe piata in momente favorabile de pret.

Formarea acestor categorii de stocuri este conditionata de strategia pe care o adopta producatorul cu piata. La baza elaborarii unei astfel de strategii trebuie sa stea volumul previzional al vanzarilor pentru satisfacerea cerintelor clientilor si realizarea unui profit maxim, dar este necesara si analiza atenta a urmatoarelor aspecte:

- care sunt costurile si riscurile unor stocuri mai mari decat cererea, fata de pierderile de incasari datorate lipsei produselor in stoc;

- care sunt costurile legate de modificarea volumului de productie in functie de sezonalitatea cererii, in comparatie cu cele aferente pastrarii in perioadele cu cerere scazuta a unor stocuri egale cu cele din perioadele cu cerere mare;

- care sunt costurile legate de sistarea unor vanzari datorita reduceri unor capacitati de productie, comparativ cu extinderea acestora.

In concluzie. strategia stocurilor este influentata de strategia de vanzari, ambele fiind componente ale strategiei generale de dezvoltare a oricarui agent economic.

La nivelul JTI ALBA IULIA in primele trei trimestre ale anului 2008 stocurile si desfacerile de tigari sunt urmatoarele :

Dinamica desfacerilor (trim.II / trim. I) = CA trim. II / CA trim I

CA volumul cifrei de afaceri trimestru

Dinamica desf. (trim. II /trim.I ) = 25762707.40 / 21219464.85 * 100 =121.41

Dinamica desf. (trim.III /trim.I ) = 24890338.32 / 21219464.85 * 100 =117.29

Dinamica desf. (trimIII /trimII ) = 24890338.32 / 25762707.40 * 100 = 96.61

Rezulta deci ca in trimestrul II vanzarile de tigari au crescut cu 21.41% fata de trimestrul I

In trimestrul III vanzarile de tigari au crescut cu 17.29 % fata de trimestrul I dar fata de trimestrul II au scazut cu 3.39% .

Dinamica stocurilor (trim.II / trim. I ) = S_{tr I /} S_{tr II}

S_tr = stocul mediu trimestrial

Dinamica S_tr (trim. II /trim.I ) = 371184.20 / 340304.89 *100 = 109.07

Dinamica S_tr (trim.III /trim.I ) = 369598.53 / 340304.89 *100 = 108.60

Dinamica S_tr (trimIII /trimII ) = 369598.53 / 371184.20 *100 = 99.57

Rezulta deci ca in trimestrul II stocurile de tigari au crescut cu 9.07 % fata de trimestrul I

In trimestrul III stocurile de tigari au crescut cu 8.60 % fata de trimestrul I dar fata de trimestrul II au scazut cu 0.43% .

Viteza de rotatie in zile (V) se determina ca un raport in care la numarator inscriem produsul dintre stocul mediu (S) si numarul de zile din an sau trimestru (T), iar la numitor, volumul cifrei de afaceri (CA) anual sau pe trimestre.

SxT

CA

Acelasi rezultat se obtine raportand perioada de timp (T), an sau trimestru, la coeficientul vitezei de rotatie sau numarul de circuite (NC), in cazul ca se cunoaste acest din urma indicator. V=T/NC

SxT

CA

V trim. I = 340304.89 / 21219464.85 * 91 = 1.5

V trim II = 371184.20 / 25762707.40 * 91 = 1.3

V trim III =369598.53 ? 24890338.32 *91 = 1.4

Rezulta ca stocurile de tigari au stat in unitate in medie in trimestrul I 1.5 zile

In trimestrul II 1.3 zile

In trimestrul III 1.4zile

Coeficientul vitezei de rotatie sau numarul de circuite pe care le parcurg activele circulante intr-o perioada de timp (NC) se calculeaza, fie ca raport intre cifra de afaceri (CA) si stocul mediu ( S), fie ca raport intre perioada de timp (T) si viteza de rotatie in zile (V).

NC=CA/S sau NC=T/V

In vederea obtinerii acestor indicatori, unitatile economice calculeaza, in prealabil, stocurile medii dupa urmatoarele formule:

S_tr=(Si+Sf)/2  S_an=∑S_tr/4

in care:

S_tr = stocul mediu trimestrial;

Si = stocul initial al trimestrului;

Sf= stocul final trimestrial;

S_an, = stocul mediu anual.

Viteza de rotatie este un indicator mediu, care exprima miscarea intregului stoc de marfuri de care dispune intreprinderea. in aceste conditii, de fapt, viteza calculata este media vitezeior de rotatie ale diferitelor categorii de stocuri si, ca orice indicator mediu, poate ascunde abateri in plus sau in minus ale elementelor componente. De aceea, este necesar a se analiza cu atentie atat viteza volumului total al stocurilor pe intreprindere, cat si viteza pe diferite grupe de stocuri, pentru a se interveni pe linia impulsionarii cifrei de afaceri si reducerii stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare.

