CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Managementul marcii si imaginii de marca - test grila
MULTIPLE CHOICE
1. Forma ambalajului este considerata:
a. |
marca plastica |
c. |
emblema |
b. |
marca plana |
d. |
logotip |
ANS: A
2. Marca Adidas utilizata in loc de pantofi de sport la achizitionare de catre consumatori reprezinta:
a. |
marca de rezerva |
c. |
marca generica |
b. |
marca defensiva |
d. |
marca colectiva |
ANS: C
3. Razboiul marcilor are loc intre:
a. |
marcile producatorilor si marcile private |
c. |
marcile producatorilor si marcile sub licenta |
b. |
marcile sub licenta si marcile private |
d. |
marcile comune si marcile sub licenta |
ANS: A
4. Marca umbrela presupune folosirea aceleiasi marci pentru:
a. |
o gama de produse omogene |
c. |
o gama de produse eterogene |
b. |
o linie de produse |
d. |
toate produsele unicat din firma |
ANS: C
5. In ceea ce priveste utilizarea marcilor nu este tip de marca:
a. |
marca producatorului |
c. |
licentierea marcii |
b. |
marca privata |
d. |
marca de prestigiu |
ANS: D
6. Se mai numeste marca a detailistului (distribuitorului):
a. |
licentierea marcii |
c. |
marca producatorului |
b. |
marca privata |
d. |
marca comuna |
ANS: B
7. Printre calitatile dorite pentru un nume de marca nu se includ:
a. |
numele de marca trebuie sa sugereze ceva in legatura cu beneficiile si calitatile produsului |
c. |
numele marcii nu trebuie sa fie extensibil |
b. |
numele marcii trebuie sa fie usor de pronuntat, de recunoscut si de memorat |
d. |
numele marcii trebuie sa fie distinct |
ANS: C
8. In functie de evolutia istorica a marcilor, marca Dove poate fi considerata marca:
a. |
patronimica |
c. |
simbolica |
b. |
care descrie si distinge produsul |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: C
9. Marca reprezinta:
a. |
o componenta a mediului cultural |
c. |
c componenta a mediului tehnologic |
b. |
o componenta acorporala a produsului |
d. |
o componenta a produsului |
ANS: B
10. Prima marca la nivel global, in anul 2005, in functie de valoarea marcii este:
a. |
Coca-Cola |
c. |
Microsoft |
b. |
McDonald's |
d. |
Nokia |
ANS: A
11. Nu este activ al capitalului unei marci:
a. |
loialitatea fata de marca |
c. |
calitatea perceputa |
b. |
recunoasterea numelui |
d. |
intentia de cumparare a marcii |
ANS: D
12. Capitalul marcii reprezinta:
a. |
un set de active privind o marca, ce se adauga sau ce se scad din valoarea unui produs |
b. |
un concept echivalent cu cel de valoare a marcii |
c. |
avutia sub forma de bani, bunuri si servicii a unei firme |
d. |
suma de bani investita intr-o marca |
e. |
nici un raspuns corect |
ANS: A
13. Tara aflata pe locul patru, in anul 2005, in functie de numarul marcilor detinute in topul celor mai valoroase 100 de marci este:
a. |
Germania |
c. |
Japonia |
b. |
Franta |
d. |
Elvetia |
ANS: C
14. Nu reprezinta avantaj dat cumparatorului de marca:
a. |
determinarea deciziei de cumparare mai rapida din partea acestuia |
b. |
sporirea satisfactiei cumparatoruluiatunci cand utilizeaza un produs care are o anumita marca |
c. |
ajutarea cumparatorului in interpretarea, intelegereasi inmagazinarea informatiilor despre produse sau marci |
d. |
determinarea cumparatorului sa plateasca preturi premium pentru acea marca |
ANS: D
15. Reprezinta argument care sustine ideea ca marcile sunt un aliat foarte bun al progresului social:
a. |
contributia marcii la fondurile publice |
b. |
asigurarea protectiei consumatorului |
c. |
ajutarea partenerilor sa-si imbunatateasca propriile performante sociale |
d. |
aportul la dezvoltarea tarilor sau zonelor mai sarace |
e. |
toate variantele corecte |
ANS: E
16. Este activ al capitalului unei marci:
a. |
atentia selectiva |
c. |
calitatea perceputa |
b. |
disonanta cognitiva |
d. |
intentia de cumparare a marcii |
ANS: C
17. Este activ al capitalului unei marci:
a. |
recunoasterea nevoii |
c. |
cautarea de informatii |
b. |
recunoasterea numelui |
d. |
atentia selectiva |
ANS: B
18. Nu este o forma a erorii de pozitionare:
a. |
pozitionarea bazata pe o singura caracteristica |
