MANAGEMENTUL DEZVOLTARII DURABILE - TESTE GRILA

1. In calitate de presedinte al comisiei Mondiale de mediu si Dezvoltare, premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland a prezentat raportul "Viitorul nostru comun" in care definea dezvoltarea durabila ca fiind:

1. dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati;

2. Sintagma de "dezvoltare durabila" a fost utilizata prima data de:

1. Gro Harlem Brundtland;

3. Sintagma de "dezvoltare durabila" a fost utilizata prima data de premierul Norvegiei, Gro Harlem Brundtland, in anul:

a)     

4. Dezvoltarea durabila presupune asigurarea progresului simultan pe trei planuri:

politic;

social;

tehnologic;

5. In trinomul sistemic "mediu-economic-social" dezvoltarea durabila pune in evidenta:

a)      interdependenta componentelor si subliniaza necesitatea realizarii egalitatii si impartialitatii intre oameni ridicati la rangul de "cetatean universal".

6. Dezvoltarea durabila reprezinta o orientare generala, globala si sistemica, care se concentreaza pe conceperea, promovarea si garantarea unei asemenea evolutii care sa asigure doua cerinte majore:

1. satisfacerea din ce in ce mai mare a trebuintelor si necesitatilor generatiilor prezente;
2. sa nu afecteze negativ posibilitatile de satisfacere tot mai buna a trebuintelor si necesitatilor generatiilor viitoare.

Constiinta critica a oamenilor, s-a constituit prin:

a)      "Limitele cresterii" primul raport catre Clubul de la Roma

8. Esenta raportului Brundtland se regaseste in obiectivele pe care le cuprinde si care pot fi redate astfel:

1. analiza problemelor critice ale mediului si dezvoltarii;
2. elaborarea unor propuneri realiste pentru tratarea acestor probleme;
3. propuneri de noi forme de cooperare internationala;

In Romania, Planul National de Dezvoltare, adoptat de catre guvern in anul 2005, include ideea dezvoltarii durabile a tarii si stabileste sase prioritati nationale de dezvoltare:

1. crestere competitivitatii economice,
2. dezvoltarea economiei bazata pe cunoastere,
3. dezvoltare si modernizarea infrastructurii de transport;
4. protejarea si imbunatatirea calitatii mediul
5. dezvoltarea resurselor umane;
6. diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.

10. Proiectul ONU, Obiectivele dezvoltarii mileniului, a formulat opt obiective globale pentru orizontul anilor 2050. In acest cadru obiectivul 7 se refera in mod explicit la asigurarea dezvoltarii durabile la nivel global, prin trei obiective specifice:

integrarea principiilor dezvoltarii durabile in politicile si programele de dezvoltare durabila a tarilor si anularea pierderilor resurselor de mediu;

reducerea la jumatate pana in 2015 a ponderii populatiei fara acces durabil la apa potabila si igiena de baza;

imbunatatirea semnificativa pana in 2020 a vietii a cel putin 100 milioane de persoane nevoiase.

Datorita eforturilor si reusitelor in procesul de cuantificare a dezvoltarii durabile s-a reusit sa se contureze indici bazati pe componente de mediu in evaluarea dezvoltarii si capabili sa stabileasca in mod sintetic nivelul atins de tarile analizate sub aspectul dezvoltarii durabile:

indicele sustenabilitatii;

indicele performantei mediului;

indicele progresului real;

indicele dezvoltarii durabile;

produsul national brut "verde".

12. Care este componenta dezvoltarii durabile considerata de specialistii M.M. DiErcole si A. Salvini, ca fiind cea mai recenta tendinta:

a)      sociala;

13. Dimensiunea economica influenteaza dezvoltarea durabila in urmatoarele conditii:

a)      globalizarea se constituie ca unul dintre factorii nesemnificativi ai dezvoltarii durabile care depinde, la randul sau, de participarea progresului economic la relatiile economice internationale; Incorect

14. Valentele sociale ale dezvoltarii durabile se manifesta in urmatoarele sfere:

1. saracia extrema care se manifesta ca cea mai grava problema la inceputul mileniului III;
2. adancirea decalajelor privitoare la repartitia bogatiei pe glob;
3. tendintele demografice;
4. impactul migratiei fortei de munca.

15. Exista trei indicatori cu ajutorul carora se poate masura in termeni "umani" performantele sintetice ale dezvoltarii:

1. speranta medie de viata la nastere;
2. rata de instruire;
3. produsul intern brut pe locuitor;

16. Obiectivul fundamental al managementului de mediu il reprezinta:

a)      minimalizarea efectelor negative ale activitatilor umane asupra mediului.

Dintre metodele strategiei cu caracter anticipativ s-au detasat urmatoarele:

1. prognoza referitoare la dezvoltarea durabila si progresul tehnic in acele sectoare ce pot influenta calitatea mediului si evolutia consumului de resurse naturale si a nivelului productiei de deseuri;
2. modalitati de extindere a utilizarii principiului "cine polueaza plateste" si a determinarii pretului resurselor;
3. studiile de impact asupra mediului in cadrul conceptiei si planificarii proiectelor;
4. metodele de extindere a controlului productiei si folosirii produselor chimice;

Dezvoltarea durabila romaneasca se afla in prezent sub actiunea a doua forte opuse:

1. miscarea generala spre globalizare, internationalizare si deschidere;
2. nevoia organica de a se pastra ca entitate vie si a-si mentine identitatea;

In sistemul de dezvoltare durabila isi fac prezenta si se manifesta cu asiduitate omogenitatea si eterogenitatea, cu urmatoarele mari tendinte generatoare de tensiuni:

globalizarea versus regionalism;

autonomie - interdependenta - integrare economica;

modernizare versus subdezvoltare;

Calea de iesire din starile de risc generate de estomparea granitei dintre national si international se bazeaza pe reconcilierea alternativelor:

prin imbinarea regionalismului cu multilateralismului;

prin lansarea planurilor speciale de actiune antirisc.

21. Prin comparatie cu stadiul considerat de referinta pe plan international, s-au manifestat in Romania decalaje de perceptii si practici generatoare de riscuri, cauzate de urmatoarele dezechilibre:

a)      existenta unei structuri adecvate a exporturilor, in care ponderea produselor inalt prelucrate este inca suficienta.  Incorect

Riscurile prin raportarea la activele intangibile influenteaza negativ nu numai ritmul si calitatea cooperarii economice, stiintifice si tehnologice a tarii, ci si pozitia Romaniei pe plan european si international:

riscul adaptarii improprii la presiunea concurentilor de pe piata interna europeana;

riscul cresterii substantiale a costurilor integrarii europene;

riscul intarzierii in directia dezvoltarii economice bazate pe cunoastere;

riscul persistentei "exodului creierelor";

Trebuie sa se formeze o noua etica pentru managementul relatiilor umane cu mediul, aceasta fiind sustinuta de trei principii de baza:

un principiu ce se refera la faptul ca natura este un sistem de o complexitate impenetrabila. Neprevazutul determina un anumit grad de eroare si, ca urmare, este necesar si important ca atunci cand se greseste sa se actioneze, ori de cate ori este posibil, in sensul perturbarii minime;

un principiu ce consfinteste urmatoarea realitate: natura nu ofera cantitati mari, fara a sacrifica ceva. In "afacerile" cu natura, ca in orice alt fel de tranzactii, trebuie cunoscut pretul total al bunurilor inaine de a putea decide daca "bunurile"merita banii;

un principiu prin care se constata ca natura nu are buton pentru optiunea RESTABILITI. Cvasiimposibilitatea de restabilire a sistemelor complexe la o stare prealabila este un argument puternic pentru perturbarea minimala.

24. La inceput de secol XXI, tendintele de deteriorare a mediului ambiant sunt puse in evidenta de:

1. limitele-cheie, care sunt: apa potabila, padurile, pasunile, zonele de pescuit, diversitatea biologica si atmosfera globala;
2. tendintele legate de mediu, care modeleaza viitorul civilizatiei si care constau in: cresterea populatiei, cresterea temperaturii, scaderea resurselor de apa potabila, micsorarea suprafetei de teren agricol pe cap de locuitor, decaderea industriei pescuitului, scaderea suprafetelor de padure si disparitia unor specii de animale si plante.

