Principalele tendinte in evolutia firmei, a mediului acesteia si a managementului strategic

Principalele tendinte in evolutia firmei, a mediului acesteia si a managementului strategic

Managementul strategic s-a conturat ca o forma de conducere previzionala, un proces managerial sistematic de adaptare a firmei la schimbarile discontinue produse in mediul ei printr-o abordare specifica luarii deciziilor strategice si o metodologie adecvata aplicarii acestora.

Esenta managementului strategic a determinat punerea la punct a unei tehnologii specifice de abordare si rezolvare a problemelor. Aceasta tehnologie, la randul ei s-a perfectionat continuu incluzand noi si noi metode, tehnici si instrumente, adecvate naturii dinamice a schimbarilor produse de-a lungul perioadei.

Evolutiile caracteristicilor firmei, a mediului acesteia si a tehnologiilor managementului strategic sunt profund intrepatrunse, primele doua influentand-o pe cea de-a treia. (fig 5.11.) .

Fig 5.11 Interferentele intre caracteristicile firmei, ale mediului ei de actiune si tehnologia managementului strategic

Asa cum reiese din schema, caracteristicile viitoare ale firmei si ale mediului ei de actiune vor constitui noi provocari pentru managementul strategic, care vor determina perfectionarea in continuare a tehnologiei acestuia, menita sa identifice caile de asigurare ale avantajului competitiv in noile conditii.

1. Caracteristicile viitoare ale firmei

Incercarile de prefigurare a firmei viitorului, a caracteristicilor ei definitorii sunt numeroase si ofera profunde si interesante subiecte de reflectie.

Cresterea flexibilitatii dimensionale, structurale si functionale

Flexibilizarea dimensionala, structurala si functionala este forma de manifestare si masura capacitatii de adaptare eficienta. Conditia esentiala a cresterii flexibilitatii firmei, a capacitatii sale de raspuns la schimbari, este aceea a responsabilizarii precise a fiecarui centru de decizie (centru de profit, centru de cheltuieli, linie de productie, compartiment functional etc.), in ceea ce priveste performantele ce trebuie obtinute si modul de utilizare a resurselor alocate.

Armonizarea standardizarii cu flexibilitatea

Gratie noilor tehnologii de fabricatie si de conceptie a produselor, se poate imbina standardizarea cu flexibilitatea in sensul realizarii unei game diversificate de produse finale pornind de la un numar limitat de componente standardizate.

In viitor , aceasta tendinta, va deveni o conditie esentiala a eficientei activitatii firmei: aceea de a produce la costuri reduse o gama cat mai larga de produse adaptate exact cerintelor clientilor, prin asamblarea intr-o infinitate de modalitati a unor parti standardizate, ceea ce permite lansarea continua pe piata a noi produse care insa incorporeaza aceleasi elemente.

Utilizarea tehnologiilor intelectuale-creative, de prognoza, de dezvoltare a produselor/serviciilor, de cercetare a pietei, informatice, de consultanta

Aceasta va determina cresterea generala a nivelului de cunoastere si aprofundare a problemelor de catre manageri, precum si intensificarea legaturilor firmei cu universitatile, cu institutiile de cercetare stiintifica, cu birourile de consultanta stiintifica, financiara, manageriala, informatica etc.

Cresterea potentialului creativ

Crestera potentialului creativ al firmei se refera nu numai la capacitatea acesteia de a fi inovativa pe planul produselor, serviciilor, tehnologiilor ei, ci si la posibilitatea de a fi inovativa si in materie de management. Inovarea manageriala diferentiaza sensibil firmele in ceea ce priveste performantele realizate in conditii relativ asemanatoare si la niveluri apropiate ale consumului de resurse, spre deosebire de inovarea tehnologica care aplicata in diferite firme, genereaza practic aceleasi rezultate.

Profesionalizarea crescanda a managementului

Profesionalizarea managementului este sintagma care exprima faptul ca exercitarea conducerii are o temeinica baza stiintifica, constand in utilizarea unor metode, tehnici si instrumente deplin validate de stiinta si practica manageriala, imbinate judicios cu talentul, intuitia si experienta cadrelor de conducere.

Pentru firma viitorului, cerinta de a fi competitiva nu poate fi satisfacuta decat apeland la profesionisti consacrati, mai ales la nivelul managementului de varf.