c. |
pozitionarea excesiva |
b. |
pozitionarea ineficienta |
d. |
pozitionarea confuza |
ANS: A
19. Leul ca simbol al firmei Peugeot reprezinta:
a. |
logotip |
c. |
sigla |
b. |
icotip |
d. |
toate variantele la un loc |
ANS: B
20. Marca-umbrela poate fi o strategie de marca adoptata de:
a. |
distribuitor |
c. |
licentiator |
b. |
producator |
d. |
a si b |
ANS: D
21. Intrebarea deschisa de tipul "Spuneti prima marca care va vine in minte cand auziti cuvantul pasta de dinti" testeaza:
a. |
recunoasterea |
c. |
cunoasterea prioritara |
b. |
amintirea spontana |
d. |
marca dominanta |
ANS: C
22. Ultimul nivel al piramidei constientizarii marcii este considerat:
a. |
recunoasterea |
c. |
cunoasterea prioritara |
b. |
amintirea spontana |
d. |
niciun raspuns corect |
ANS: D
23. Daca consumatorii de bauturi alcoolice nu cunosc diferentele dintre o vodca marca Smirnoff si o vodca marca Absolut Vodca, inseamna ca in ceea ce priveste marca Smirnoff s-a facut o:
a. |
pozitionare ineficienta |
c. |
pozitionare excesiva |
b. |
pozitionare confuza |
d. |
este normal sa se intample la acest tip de produs |
ANS: A
24. Pozitionarea marcii reprezinta:
a. |
locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului |
c. |
locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente |
b. |
locul pe care il ocupa marca in functie de veniturile pe care le aduce |
d. |
locul pe care il ocupa pe piata fata de produsele concurente |
ANS: C
25. Promovarea care se face unei marci scotand in evidenta caracteristicile functionale ale unui produs este o promovare care incearca o pozitionare:
a. |
obiectiva |
c. |
simbolica |
b. |
afectiva |
d. |
a+b+c |
ANS: A
26. Lansarea pe piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de produse este o strategie de marca numita:
a. |
extinderea liniei de produse |
c. |
marci multiple |
b. |
extinderea marcii |
d. |
marci noi |
ANS: C
27. Seiko isi apara flancurile dand nume diferite ceasurilor mai scumpe (Seiko Lasalle) si celor mai ieftine (Pulsar). Aceasta strategie de marca se numeste:
a. |
extinderea liniei de produse |
c. |
extinderea marcii |
b. |
marci multiple |
d. |
marci noi |
ANS: B
28. In marketing imaginea marcii reprezinta:
a. |
ansamblul reprezentarilor concepute de o firma care vor fi prezentate intr-un afis publicitar |
b. |
ansamblul reprezentarilor, din mintea consumatorului, de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa |
c. |
ansamblul elementelor descoperite de compartimentul de marketing care pot prezenta avantaje competitive pentru marca |
d. |
ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa, ale clientilor fideli |
ANS: B
29. Nu este componenta a comportamentului real al cumparatorilor:
a. |
revenirea pentru cumparare |
c. |
recomandarea altora |
b. |
relizarea cumpararii suplimentare |
d. |
intentia de a realiza o cumparare suplimentara |
ANS: D
30. Entuziasmul clientilor apare atunci cand:
a. |
o marca le depaseste asteptarile |
c. |
o marca este nesatisfacatoare |
b. |
o marca le satisface asteptarile |
d. |
o marca le satisface asteptarile mai bine decat concurenta |
ANS: A
31. Managementul fidelizarii clientilor se refera la activitatile realizate de:
a. |
client |
c. |
stat |
b. |
ofertant |
d. |
concurenta |
ANS: B
32. Valoarea pentru client reprezinta:
a. |
diferenta dintre valoarea totala perceputa de client si costurile totale suportate de acesta |
b. |
suma algebrica a tuturor incasarilor si platilor actualizate referitoare la un client si care apar in faza de atragere, ca si ulterior in derularea tuturor relatiilor de afaceri cu clientul |
c. |
suma totala incasata de la clienti intr-o anumita perioada de timp |
d. |
nici o varianta nu este corecta |
ANS: A
33. Fidelitatea fata de marca a cumparatorilor deja existenti reprezinta un activ strategic care are potentialul de a furniza valoare. Nu este valoare creata de fidelitatea cumparatorilor fata de marca:
a. |
parghii comerciale |
c. |
timp de reactie la amenintarile concurentei |
b. |
atragerea de noi cumparatori |
d. |