25. Studiile referitoare la formele de deteriorare a mediului ambiant sustin ca deteriorarea calitatii mediului are drept cauza principala fenomenele de:

a)      poluare.

Catastrofele naturale ameninta echilibrul ecologic si asemeni crizelor economice:

1. pot cauza o crestere brusca si semnificativa a saraciei;
2. pot incetini procesul de dezvoltare umana;

27. Aspecte esentiale cu privire la consumul si mediul inconjurator:

1. lumea trece printr-o revolutie a consumului;
2. folosirea resurselor nu este raspandita egal;
3. folosirea rapida a resurselor epuizabile sau limitate supune ecosistemele la riscuri;
4. poluarea in continua crestere duce la distrugerea padurilor, izvoarelor si a oceanelor.

28. Principalii indicatori globali care ofera informatii despre profilul general al crizei ecologice cu care se confrunta omenirea:

1. clima;
2. calitatea apei;
3. suprafata agricola;
4. viata plantelor si animalelor;
5. padurile;
6. calitatea aerului.

29. Reducerea biodiversitatii, unul dintre principalii indicatori globali ai crizei ecologice are urmatoarele specificitati:

a)      globalizarea din ultimele decenii provoaca si cresterea diversitatii biologice pe Terra.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

13. Pentru conturarea starii de risc este necesara prezenta urmatoarelor conditii:

a)      gradul de periculozitate al variantelor sa fie exclus; Incorect

30. Trasaturile esentiale ale riscului in dezvoltarea durabila:

a)      managerul nu isi asuma riscul deoarece urmareste succesul in profesiune si in dezvoltarea durabila;  Incorect

Trasaturile esentiale ale riscului in dezvoltarea durabila:

1. managerul isi asuma riscul deoarece urmareste succesul in profesiune si in dezvoltarea durabila;
2. riscul managerial apare ca probabilitate de esec sau, altfel gandit, un succes cu sanse reduse de infaptuire;
3. prin participarea constienta a managerului asumarea riscului devine un act decizional;
4. curajul managerului de a-si asuma riscul pentru a repara o situatie are o nota de optimism dublata de priceperea de a stabili o balanta intre risc si succes.

Managementul dezvoltarii durabile, vizeaza un nou echilibru intre mizele:

1. conservarii mediului;
2. cresterii economice;
3. echitatii sociale.

33. In cadrul societatilor, miza strategica a managementului dezvoltarii durabile se manifesta prin intermediul obiectivelor:

1. sociale;
2. economice;
3. ecologice.

34. Dimensiunea globala a managementului dezvoltarii durabile se manifesta prin:

a)      intermediul schimbarilor cantitative si structurale ce au loc in privinta componentelor economiei mondiale si a relatiilor dintre acestea.

35. Implicatiile dimensiunii globale asupra managementului dezvoltarii durabile sunt:

1. se constituie ca un factor determinant al progresului economic al tarilor;
2. mareste sensibilitatea economiilor nationale fata de conjuctura externa;
3. atrage dupa sine promovarea de catre fortele pietei a eficientei prin competitie si diviziunea muncii;
4. sporeste importanta reglementarii multilaterare a relatiilor economice mondiale.

36. Componenta social-cultural-ecologica a dimensiunii globale a managementului dezvoltarii durabile:

a)      se constituie ca punctul slab al acesteia;

Managementul dezvoltarii durabile se bazeaza pe cateva principii care dirijeaza strategiile si actiunile manageriale:

1. necesitatea revitalizarii prin management a cresterii economice si a schimbarii calitatii acestei cresteri;
2. orientarea managementului dezvoltarii durabile spre consemnarea si imbunatatirea bazei de resurse si asigurarea unui nivel sustenabil al populatiei;
3. intarirea cooperarii internationale prin reformarea relatiilor economice internationale;
4. managerii sunt chemati ca in procesul de elaborare a deciziilor sa urmareasca integrarea mediului si economiei.

Sub aspect tipologic, principalele categorii de riscuri naturale se divid in riscuri legate de mediu si riscuri sociale. Dintre riscurile legate de mediu retinem:

poluarea si degradarea mediului;

disparitia sau reducerea unor resurse naturale vitale;

modificarea climei;

dezastrele naturale.

Sub aspect tipologic, principalele categorii de riscuri naturale se divid in riscuri legate de mediu si riscuri sociale. Dintre riscurile sociale mentionam:

1. cresterea productiei peste limita de sustenabilitate a globului;
2. aparitia unor epidemii in urma dezastrelor naturale;
3. conditiile precare de igiena datorate lisei apei;

40. Managementului dezvoltarii durabile evolueaza pe coordonate relativ distincte determinate de caracteristicile mediului global in care se deruleaza procesele:

a)      natura specifica - mult mai redusa - a riscului implicat, determinata de o serie mult mai putin controlabila de factori; Incorect

41. Managementul dezvoltarii durabile prezinta o serie de cerinte si particularitati specifice, impuse de necesitatea unei combinari optime intre avantajele competitive specifice firmei si cele ale tarii pe care se doreste patrunderea:

1. cresterea receptivitatii fata de conditiile dinamice ale economiilor nationale si ale pietei externe;
2. structurarea aparatului de lucru si imprimarea unui sistem decizional care sa se integreze armonios in economia nationala si in cea mondiala;
3. sporirea adaptabilitatii fata de conditiile diversificarii si inoirii ofertei;
4. activitate continua si complexa de modernizare pentru insusirea noilor optici si conceptii moderne, inclusiv prin folosirea noilor tehnici informatice.

42. Functiile pe care managementul dezvoltarii durabile trebuie sa le indeplineasca sunt strans legate de capacitatea sa de a dezvolta si aplica o optica de marketing, ceea ce presupune:

a)      aplicarea de strategii si politici nespecifice; Incorect

43. Trasatura esentiala a managementului marketingului dezvoltarii durabile - si in acelasi timp masura atingerii obiectivelor firmei si asigurarii succesului demersurilor manageriale - in procesul de dezvoltare durabila sunt date de:

a)      capacitatea de corelare a sistemului de marketing al firmei cu sistemul sau informational;

44. Metodele managementului dezvoltarii durabile reprezinta:

a)      mijloacele de influentare a colectivelor cu scopul de a realiza coordonarea actiunilor in procesul de dezvoltare durabila a organizatiei;

45. Principalele grupe de metode utilizate in managementul dezvoltarii durabile sunt:

1. metode social-economice;
2. metode social-pedagogice;
3. metode sociologice;
4. metode operative;

46. Metode social-economice sunt guvernate de un mecanism social-economic de aparare a populatiei, argumentat de cateva principii social-economice:

a)      principiul inovarii si creatiei colective.  Incorect

47. Metodele sociologice in managementul dezvoltarii durabile sunt

1. ancheta sociologica;
2. sondajul de opinie publica;
3. chestionarul sociologic;
4. interviul;
5. studierea documentelor sociale;
6. analiza continutului evenimentelor;
7. observatia sociologica a realitatii;
8. experimentul.

Referitor la procesul de fabricatie, in interrelatia dintre acesta si ecosistemul in care se desfasoara apar doua fenomene potential poluante:

1. antrenarea de resurse materiale si energetice, in general neregenerabile, care face sa se descarce cantitati foarte mari de deseuri materiale si energetice in factorii de mediu;
2. produsele obtinute sunt la randul lor potential poluante;

49. Sistemul de fabricatie evolueaza in timp-notiune cu sensuri multiple ca:

a)      informatiile admise in sistem;  Incorect

Se recomanda ca evaluarea starii intreprinderii si a modului in care raspunde la noile criterii ecologice sa fie orientata spre urmatoarele domenii:

1. sectorul economic;
2. productia;
3. caracteristica mediului extern;
4. orientarile de valoare ale conducerii si personalului in domeniul protectiei mediului;
5. corespunderea nivelului de calificare a personalului cu noua situatie;
6. utilizarea bazei proprii a activitatilor de cercetare stiintifica si de experimentari constructive;
7. capitalul.