Extinderea informatizarii

Principalele efecte ale extinderii informatizarii la activitatile firmei pot fi urmatoarele:

-apelarea tot mai intensa de catre managementul firmei, la metode si tehnici de optimizare a deciziilor bazate pe suportul informatic;

-antrenarea in mai mare masura a informaticienilor in calitate de colaboratori apropiati ai managementului firmei;

-cresterea semnificativa a potentialului managerilor de rezolvare corespunzatoare a problemelor de mare complexitate, adica a celor care implica un numar mare de variabile, multe greu de prognozat, cum ar fi problemele evolutiei in perspectiva a activitatii firmei, evaluarea sanselor de succes la lansarea unui produs/serviciu pe piata.

Cresterea abilitatii manageriale de anticipare a schimbarilor mediului

Optimizarea performantelor firmei va depinde, in masura crescanda de capacitatea anticipativ si de raspuns, permitand firmei sa-si nuanteze mai bine reactiile in functie de frecventa si amploarea schimbarilor mediului, adica de turbulenta acestuia.

Sporirea preocuparii pentru economisirea si valorificarea superioara a resurselor si pentru protectia mediului

Managementul firmei este confruntat permanent cu o balanta incordata a resurselor. In aceste conditii, managerii vor adopta noi modele conceptuale si actionale axate pe ideea economisirii si valorificarii maxime a resurselor existente.

In cadrul general, la nivelul intregii societati, de preocupari si actiuni viitoare la protectia mediului, fiecare firma va avea un interes crescand pentru intocmirea prin fortele proprii sau apeland la firme specializate de consultanta ecologica a unui studiu ecologic privind propria activitate si impactul acesteia asupra mediului.

2. Caracteristicile viitoare ale mediului firmei

La randul sau, si mediul firmei va cunoaste si evolutii prefigurate deja de tendinte actuale, care neindoielnic se vor amplifica si adanci.

Intensificarea cooperarii intre firme

Directiile previzibile de evolutie sub aspectul cooperarii ar fi urmatoarele:

-incheierea unor aliante strategice care vor schimba semnificativ raporturile de forte pe pietele internationale si pe cea mondiala si vor reconfigura profund pietele respective;

-stabilirea politicilor industriale nationale astfel incat sa se concentreze dezvoltarea economica si tehnologica nationala in acele directii care sa asigure dobandirea unor competente distincte si castigarea de avantaje competitive pe piata mondiala.

Accelerarea si aprofundarea schimbarilor

Anticiparea schimbarilor care constituie cheia de bolta a managementului strategic este cu atat mai necesara cu cat schimbarile respective sunt mai consistente si se succed intr-un ritm alert. Aceste schimbari se concentreaza in cateva mari directii:

-trecerea de la economia nationala la economia mondiala;

-trecerea de la societatea industriala la cea informationala;

-accelerarea ritmului de noi produse/servicii, a proliferarii acestora, a schimbarilor politice si sociale;

-schimbarile pe plan social;

-acutizarea problemelor ecologice;

-trecerea de la structuri ierarhice la structuri tip retea, marele avantaj al retelelor consta in asigurarea legaturilor orizontale, ceea ce sistemele birocratice piramidale nu pot oferi.

Societatea cunoasterii

Societatea cunoasterii este cea in care informatia semnifica puterea in sensul cel mai general, obtinerea, stapanirea si valorificarea superioara a informatiei fiind astfel cheia de bolta a acestei societati.

Trasaturi definitorii ale societatii conoasterii:

cresterea fara precedent a ponderii oamenilor cu pregatire superioara si medie de specialitate;

explozia numarului publicatiilor stiintifice si a celor de specialitate;

accesul neingradit al intregii populatii la mass-media;

generalizarea conceptului si a practicii educatiei permanente.

Accentuarea internationalizarii si mondializarii pietelor

Inmultirea apreciabila a firmelor transnationale si multinationale si reglementarile relativ recente privitoare la liberalizarea comertului mondial si la restrangerea drastica a protectionismului au cristalizat tendinta de internationalizare si mondializare a pietelor, care se va accentua si consolida. Pe aceste piete, oportunitatile si amenintarile sunt profund afectate de schimbarile in structura cumparatorilor, a furnizorilor si a concurentei, in mediul financiar, in transporturi, in standardele si normele privitoare la produse si servicii.

In consecinta, firmele care se angajeaza in afaceri la scara internationala trebuie sa vehiculeze un volum mai mare de informatii decat cel privitor la piata interna, si sa dezvolte un sistem adecvat de supraveghere a mediului si de efectuare a analizelor.