In afara influentei pozitive pe care o are asupra profitului si ratei rentabilitatii, accelerarea vitezei de rotatie poate avea drept consecinte eliberari relative sau absolute de active circulante. Eliberarea absoluta are loc atunci cand intreprinderea, accelerand viteza de rotatie, reuseste sa-si indeplineasca sarcinile de desfaceri cu un volum mai redus de active circulante; fondurile eliberate se pot utiliza de intreprindere in alte scopuri, conform necesitatilor reclamate de activitatea de buna gestionare. Eliberarea relativa a activelor circulante are loc in conditiile cand se realizeaza o crestere a volumului cifrei de afaceri cu un volum constant de active circulante, sau cand se realizeaza o crestere a cifrei de afaceri intr-un ritm mai accelerat decat cresterea volumului activelor circulante.

NC=CA/S

NC trim .I = 21219464.85 / 340304.89 = 62

NC trim .II = 25762707.40 / 371184.20 = 69

NC trim .III= 24890338.32 / 369598.53 = 67

Rezulta ca : in trimestrul I stocurile de tigari din depozitul JTI Alba Iulia s-au reinnoit de 62 de ori si tot de 62 de ori banii s-au rulat si s-a obtinut profit.

: in trimestrul II de 69 de ori.

: in trimestrul III stocurile de tigari din depozitul JTI Alba Iulia s-au reinnoit de 67 de ori si tot de 67 de ori banii s-au rulat si s-a obtinut profit.

Concluzii JTI ROMANIA :

Volumele de vanzari ale JTI Romania au crescut, in primele 9 luni din 2008, cu 15% fata de perioada similara a anului trecut. De asemenea, profitul companiei pentru perioada mentionata a crescut cu 43% comparativ cu primele 9 luni din 2007, iar cifra de afaceri inregistreaza o crestere de 30% fata de al treilea trimestru din 2007.

JTI Romania a inregistrat, anul trecut(2008), impreuna cu Gallaher, companie cu care JTI a fuzionat in anul 2007, un volum de vanzari de 7,5 miliarde tigarete. Separat, JTI a vandut, anul trecut, 13 miliarde tigarete, comparativ cu 6,6 miliarde unitati, cat a vandut in anul anterior.

Valoarea pietei tutunului a fost de 2,5 mld. euro anul trecut, aceasta piata fiind impartita de trei jucatori mari, Philip Morris, British American Tobacco (BAT) si Japan Tobacco International (JTI).

Desi criza financiara determina in anumite sectoare orientarea catre produse mai ieftine, pe piata tigaretelor situatia va fi diferita. Totodata, aceasta piata este mai putin expusa la criza comparativ cu alte bunuri de larg consum

Cifra de afaceri este influentata in fiecare an de cresterea accizei si de cursul de schimb la care se calculeaza aceasta. Previzionam ca trendul inregistrat pana acum, de 25-30% pe an, va continua si in 2009. Speram ca si profitul nostru sa ramana in trendul crescator inregistrat in ultima perioada. Piata interna a tigaretelor, incluzand si piata neagra, valoreaza circa 2,5 miliarde euro, potrivit datelor primite de la producatori.

BIBLIOGRAFIE :

P. Bran P.Finantele intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 1997.

Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica,Bucuresti Bistriceanu Gh. Adochitei M. Negrea Finantele agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 2004

E. Bran, 1996.

4. FeleagaN. lonascu I. Contabilitate financiara, 4 volume, Editura Economica, Bucuresti, 1993.

Ilie V.Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999

Margulescu D. Niculescu M. Robu V.Diagnosticul economicofinanciar, Editura Romcart, Bucuresti,2005

Stancu I. Finante. Teoria pietelor flnanciare. Finantele tntreprinderilor. Analiza si gestiunea financiara. Editura Economica, Bucuresti, 1997.

CUPRINS

1. Prezentare Compania JTI  2

1.1 Compania si marcile sale

1.2 Compania si pozitia s in ierarhii

1.3 Actiuni filantropice ale companiei 3

1.4 JTI Alba Iulia

2. Notiuni generele si importanta stocurilor 4

2.1 Clasificarea stocurilor 5

2.2 Dinamica stocurilor si desfacerilor la JTI Alba Iulia 6

2.3 Viteza de rotatie in zile a stocurilor 7

2.4 Coeficientul vitezei de rotatie 8

2.5 Concluzii la nivelul JTI 9

BIBLIOGRAFIE  10