51. Concluziile ce urmeaza a fi trase de catre manageri cu privire la starea ecologica a intreprinderii:

a)      in calcularea deseurilor de fabricatie nu se va tine seama de diferenta dintre consumurile specifice si cele reale; Incorect

52. In orice intreprindere cu activitate economica, functiile managementului dezvoltarii durabile constau in:

1. previziune;
2. organizare;
3. coordonare;
4. antrenare;
5. evaluare-control.

53. Organizarea tratata ca functie a managementului mediului:

a)      reprezinta abordarea tehnica si procesele tehnologice, selectionarea personalul si organizarea muncii;  Incorect

54. Una din functiile managementului dezvoltarii durabile este considerata ca o importanta resursa de mediu, iar investitiile efectuate in acest domeniu se dovedesc a asigura o eficienta economica, sociala si ecologica ridicata:

a)      organizarea;

55. Procesul de cunoastere a aspectelor psihosocioorganizationale se refera la urmatoarele domenii:

1. conturarea cerintelor functionale ale sistemului de mediu, ce urmeaza a fi satisfacute printr-o diagnosticare corespunzatoare a necesitatilor;
2. elaborarea scarii de prioritati ecologice;
3. participarea psihosociala la determinarea procesului ecologic de realizare a finalitatilor activitatilor intreprinderii;
4. stabilirea proceselor psihosociale specifice activitatilor intreprinderii si indeosebi a modalitatilor de participare la actiunile ecologice ale acesteia.

56. Componentele definitionale implicate in structura situatiilor financiare implica doua conditii-cerinte:

sa arate probabilitatea ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din intreprindere;

elementul sa aiba un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil;

57. Veniturile reprezinta concretizarea activitatilor desfasurate de intreprinderea verde - acestea fiind grupate in:

venituri din exploatare;

venituri financiare;

venituri extraordinare.

58. Specialistii preocupati de problematica dezvoltarii durabile considera ca exista 4 finalitati si 20 de domenii de actiune a intreprinderii durabile. Cele 4 finalitati sunt:

utilitatea intreprinderii;

satisfacerea clientilor (muncitori, consumatori, cetateni);

performanta pentru proprietari;

indeplinirea sarcinilor de serviciu a salariatilor / colaboratorilor/ agentilor.

59. Intreprinderea verde in contextul managerial de dezvoltare durabila:

a)      se pot limita cu analizele si masurile doar la stadiul actual;  Incorect

60. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele de mediu:

a)      organizarea unui compartiment de P.S.I.;  Incorect

61. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele de mediu:

1. conceperea unui manual de proceduri pe probleme de mediu specific intreprinderii;
2. organizarea unui program de pregatire si informare continua pe diferite niveluri profesionale privind problemele de protectie a mediului;
3. organizarea actiunii de minimizare a deseurilor;
4. orientarea procesului de modernizare si retehnologizare spre imbunatatirea performantelor de mediu ale intreprinderii;
5. atragerea intregului personal al organizatiei in problematica de mediu specifica intreprinderii si dezvoltarea unui sistem de comunicare operativ si eficient.

62. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele de mediu:

a)      organizarea actiunii de maximizare a deseurilor.  Fals

63. Pe fondul avantajelor ce insotesc procesul implementarii unui sistem de managementul mediului, isi pot dovedi utilitatea cateva recomandari privind conformarea cu exigentele de mediu:

1. elaborarea strategiei si politicilor de mediu ale intreprinderii, care sa fie implementate judicios in strategia generala a unitatii;
2. conceperea unui manual de proceduri pe probleme de mediu specific intreprinderii;
3. evaluarea prin audituri periodice interne si externe;
4. realizarea de investitii si actiuni inscrise in programul de conformare;

5. orientarea procesului de modernizare si retehnologizare spre imbunatatirea performantelor de mediu ale intreprinderii.

64. Intreprinderile economice si institutiile sociale reprezinta unitati de baza care actioneaza si se manifesta ca actori ai managementului dezvoltarii durabile, cadru in care se desfasoara un ansamblu de procese de munca:

1. procese de executie;
2. procese manageriale.

65. Procesul managerial reprezinta:

a)      un ansamblu de interventii prin care managerul prevede, organizeaza, ia decizii si controleaza activitatea personalului, organizatiei in scopul realizarii obiectivelor organizatiei in conditii de eficienta ridicata si de utilitate sociala;

66. Prin procesul managerial de dezvoltare durabila se intelege:

a)      activitatea subiectilor managementului dezvoltarii durabile reuniti intr-o anumita structura indreptata spre atingerea scopurilor intreprinderilor si institutiilor pe calea realizarii anumitor functii si cu utilizarea unor metode corespunzatoare si a principiilor managementului dezvoltarii durabile.

67. Esenta procesului de managementul dezvoltarii durabile consta in:

a)      concentrarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune;

Continutul procesului managerial de dezvoltare durabila depinde de sarcinile principale ce stau in fata intreprinderii sau institutiei si poate fi:

1. metodologic;
2. functional;
3. economic;
4. organizational;
5. social;
6. informational.

69. Continutul metodologic al procesului managerial de dezvoltare durabila, tinand seama de destramarile generale ale activitatii de managementul dezvoltarii durabile si de trasaturile specifice activitatii umane, presupune detasarea a patru etape si anume:

a)      elaborarea concluziilor;  Fals

70. Continutul ecologic al procesului managerial de dezvoltare durabila poate fi exprimat in patru etape si anume:

1. determinarea necesitatilor;
2. analiza existentei resurselor;
3. repartizarea resurselor;
4. folosirea resurselor.

72. Continutul functional al procesului managerial de dezvoltare durabila isi face prezenta in cursul realizarii principalelor functii ale managementului de dezvoltare durabila si se contureaza in patru etape:

a)      comanda;  Fals

73. Continutul informational exercita o influenta semnificativa in analiza si constructia procesului managerial de dezvoltare durabila al intreprinderii sau institutiei sociale si se contureaza in patru etape:

1. cercetarea;
2. completarea;
3. prelucrarea;
4. transmiterea informatiei;

74. Procesul managerial de dezvoltare durabila are urmatoarele trasaturi:

dinamismul;

stabilitatea;

continuitatea;

consecventa;

ciclicitatea .

75. Factorii care afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile sunt:

factorii economici;

factorii de management;

factorii politici;

factorii socioculturali;

factorii ecologici.

76. Factorii economici fac parte din categoria factorilor care afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile si prezinta urmatoarele surse si modalitati de influentare:

a)      ocrotirea sanatatii, cu influente asupra mentinerii capacitatii de lucru a angajatilor;

Identificati varianta incorecta.

77. Factorii socioculturali - factori ce afecteaza componenta externa a managementului dezvoltarii durabile includ:

1. raportul intre populatia urbana si cea rurala;
2. structura sociala a populatiei;
3. invatamantul;
4. ocrotirea sanatatii;
5. cultura;
6. stiinta.

78. Prin referire la sistemul de managementul dezvoltarii durabile se are in vedere ca mentinerea integritatii subsistemelor si a determinarii lor calitative se realizeaza nu numai la nivelul autoreglementarii ci si al influentei dirijate spre un scop. Astfel, fiecare sistem de managementul dezvoltarii durabile consta din doua subsisteme independente dar interrelationate:

subsistemul condus

subsistemul conducator

79. Sub semnul imbunatatirii continue al sistemului de managementul dezvoltarii durabile, se incepe cu politica de dezvoltare durabila apare ca o obligatie a managerului organizatiei de a oferi aceasta politica si de a se asigura ca aceasta:

a)      este indisponibila pentru public. Fals

80. Inregistrarile sistematice facute de catre oamenii de stiinta subliniaza concluzia ca un eveniment natural extrem devine dezastru natural cand:

1. are un impact semnificativ asupra asezarilor si activitatilor umane;
2. cand pot conduce indirect la distrugeri ale mediului inconjurator;

81. In plan topologic, incendiile care produc dezastre se refera la:

1. incendiul marilor ansambluri portuare, industriale si urbane;
2. incendiul padurilor;
3. incendiul marilor imobile.