3. Directii de evolutie a tehnologiei managementului strategic

Armonizarea prioritatilor manageriale cu nivelul de profitabilitate al firmei

Obiectivul principal al activitatii oricarei firme este obtinerea unui profit care sa-i permita supravietuirea si dezvoltarea. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de masura in care managementul firmei isi echilibreaza prioritatile acordate principalilor factori care determina profitul si anume clientii, salariatii, mediul de actiune al acesteia si profitabilitatea, respectiv capacitatea ei de crestere (fig. 5.12)

Fig. 5.12 Evolutia prioritatilor firmei in functie de nivelul profitabilitatii acesteia

Sursa: I.Ansoff, E Mc Donnell " Implating Strategic Management, Prentice Hall International Ltd., 1990, pag. 204

Diagrama evidentiaza faptul, ca mediul incepe sa devina ultima prioritate pentru managementul firmei numai cand acesta atinge un nivel mediu de profitabilitate; cand firma a atins un nivel inalt al profitabilitatii, factorul mediu avanseaza pe lista prioritatilor, iar cel de profitabilitate/crestere este tratat ca ultima prioritate.

Intensificarea dezvoltarii capabilitatii multiple ale firmei

Dezvoltarea capabilitatilor multiple se poate realiza pe mai multe cai diferentiate din punct de vedere al gradului de dificultate pe care-l prezinta si indicate pentru niveluri diferite de intensitate a competitiei pe piata si de turbulenta a mediilor de actiune specifice.

Cai de dezvoltare a capacitatilor firmei in functie de intensitatea competitiei si diversitatea nivelurilor de turbulenta

Tabelul 5.3

Sursa: I. Ansoff, E. Mc Donnall, op. cit. pag. 285

Capabilitatea dominanta este potrivita unitatilor de afaceri strategice cu contributia cea mai substantiala la profitul firmei. Portofoliul coerent de afaceri al firmei se creeaza prin abandonarea si lichidarea unitatilor care prezinta interes secundar sau sunt foarte diferite de majoritatea unitatilor firmei. Acest portofoliu mai restrans poate fi acoperit mai bine cu capabilitatile manageriale existente in cadrul firmei.

La diversificarea tip conglomerat, capabilitatile la nivelul firmei sunt exclusiv de natura financiara si juridica iar cele de la nivelul unitatilor ei de afaceri sunt de natura strategica si operationala.

Dezvoltarea capabilitatilor multiple in cadrul firmei presupune ca diferitele tipuri de unitati de afaceri strategice ale acesteia isi creeaza progresiv capabilitatile distinctive adecvate propriilor medii de actiune, firma continuand sa fie condusa intr-un mod coerent.

Dezvoltarea unor noi modele de abordare sistematica, a viitorului firmei si a mediului acesteia

Se apreciaza ca aceste modele trebuie sa fie mai sensibile la semnalele slabe ce anunta schimbarile viitoare si mai precise in indicarea cauzelor si a efectelor lor.

Trebuie ca aceste modele sa fie validate pe baza testarii lor in situatii reale, pentru ca in functie de indicatiile pe care le vor oferi, firmele vor incerca sa dea cele mai bune raspunsuri provocarilor generate de schimbari.

Dezvoltarea perspectivei contingentiale

Potrivit abordarii contingentiale, sarcina managerilor este de a identifica metodele si tehnicile manageriale care utilizate intr-o situatie data, cu circumstante specifice, existente la un momentdat pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor stabilite.

In esenta, abordarea contingentiala, consta in identificarea variabilelor care determina o anumita situatie, evaluarea acestora si aplicarea principiilor si cunostintelor manageriale la selectarea solutiilor concrete de rezolvare a situatiei. La nivelul deciziilor strategice, variabilele contingentiale sunt factorii cheie de succes:

-agresivitatea strategica a firmei determinata de resursele disponibile si nivelul de profitabilitate al activitatii desfasurate;

-profilul capacitatilor ei;

-gradul de turbulenta al mediului.

Largirea gamei variabilelor strategice luate in considerare

Tehnologia viitoare a managementului strategic va reprezenta o combinatie eficienta de variabile de natura cat mai diversa, in care cele socio-politice si tehno-economice vor fi precumpanitoare.

Un nou tip de management axat pe informatie

Cresterea flexibilitatii organizationale

Stabilirea nivelului optim de complexitate al activitatii firmei

Caracteristicile viitoare ale firmei si ale mediului acesteia, precum si directiile de perfectionare viitoare a tehnologiilor specifice managementului strategic, nu epuizeaza toata gama celor previzibile.

Ele ofera insa o imagine bine conturata asupra cresterii in perspectiva a complexitatii managementului strategic, dar si a capacitatii acestuia de a pregati stiintific firma pentru a infrunta cu succes provocarile viitorului.