82. Accidentele tehnologice sau dezastrele includ:

a)      incendiul marilor ansambluri portuare, industriale si urbane; Fals

In ultimii ani calamitatile si catastrofele au devenit tot mai dese. In fata acestor pericole, unele state au adoptat numeroase masuri:

a)      modalitatile nedurabile de dezvoltare si consum alaturi de promovarea unor politici demografice corespunzatoare.  Fals

84. In ultimii ani calamitatile si catastrofele au devenit tot mai dese. In fata acestor pericole, unele state au adoptat numeroase masuri:

a)      de asemenea, au loc aplicatii de necooperare intre state vecine, in caz de necesitate in zonele de frontiera; Fals

85. Primul tratat ecologic international sub forma Conventiei Internationale pentru Reglarea Golfului Whales dateaza din:

a)     

86. Tratatele comunitatii referitoare la dezvoltarea durabila, definesc in general:

a)      principiile comunitare referitoare la protectia mediului, fiind documente de referinta la elaborarea legilor si la stabilirea politicilor si a obiectivelor din acest domeniu, precum si la armonizarea reglementarilor legale ale tarilor din cadrul comunitatii;

87. Forumul Pamantului la Rio de Janeiro a adoptat Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare in anul:

a)     

88. Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare cuprinde:

a)      principiile directoare internationale in domeniul mediului care se constituie ca declaratii oficiale ce exprima baza pe care poate fi cladita o politica de dezvoltare durabila si care asigura o platforma de actiune;

89. In miscarea ecologica mondiala un rol important il joaca personalitatile. Astfel, una din aceste personalitati, creditata cu meritul de a fi fondatoarea miscarii ecologice moderne este:

a)      Rachel Carson;

90. In miscarea ecologica mondiala un rol important il joaca personalitatile. Astfel, una din aceste personalitati a pus bazele celei mai mari fundatii din lume, alocand sume uriase pentru ameliorarea asistentei medicale si pentru stabilizarea populatiei in tarile in curs de dezvoltare:

a)      Bill Gates;

91. Uniunea Europeana isi propune o serie de politici, obiective, activitati si standarde care reprezinta niveluri de referinta ce trebuie atinse si mentinute de toate statele membre si care se refera la:

1. realizarea unei coeziuni socio‑economice;
2. promovarea constanta a unei politici de dezvoltare durabila;
3. incurajarea cercetarii tehnico‑stiintifice;
4. niveluri unitare de protectie a consumatorilor;
5. dezvoltarea de sisteme si retele de transport la aceleasi standarde;
6. actiuni de ameliorare a protejarii sanatatii si a colaborarii culturale;
7. dezvoltarea cooperarii dintre aceste state si statele externe.

92. Regulamentele comunitatii sunt obligatorii pentru toate statele componente ale Uniunii Europene, fiind uzual desemnate pentru scopuri precise referitoare la:

dezvoltarea durabila;

protectia mediului.

93. In tarile vest-europene, evaluarile si managementul acestora au fost elaborate de multi ani, insa un punct comun de referinta pentru ele este Directiva Consiliului Comunitatii Europene din 27 iunie 1985. Aceasta directiva trateaza:

a)      evaluarile efectelor ecologice ale unor investitii publice si private.

94. Alaturi de Directiva Consiliului Comunitar European, un alt document international important este Conventia asupra Evaluarii Impactului Ecologic in Context Interstatal, al carui scop este:

1. de a lega activitatile de afaceri cu problemele de protectie a mediului;
2. de a internationaliza cooperarea in contextul evaluarii impactului ecologic.

Sunt mai multe considerente care au impus elaborarea unor strategii de dezvoltare durabila. Dintre acestea, redam:

a)      metodele matematicii moderne;  Fals

In cadrul strategiei de dezvoltare durabila se detaseaza doua orientari caracteristice:

1. strategia cu caracter anticipativ;
2. strategia de integrare care adesea este strans legata de strategia cu caracter anticipativ, completandu-se reciproc.

97. In noua strategie de dezvoltare durabila obiectivele generale se refera la protectie mediului, echitate sociala si coeziune, precum si la prosperitate economica, mentinandu-se in acest fel, cei trei piloni ai dezvoltarii durabile globale:

1. protectia mediului;
2. echitate sociala si coeziune;
3. prosperitate economica.

98. La baza Noii Strategii de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene au fost asezate urmatoarele principii:

a)      Poluatorii nu platesc. Fals

99. Principiul precautiei este unul din cele zece principii ale Noii Strategii de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene si consta in:

a)      introducerea unor proceduri de evaluare precum si a unor masuri preventive astfel incat sa se evite efectele negative asupra sanatatii umane sau asupra mediului

100. Crearea Centrului National pentru Dezvoltare Durabila in scopul realizarii "unei strategii nationale de dezvoltare durabila in Romania" s-a infiintat in anul:

a)     

101. In componenta grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare durabila a economiei nationale pe termen lung (2000-2020) au intrat:

1. reprezentanti ai ministerelor si ai altor organe centrale de specialitate ale guvernului;
2. reprezentanti ai confederatiilor sindicale;
3. reprezentanti ai confederatiilor patronale;
4. reprezentanti ai partidelor politice parlamentare;
5. reprezentanti ai mediului academic si de cercetare.

102. In urma unui efort insistent s-a reusit ca in luna iulie 1999 sa apara primul document intitulat "Romania: Strategia nationala de dezvoltare durabila" care a fost structurat in trei parti principale si viza urmatoarele scopuri:

1. identificarea obiectivelor si a prioritatilor dezvoltarii durabile in Romania;
2. evaluarea potentialului de dezvoltare durabila;
3. construirea unor scenarii si propunerea de politici pentru dezvoltarea durabila in Romania;

103. In primul document intitulat "Romania: Strategia nationala de dezvoltare durabila", au fost stabilite si prioritatile dezvoltarii durabile in Romania, dupa cum urmeaza:

sanatatea publica;

educatia;

cresterea economica;

conservarea resurselor de energie, sustinuta de activitatea complexa si interdisciplinara de protectie a mediului inconjurator.

104. In baza tendintelor nationale si internationale au fost definite patru scenarii de dezvoltare durabila a Romaniei si anume:

a)      scenariul repetitiv;  Fals

105. La finele anului 2003 a avut loc constituirea Comisiei Nationale permanente de elaborare a Strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei, Orizont 2025. Ca principii asezate la baza activitatii comisiei se mentioneaza urmatoarele:

1. exprimarea liberei opinii;
2. promovarea consensului;
3. asigurarea caracterului deschis al proiectelor, studiilor si strategiilor discutate;

106. Intre operationalizarea politicii de dezvoltare durabila si asigurarea eficientizarii intregului proces exista relatii de interinfluentare, a caror desfasurare normala implica respectarea catorva conditii de baza:

a)      calitatea factorilor de mediu;  Fals

107. Esentialul in procesul de aplicare a politicilor de dezvoltare durabila consta in sistemul instrumentelor pentru managementul dezvoltarii durabile in care se utilizeaza mai multe tipuri de masuri:

1. masuri directe (punctuale);
2. masuri indirecte si de sustinere;
3. masuri economice generale.

108. Instrumentele economice pentru managementul dezvoltarii durabile se divid in:

1. instrumente de finantare pentru alimentarea unor fonduri necesare proiectelor de dezvoltare durabila;
2. instrumente de incitare prin care se urmareste promovarea unor tehnologii agresive fata de dezvoltarea durabila;
3. in cazul economiilor aflate in criza, instrumentele economice pentru protectia mediului isi pot pierde caracterul operational.

109. Implementarea prevederilor politicii industriale a Romaniei in vederea asigurarii dezvoltarii durabile si a managementului acesteia vizeaza prioritatile majore pe termen scurt pe care urmeaza a se concentra actiunile:

accelerarea ajustarii structurale prin: continuarea restructurarii sectorului industrial de stat, inclusiv prin inchiderea de capacitati neviabile si prin accelerarea privatizarii in conditiile dezvoltarii mediului concurential;

imbunatatirea permanenta a mediului de afaceri, ca factor stimulativ pentru dezvoltarea economiei romanesti;

atragerea unui volum cat mai mare de investitii straine;

In vederea definirii notiunii de profesiune se apeleaza la mai multe criterii si anume:

1. cunostinte si competente;
2. conceptul de servicii de interes social;
3. set de norme etice;
4. recunoasterea profesiunii de catre societate;
5. implicarea autodisciplinei si autocontrolului.

Profesionalizarea activitatii manageriale s-a manifestat dupa anul 1950. Profesiunea de manager s-a format datorita complexitatii managementului, a diversificarii, a marii sale mobilitati; in acest sens au fost parcurse mai multe etape:

a)      competitivitatii economice;  Fals

O trasatura esentiala a profesiunii de manager-ecolog, o reprezinta aparitia si dezvoltarea metodei de abordare profesionista a managementului dezvoltarii durabile, sau a institutiei in care se practica. Abordarea profesionista manageriala are numeroase caracteristici:

1. competenta tehnica a managerului-ecolog;
2. manifestarea continerale a actionarilor;ua si profunda a impartialitatii si obiectivitatii;
3. confidentialitatea managerului profesionist;
4. etica in managementul profesionist cu tendintele specifice si modalitatile de combatere a deficientelor;
5. cunoasterea si tratarea corespunzatoare a implicatiilor sociale ale misiunii intreprinse de managerul profesionist.

In numeroase situatii se obisnuieste sa se puna semnul de egalitate intre profesiune si cariera. Intelegand prin profesiune o pregatire teoretica si practica de un anumit gen si un anumit grad pentru exercitarea unei anumite ocupatii, se sustine necesitatea diferentierii sensurilor celor doua notiuni:

profesiunea de manager reprezinta o preocupare speciala cu obiective, metode, reguli si organizare pentru persoanele care intra in aceasta profesiune;

managementul dezvoltarii durabile este o cariera pe care o vor practica cea mai mare parte a vietii lor active.

I

114. In practicarea profesiunii de manager-ecolog pot sa apara si anumite dezechilibre si dificultati insotite frecvent de presiune si conflict. Printre factorii care genereaza aceste stari mentionam:

a)      modernizarea tehnologica si a dotarilor;  fals

Factori generatori de dezechilibre si conflict in practicarea profesiunii de manager-ecolog sunt:

1. existenta si dezvoltarea unor puternice dezechilibre in economie;
2. invechirea tehnologica si a dotarilor;
3. obisnuinta in valorificarea inferioara a resurselor;
4. exagerarea rolului"sprijinului"exterior;
5. aparitia si manifestarea tendintelor de uniformizare motivationala;
6. existenta unei strategii generale corespunzatoare;
7. nivelul scazut al culturii parteneriale si manageriale.

116. Pentru iesirea de sub starea de presiune si conflict in practicarea profesiunii de manager-ecolog, managerul poate adopta numeroase actiuni si atitudini, dintre care mai utile ne apar:

cunoasterea temeinica de catre manager a principalelor procese si fenomene politice, economice si sociale si, pe cat posibil, si a tendintelor acestora;

formarea unei imagini corecte asupra resurselor si modului lor de folosire;

sustinerea competitivitatii prin asigurarea calitatii profesiunii de manager.

117. Profesiunea de manager-ecolog implica numeroase responsabilitati cu care se regaseste in relatii de interinfluentare:

a)      procesul de poluare trebuie sa fie transparent pentru societate fals

118. Rolul si particularitatile muncii manageriale sunt subliniate si de principalele trasaturi ale activitatilor pe care le desfasoara managerul:

a)      raspunde numai pentru activitatea sa nu si pentru aceea a membrilor echipei manageriale si a salariatilor intreprinderii;  fals

119. Definirea personalitatii managerului-ecolog trebuie sa respecte criteriile epistemologice proprii psihologiei generale. Din aceasta perspectiva exista trei categorii de trasaturi:

trasaturi profunde care individualizeaza, categoric si practic, orice tip de personalitate, inclusiv personalitatea managerului;

trasaturi comune in care includem educabilitatea sau creativitatea care orienteaza, impulsioneaza si substantializeaza dezvoltarea indiferent de varsta ori de ipostazele evolutiei profesionale;;

trasaturi obiectivate, a caror caracteristica esentiala consta in aceea ca dezvolta resursele interne la nivelul comportamentelor externe, concretizate in roluri sociale.

120. Managerul-ecolog ca personalitate trebuie privit in cele trei ipostaze ale sale:

1. subiect pragmatic, al actiunii manageriale, cel care concepe si dirijeaza procesul de transformare a firmei;
2. subiect epistemic, al cunoasterii in general, si al vietii manageriale, in special;
3. subiect axiologic, ca purtator si generator al valorilor manageriale.

122. Din punctul de vedere al psihologiei manageriale si in concordanta cu imperativele profesiunii de manager, studiul personalitatii managerului-ecolog corespunde celor trei dimensiuni ale personalitatii:

temperamentul;

aptitudinile;

caracterul.

123. Orientarea personalitatii managerului-ecolog:

a)      constituie acea calitate a acestuia in care se reflecta scopurile si motivele conduitei, trebuintele, idealurile si interesele;

124. Trasaturile de caracter ale managerului-ecolog se pot grupa dupa cum urmeaza:

a)      trasaturi specifice profesiei de manager-ecolog; fals

125. In practica evaluarii valorii managerului exista o paleta larga de metode si tehnici:

1. observarea nemijlocita, directa a activitatii managerului, a comportamentului acestuia, a membrilor echipei manageriale si a salariatilor;
2. convorbirea (interviul);
3. studierea documentelor;
4. chestionarul;
5. sondajul de opinie;
6. analiza testelor

126. Particularitatile pietii talentelor manageriale sunt:

a)      este mai putin complexa, mai organizata si mai reglementata fata de celelalte piete; 

Identificati varianta incorecta de raspuns.

127. In practica se apeleaza la numeroase metode si instrumente de evaluare a managerului-ecolog:

1. testele de autoevaluare;
2. formularele de apreciere;
3. indrumarul de ap
4. programul de apreciere pe baza rezultatelor;
5. centrul de evaluare.

128. Promovarea managerilor -ecologi se bazeaza pe urmatoarele reguli de baza:

1. stabilirea unei stranse relatii intre dezvoltarea prevazuta a firmei si nevoile sale viitoare de manageri;
2. stabilirea unui raport judicios intre varsta managerului si remunerarea sa;
3. dezvoltarea continua a profesiunii care trebuie sa lase mereu posibilitatea stimulanta a promovarii;
4. dreptul fiecarui manager de a se dezvolta in limitele profesiunii si de a cunoaste evolutia acesteia.

129. Prin intreaga activitate de monitorizare si control a impactului ecologic se urmareste:

1. sensibilizarea populatiei fata de problemele de mediu;
2. dezvoltarea la mass-media a interesului pentru cunoasterea si influentarea procesului de poluare;
3. antrenarea organismelor administratiei de stat la actiunile de protectie a mediului.

130. Sistemul de monitorizare a mediului si a dezvoltarii durabile se afla intr-un proces de perfectionare si optimizare plecand de la cateva cerinte de natura calitativa si cantitativa si anume:

a)      cerinte de cunoastere a evolutiei calitatii componentelor de productie;  fals

131. In practica sa, sistemul de monitorizare integrata a Romaniei opereaza cu doua tipuri de activitati:

1. sub aspect operativ se are in vedere activitatea de culegere a datelor, avertizarea unor poluari accidentale si luarea unor masuri de protectie a folosintelor;
2. din punctul de vedere al calitatii mediului, se actioneaza pe termen lung pentru evaluarea tendintelor de evolutie si a masurilor de protectie adecvate;

132. Componentele de mediu urmarite de sistemul de monitorizare integrata a Romaniei se grupeaza in jurul a trei categorii principale:

vectori de propagare a poluarii;

interfete de contact;

medii de bioacumulare si biotransformare.

133. Mediile de bioacumulare si biotransformare care se refera la ecosistemele acvatice si cele terestre au urmatorii parametrii specifici:

a)vectori de propagare a poluarii;  fals

134. Sistemul de monitorizare integrat al Romaniei si-a statuat ca obiectiv fundamental:

a)      realizarea unui sistem adecvat de supraveghere a calitatii mediului si dezvoltarii durabile din Romania.

135. In modul de organizare a sistemului de monitorizare integrata din Romania se tine seama de natura si tipul parametrilor ce trebuie urmariti. Pe aceasta baza se disting urmatoarele elemente specifice de organizare:

1. retele destinate supravegherii imisiilor;
2. controlul poluarii la emisie;
3. evaluarea si controlul eficientei globale a masurilor de protectie a mediului.

136. Functia de control a managementului dezvoltarii durabile vizeaza:

a) maximizarea parametrilor ce se refera la cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute si a vitezei de realizare a acestora;

137. Functia de control a managementului dezvoltarii durabile vizeaza maximizarea parametrilor ce se refera la cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute si a vitezei de realizare a acestora. Mentinerea acestor parametri in limitele eficientei maxime asigurandu-se prin:

verificarea continua a rezultatelor si a parametrilor cantitativi;

evaluarea marimii si directiei influentei diferitilor factori care influenteaza caracteristicile acestor parametrii;

adoptarea masurilor de corectie si urmarirea efectelor respective.

138. Controlul in managementul dezvoltarii durabile urmareste modul in care se asigura echilibrul financiar, intre venituri si cheltuieli vizand ca pe aceasta cale sa se influenteze in mod favorabil:

realizarea sarcinilor economice, sociale, ecologice;

sa se contribuie la cresterea eficientei tuturor activitatilor unitatii;

139. Principale componente ale mecanismului exercitarii functiei de control in managementul dezvoltarii durabile sunt:

modelul initial;

rezultatele efectiv obtinute pana in momentul inceperii actiunii de control;

confruntarea situatiei prestabilite cu situatia reala;

concretizarea constatarilor organului de control in rezultatul controlului;

instrumentul decizional menit sa corecteze si regleze activitatea supusa controlului;

sistemul de actiuni orientate spre corectarea activitatii, cu scopul de a se mentine o stare normala in realizarea sarcinilor economice, sociale si ecologice planificate.

140. In concordanta cu cerintele managementului dezvoltarii durabile, controlul este caracterizat de o serie de trasaturi si anume:

a)      caracterul partial si incorect.  fals

141. Principale functii ale controlului in managementul dezvoltarii durabile sunt:

functia de evaluare a rezultatelor;

functia recuperativa;

functia preventiva;

functia informatica;

functia educativ-stimulativa.

142. Raportat la momentul efectuarii actiunii de control in managementul dezvoltarii durabile, exista trei tipuri principale de control:

1.control preliminar;

2.controlul concomitent;

3.controlul posterior, sau post-actiune.

143. In poluarea mediului urban sursele de poluare mobile (mijloacele auto) detin o pondere deosebit de mare, de aici si nevoia de a solutiona aceasta problema actionandu-se pe urmatoarele cai:

a)      traversarea localitatilor, evitandu-se traseele ocolitoare;  fals

144. Pentru folosirea marketingului ecologic la procesul de sporire a eficientei actiunilor de dezvoltare durabila se impune:

optimizarea procesului de managementul dezvoltarii durabile;

organizarea si optimizarea cercetarii stiintifice;  fals

repartizarea judicioasa a resurselor umane, materiale si financiare alocate dezvoltarii durabile.

145. Conceptul de marketing ecologic implica urmatoarele:

a)      trebuie sa satisfaca cerintele cu minim de eficienta;  fals

146. Analiza situationala in managementul dezvoltarii durabile vizeaza urmatoarele:

a)      fiecare raspuns sa cuprinda explicatii privitoare la tehnologie; fals

147. In analiza situationala se va tine seama de schema ciclului marketingului ecologic care poate fi prezentata dupa cum urmeaza:

analiza situationala;

sinteza privitoare la marketingul ecologic;

planificarea strategica;

planificarea tacticii de marketing ecologic;

controlul in marketingul ecologic.

148. In cadrul schemei ciclului marketingului ecologic planificarea strategica vizeaza trei momente principale:

elaborarea strategiei;

alegerea strategiei;

adoptarea deciziei.

Pe baza analizei situationale, se adopta urmatoarele masuri pentru implementarea marketingului ecologic:

aprecierea perspectivei in marketingul ecologic;

luarea in considerare a starii si posibilitatilor in managementul dezvoltarii durabile;

elaborarea strategiei generale de dezvoltare durabila;

punerea de acord a strategiei generale cu strategia de marketing ecologic;

organizarea compartimentului de marketing ecologic in cadrul departamentului de managementul dezvoltarii durabile;

pregatirea de specialitate a personalului care va lucra in activitatea de marketing ecologic.

150. In opinia profesorului francez Claude Demeure, in practica, intreprinderea trebuie sa recurga la un demers in trei timpi, corespunzand principalelor fatete ale marketingului (demersul celor 3 pasi)

1. analitic;
2. strategic;
3. operational.

151. Procesul managerial al marketingului ecologic reprezinta:

a)      un ansamblu de interventii prin care managerul prevede, organizeaza, coordoneaza, ia decizii si controleaza activitatea personalului organizatiei in scopul realizarii obiectivelor pe linie de dezvoltare durabila;

Ca cerinte in vederea asigurarii eficientei programului de marketing ecologic mentionam:

definirea precisa a obiectivelor pe linie de marketing ecologic;

coordonarea structurii marketingului ecologic;

organizarea cooperarii dintre structurile organizationale ale intreprinderii in realizarea obiectivelor de marketing ecologic si de dezvoltare durabila;

conturarea precisa a pietelor si a scopurilor pentru fiecare piata ecologica;

asigurarea capacitatii de dezvoltare durabila pe termen lung.

153. Programul de marketing ecologic cuprinde:

a)      elaborarea concluziilor procesului managerial;  fals

Necesitatea si posibilitatea stabilirii scopurilor in activitatea de marketing ecologic sunt reliefate de numerosi factori de cauzalitate si influenta:

managerii prin scopuri se concentreaza asupra unor domenii si activitati importante de marketing ecologic;

asigura o identificare mai concreta si mai profunda cu scopurile manageriale de dezvoltare durabila ale intreprinderii;

implica schimbarea naturii activitatii si chiar sistarea unor activitati desfasurate in prezent;

inlatura posibilitatea aparitiei unor greseli.

In marketingul ecologic se intalnesc urmatoarele tipuri de scopuri:

scopuri de perspectiva indelungata;

scopuri de perspectiva medie;

scopuri operationale;

scopuri de baza;

scopuri personale;

scopuri functionale;

156. Conform opiniei exprimate de profesorul francez, Daniel Durafour, in marketing piata se caracterizeaza prin:

1. pozitia sa fata de intreprindere:
2. orizontul sau temporal si geografic;
3. nevoia servita;
4. actiune;
5. beneficiari.

157. Conform unor studii efectuate de firme specializate, se apreciaza ca piata europeana a industriilor de depoluare a mediului inconjurator va fi predominata de urmatoarele domenii:

a)      exploatarea altor surse naturale;  fals

158. Piata ecoindustriilor se caracterizeaza prin:

a)      independenta de politica publica;  fals

Din punctul de vedere al managementului dezvoltarii durabile, apare necesar sa se faca urmatoarele referiri privitoare la factorul uman ca subiect al managementului dezvoltarii durabile:

a)      statele trebuie sa reduca si sa elimine modalitatile nedurabile de dezvoltare;  fals

160. In analiza fenomenelor si proceselor care tin de utilizarea resurselor umane, trebuie pornit de la faptul ca ele reprezinta principala forta de productie a societatii si aceasta din urmatoarele considerente:

resursele umane produc si reproduc factorii obiectivi si productiei;

ele reprezinta nu numai creatorul ci si stimulatorul mijloacelor de productie;

resursele umane indeplinesc un rol hotarator in procesul transformarii naturii in bunuri destinate satisfacerii nevoilor societatii;

ele reprezinta singurul factor de productie capabil sa creeze valori noi;

influenteaza intr-o masura decisiva eficacitatea utilizarii resurselor materiale si financiare.

161. Interventia resurselor umane in dinamica managementului dezvoltarii durabile este mijlocita de numeroase instrumente de actionare printre care un rol semnificativ le revine:

a)      amplificarea si adancirea conflictelor sociale. fals

162. Pentru fiecare manager-ecolog problema esentiala pentru atasarea resurselor umane la procesul general de dezvoltare durabila in conditiii de profitabilitate si de crestere a eficientei sociale a intreprinderii consta in folosirea:

1. relatiilor umane;
2. a opiniei colective;
3. starii de spirit a salariatilor .

163. Relatiile umane functionale pot fi tratate in doua feluri:

1.intre muncitori si grupul de lucru;

2.intre maistru si grupul sau de munca.

164. Relatiile umane functionale dintre maistru si grupa sa indeplinesc patru functii:

1. organizarea muncii la nivel individual;
2. informarea si indrumarea pe parcursul efectuarii sarcinii de munca;
3. controlul;
4. aprecierea.

165. Relatiile perceptuale faciliteaza autoaprecierea. Salariatii se autoapreciaza, folosind urmatoarele cai intermediare:

a)  prin compararea muncii personale cu altor salariati din alte organizatii;  fals

166. Psihosociologia dezvoltarii durabile:

a)      se ocupa de relatia opiniei cu atitudinile sociale motivatia, continutul si natura psihosociala a opiniilor in managementul dezvoltarii durabile, vizand corelatia dintre individual-managerial, interpersonal, grupul in fenomenul de opinie, precum si rolul grupurilor in formarea opiniilor orientate spre dezvoltarea durabila;

167. In procesul de schimbare a opiniei colective orientata spre dezvoltarea durabile, gradul de eficacitate depinde de interactiunea dintre atributele a trei elemente:

1.caracteristicile sursei ce transmite, respectiv modul de percepere a prestigiului si credibilitatii comunicatorului;

2.caracteristicile continutului comunicarii, in concret continutul si efectele argumentarii bazate pe utilizarea atat a unor argumente puternice in favoarea dar si defavoarea pozitiei sustinute de comunicator;

3.caracteristicile socio-demografice (profesie, varsta, sex etc.) ale receptorului si gradul de satisfacere a acestuia cu informatii nedisonante.

168. In formarea si orientarea opiniei colective spre dezvoltarea durabila un rol aparte revine:

1.liderilor de opinie;

In plan definitional, prin starea de spirit a grupului se intelege:

a)      un fenomen psihosocial care exprima atitudinea subiectiva a grupului fata de problemele specifice functionarii grupului dat, obiectiv determinat de conditiile materiale si de cerintele activitatilor in comun, subiectiv influentat de nivelul satisfacerii motivelor si trebuintelor materiale, spirituale ale salariatului prin grup.

170. Analiza si insusirea concluziilor rezultate din investigarea starii de spirit ajuta pe manager in adoptarea acelor masuri care sa stimuleze pe salariati fata de munca si sa-i atraga sa lucreze cat mai eficient. Cele doua obiective trebuie sa fie insotite de masuri concrete, cum ar fi:

a)      reducerea cheltuielilor cu pregatirea profesionala;  fals

171. Conceptul de forta morala:

1. apare ca un mijloc pentru atingerea obiectivelor puse de manager in fata intreprinderii, a salariatilor sai;
2. pusa in miscare cu pricepere si intelepciune de catre managerul-ecolog, poate genera urmari sociale importante;
3. iese la iveala in momente grele, cand personalul este supus unor presiuni mari, cand se afla in dificultate;
4. indica in acelasi timp nivelul stabilitatii starilor de spirit care favorizeaza efortul maxim al grupurilor de lucru, profunzimea si durata acestuia;

172. Obiectivitatea psihosociologiei managementului dezvoltarii durabile:

a)      este rezultatul acordului intre enunturile sale si faptele realitatii manageriale;

173. In procesul dezvoltarii durabile, managerii-ecologi subliniaza faptul ca salariatii firmei sunt mai productivi si actioneaza cu mai mult simt al raspunderii cand:

1. munca pe care o depun merita sa fie desfasurata;
2. munca pe care o desfasoara duce la o viata profesionala demna;
3. munca lor contribuie la realizarea obiectivelor grupului din care fac parte;
4. se simt personal raspunzatori de fixarea obiectivelor pe care le au de realizat.

174. Ca elemente generale ce se regasesc la majoritatea specialistilor in comunicare, trebuie retinute cele care mentioneaza ca, in esenta, acesta este:

a)      un proces psihosocial, o relatie sociala de transferuri informationale, interpersonale, intre indivizi si grup dar si intergrupale;

175. Principalele cerinte ale comunicarii interne in managementul dezvoltarii durabile sunt:

asigurarea unei bune circulatii a informatiei interne;

operationalizarea fiecareia dintre functiile manageriale

identificarea, cunoasterea si utilizarea corecta a diferitelor categorii de nevoi si stimulente pentru satisfacerea angajatilor;

in cadrul posibilitatilor de imbunatatire a performantelor, comunicarea contribuie la acestea prin intermediul feed-back-ului existent in procesul de comunicare.

176. In cadrul politicilor de personal ale organizatiei, comunicarea contribuie la:

a)      desfasurarea cu rezultate pozitive a proceselor de asigurare cu personal a organizatiei;

H. Mintzberg identifica trei roluri ale comunicarii si anume:

1.roluri interpersonale;

2.roluri informationale;

3.roluri decizionale.

178. Obiectivele comunicarii manageriale sunt:

receptarea corecta a mesajului;

intelegerea corecta a mesajului;

acceptarea masajului;

provocarea unei reactii (o schimbare de comportament sau de atitudine);

obtinerea feed-back-ului asteptat.

In functie de specificul organizatiei se identifica urmatoarele strategii de comunicare organizationala:

strategia de control (de autoritate)

strategia de structurare

strategia dinamica

strategia participativa (egalitara)

strategia de acceptare;

strategia de evitare.

Functiile comunicarii manageriale sunt:

promovarea individualismului;  fals

demotivarea angajatilor;

181. Ca functie a comunicarii manageriale, informarea:

a)      asigurarea accesului la informatii, furnizarea informatiilor necesare desfasurarii unei activitati care sa permita realizarea obiectivelor, furnizarea informatiilor necesare implementarii deciziilor;

182. Cand vorbim despre comunicare in managementul dezvoltarii durabile si despre importanta acesteia in activitatea de conducere a proceselor manageriale, trebuie precizat faptul ca punctul de pornire al analizei si intelegerii stiintifice este localizat in:

a)      teoria grupurilor sociale;

183. In structurile organizationale si mediul de dezvoltare durabila se utilizeaza cu preponderenta canale de comunicare de tip:

1. formal, birocratic.

184. Stiintele sociale ofera un vast tablou al tipurilor de comunicare umana, catalogarea acestora facandu-se dupa o multitudine de criterii, astfel, in functie de caracterul comunicarii, Ion Petrescu (1993) distinge:

comunicari cu caracter de dispozitii;

comunicari cu caracter informativ;

comunicari pentru colaborare si coordonare;

comunicari de control;

185. Teoria comunicarii mentioneaza ca receptarea corecta a mesajelor, indiferent de ce natura sunt acestea, depinde de un complex de factori:

sociali;

organizationali;

psihologici.

186. In procesul comunicarii in managementul dezvoltarii durabile exista si factori perturbatori ce se regasesc la nivelul emitatorului, receptorului, canalului si mesajului:

a)      transparenta informatiei;  fals

187. Pentru imbunatatirea functionarii comunicarii in managementul dezvoltarii durabile, consideram ca trebuie respectate mai multe conditii, printre care cele mai importante ar fi:

promovarea actiunilor ce contribuie la cresterea intensitatii campului psihosocial al comunicarii;

atragerea angajatilor la actul participarii la conducere si decizie

diversificarea formelor de lucru in echipa;

transparenta decizionala.

188. Pentru imbunatatirea functionarii comunicarii in managementul dezvoltarii durabile, consideram ca trebuie respectate mai multe conditii, printre care cele mai importante ar fi:

a)      dezechilibrarea raporturilor dintre structura formala si structura informala a organizatiei;

189. Dezvoltarea stiintei managementului dezvoltarii durabile are loc in cadrul unor relatii stranse cu celelalte domenii ale stiintei:

a)      metodologia; fals

Problema stiintifica reprezinta:

a)      modalitate deosebita de exprimare a scopurilor si a confirmarii autoritatii investigatorului;

191. Obiectul cercetarii stiintifice manageriale consta in:

a)      activitatea de transformare a realitatii manageriale in scopul obtinerii de rezultate economice, tehnice si sociale in cadrul firmei.

Obiectele empirice ale cercetarii stiintifice se impart in:

1. naturale, care exista in natura in mod obiectiv, independent de vointa si constiinta noastra;
2. de natura tehnica, economica si sociala, create potrivit conceptiei omului;

193. Teoria manageriala este constituita dintr-o suma de enunturi teoretice ierarhizate si corelate intre ele. Pentru a raspunde exigentelor puse de cunoasterea stiintifica, teoria manageriala trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii esentiale:

1. coerenta logica, realizata prin enunturi noncontradictorii;
2. deductibilitatea, care implica ca enunturile sa derive logic unele din altele;
3. completitudinea, potrivit careia teoria manageriala trebuie sa tinda sa acopere explicativ domeniul la care se refera;
4. verificabilitatea, realizata prin procedee care legand-o de experienta o face testabila.

Raspunzand unor finalitati teoretice si practice, teoria manageriala indeplineste urmatoarele functii:

1. functia explicativa;
2. functia previzionala;
3. functia deductiva;
4. functia rezumativa;
5. functia practica.

Precizati functiile pe care le indeplineste teoria manageriala:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

ANS:D

In prezent, caracterul interdisciplinar al investigatiilor manageriale este amplificat de urmatoarele tendinte:

extinderea domeniului managerial de cercetat

conturarea sistemului de abordare

preocuparea de a pune in practica, intr-o viziune sistemica, interdisciplinara a ideilor de baza ale cercetarii stiintifice manageriale:

asigurarea rapiditatii in transformarea creatiei stiintifice in actiuni manageriale;

extinderea si afirmarea activitatilor de managementul marketingului, prin confruntarea lor permanenta si asezarea la baza deciziilor manageriale a viziunii de marketing.

196. In legatura cu semnificatia deosebita a metodei in cercetarea managementului dezvoltarii durabile, trebuie avute in vedere si transpuse in practica investigationala cateva cerinte:

a)      scaderea productivitatii muncii de cercetare manageriala;  fals

197. Dupa sursele principale de obtinere a datelor, metodele utilizate in cercetarea stiintifica de managementul dezvoltarii durabile se pot clasifica dupa cum urmeaza:

1. observatia directa;
2. experimentul;
3. analiza documentara;
4. consultarea surselor oficiale;
5. procedee particulare de recoltare a datelor.

198. Cercetarea stiintifica in managementul dezvoltarii durabile este definita de urmatoarele etape:

stabilirea problemei manageriale;

analiza dimensionala a conceptelor, altfel spus operationalizarea conceptelor;

determinarea fenomenelor si proceselor supuse investigatiei manageriale;

stabilirea metodelor de cercetare si elaborarea instru-mentelor pentru recoltarea informatiilor;

ancheta-pilot si cercetarea de teren propriu-zisa;

prelucrarea informatiilor;

redactarea raportului de cercetare.

199. Schema metodologica a observatiei cercetarii stiintifice in managementul dezvoltarii durabile include:

a)      redactarea raportului de cercetare. fals

200. Ancheta, ca metoda de cercetare, prezinta un caracter metodic si un caracter particular. Caracterul particular al realitatii asupra careia se apleaca vizeaza:

1. ancheta psihoindividuala;
2. ancheta sociala;
3. ancheta psihosociala.

201. In investigatiile manageriale in managementul dezvoltarii durabile se utilizeaza doua forme ale anchetei:

1. ancheta pe baza de chestionar;
2. ancheta pe baza de interviu

Eficienta procesului de schimbare in vederea dinamizarii managementului dezvoltarii durabile depinde:

a)      in principal, de initiativa si calitatile managerilor;

203. Analiza prealabila a conditiilor cercetarii stiintifice in managementul dezvoltarii durabile poate fi:

1. de continut
2. economica
3. organizationala
4. psihosociala
5. informationala

204. In legatura cu semnificatia conceptului de metodica predarii managementului dezvoltarii durabile se impun cateva sublinieri cu privire la metodica in general:

a)      metodica este o ramura a statisticii generale care studiaza metodele procesului de predare la o anumita materie de invatamant; fals

205. Prin educatie se intelege:

a)      un fenomen social si fundamental de transmitere a experientei de viata a generatiilor adulte, a culturii, catre generatiile tinere in vederea pregatirii lor pentru integrarea in activitatea sociala;

206. Stiinta sociala cu statut academic, care studiaza educatia intr-un cadru institutionalizat ca proces de perfectionare a omului, interesand prezentul si viitorul omenirii este:

a)      pedagogia

207. Activitatea cadrelor universitare de predare a managementului dezvoltarii durabile dupa misiune si continut este manageriala, iar dupa metoda este:

a)      pedagogica;

208. In predarea managementului dezvoltarii durabile este necesar sa se tina seama de urmatoarele cerinte:

a)      sa se evidentieze legaturile managementului comparat cu alte stiinte nu numai sociale, ci si exacte;  fals

209. Componenta a sistemului stiintelor educatiei, metodica predarii managementului dezvoltarii durabile se gaseste in relatii interdisciplinare cu stiinte din alte sisteme ca: biologia, anatomia si fiziologia omului, igiena scolara s.a. Dar cele mai stranse legaturi le are didactica predarii managementului cu:

1. pedagogia;
2. sociologia;
3. psihologia.

210. In relatia directa cu metodica predarii managementului dezvoltarii durabile se manifesta dubla vocatie a stiintei pedagogiei:

1. vocatia practica-aplicativa, care indruma activitatea concreta de formare a studentului pe baza rezultatelor obtinute prin cercetarile proprii, precum si a cuceririlor celorlalte stiinte;
2. tehnici sociologice de studiere si cunoastere a sintalitatii colectivului de studenti;

211. Metodele de comunicare orala, denumite si metode expozitive pot dobandi valente formative daca se respecta mai multe cerinte, cum ar fi:

a)      structurarea ilogica a continutului de idei si sistematizarea acestuia;  fals

212. Explicatia este folosita pentru formarea notiunilor, prezentarea unui fenomen prin analiza cauzelor care l-au produs etc. In practica universitara exista mai multe tipuri de explicatii:

1. explicarea mecanismelor si a principiilor;
2. explicarea consecutiva;
3. explicarea cauzala;
4. explicarea procedurala;
5. explicatia normativa;
6. explicatia teleologica.

213. Prelegerea este o forma superioara de expunere folosita in invatamantul superior. Intrucat prelegerea monolog (clasica) are prea putine valente formative, aceasta tinde sa fie inlocuita cu alte tipuri precum:

a)      explicatia normativa;  fals

214. In predarea managementului dezvoltarii durabile daca avem in vedere scopul urmarit in comunicare putem distinge:

1. comunicare incidentala, prin care oferim altuia o informatie fara intentia de a-l invata ceva;
2. comunicare subiectiva, prin care o persoana isi exprima direct starile afective dintr-o necesitate de descarcare;
3. comunicare instrumentala, prin care intentionat oferim o informatie, urmarind schimbarea comportamentului receptorului;

215. Comunicarea didactica are mai multe caracteristici, care o deosebesc de alte forme ale comunicarii interumane:

a)      in comunicare nu se apeleaza la feed-back;  fals

216. Procesul invatarii managementului se desfasoara in mai multe etape:

1. receptarea si inregistrarea materialului pe fondul unei stari de atentie si activare cerebrala;
2. intelegerea si generalizarea prin formarea de notiuni si principii;
3. fixarea in memorie (stocarea), actualizarea prin reproducere a cunostintelor si transferul acestora;

Strategiile ce pot fi folosite in invatarea managementului dezvoltarii durabile sunt:

strategia inductiva-explicativ-demonstrativa;

strategia deductiva;

Invatarea, in general, si invatarea managementului, in special, sunt influentate si de conditiile interne, care cuprind:

factorii biologici

factorii psihici.