conducerea relatiilor cu clientii |
ANS: D
34. Este regula privind crearea si mentinerea fidelitatii fata de marca:
a. |
tratarea cumparatorului cum se cuvine |
c. |
sa se stea aproape de cumparator |
b. |
crearea de costuri de trecere la alta marca |
d. |
a+b+c |
ANS: D
35. Modul in care consumatorii percep un produs existent reprezinta:
a. |
atitudinea fata de produs |
c. |
imaginea produsului |
b. |
fidelitatea consumului |
d. |
comportamentul efectiv al clientului |
ANS: C
36. Face parte din categoria instrumentelor de fidelizare a consumatorilor specifice politici de promovare:
a. |
oferta de bunuri/servicii dupa dorintele clientilor |
b. |
garantie de reparatii pe viata |
c. |
direct-mail |
d. |
telefoane speciale alocate pentru reclamatii |
e. |
alocarea exclusivitatii de distributie |
ANS: C
37. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuiesc inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Astfel o marca trebuie sa fie:
a. |
pompoasa |
c. |
imperceptibila |
b. |
distincta |
d. |
niciun raspuns corect |
ANS: B
38. Intr-o organizatie mai importante sunt:
a. |
comunicatiile manageriale |
b. |
comunicatiile de marketing, deoarece includ si comunicatiile manageriale |
c. |
comunicatiile manageriale si comunicatiile de marketing, intre ele existand numeroase interferente |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: C
39. Comunicarea de marketing vizeaza:
a. |
publicul intern |
b. |
clientii actuali si potentiali |
c. |
publicul extern |
d. |
actionarii |
e. |
a si c |
ANS: E
40. Fluxul intern al comunicarii de marketing vizeaza:
a. |
clientii actuali |
d. |
institutiile publice |
b. |
actionarii |
e. |
a si b |
c. |
firmele concurente |
|
ANS: B
41. Ce sau cine este in realitate marca reprezinta:
a. |
identitatea de marca |
c. |
perceptia marcii |
b. |
imaginea marcii |
d. |
comunicarea marcii |
ANS: A
42. Comunicarea prin marca poate:
a. |
influenta comportamentul de consum |
c. |
determina mai usor dezvoltarea de parteneriate strategice |
b. |
crea diferentierea fata de marcile concurente |
d. |
a+b+c |
ANS: D
43. Pentru a se considera ca are loc comunicarea este suficient:
a. |
sa se transmita un mesaj |
c. |
sa se realizeze informarea consumatorilor |
b. |
sa se determine un feedback |
d. |
consumatorul sa ia decizia de achizitionare a unui bun |
ANS: B
44. Comunicarea prin marca se considera ca face parte din:
a. |
tehnicile de comunicare promotionala |
c. |
tehnicile de comunicare interumana |
b. |
tehnicile de comunicare continua |
d. |
tehnicile de comunicare periodica |
ANS: B
45. Marca reprezinta un instrument care sustine comunicarea companiei cu proprii sai angajati deoarece ii ajuta pe acestia sa:
a. |
isi fixeze mai bine valorile companiei in care lucreaza |
b. |
se identificemai bine cu imaginea de ansamblu a companiei |
c. |
se diferentieze de alte culturi organizationale |
d. |
a+b+c |
e. |
nici un raspuns corect |
ANS: D
46. Pentru a raspunde obiectivelor unei organizatii integrate de marketing marcile trebuie inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Nu este o astfel de calitate:
a. |
perceptibilitatea ridicata |
c. |
asociativitatea |
b. |
distinctia |
d. |
marca trebuie sa fie fastidioasa |
ANS: D
47. La sublinierea unui statut anume al marcii pot contribui:
a. |
ofertele combinate |
c. |
vanzarea exclusiva a unor marci numai in anumite locatii |
b. |
contractele de excusivitate |
d. |
nu exista un statut anume pentru o marca |
ANS: C
48. Printre elementele care contribuie la aportul adus de promovarea vanzarilor in fundamentarea unei strategii de marca se numara:
a. |
ofertele speciale |
c. |
tehnicile de vanzari legate |
b. |
contactul direct cu produsul |
d. |
vanzarea la pret de magazin |
ANS: B
49. Obiectivele specifice publicitatii se pot sintetiza sub forma:
a. |
a informa, a convinge, a decide |
c. |
a informa, a convinge, a reaminti |
b. |
a convinge, a experimenta, a decide |
d. |
a decide, a informa, a experimenta |
ANS: C
50. Care forma de publicitate are ca scop crearea cererii primare pentru o marca:
a. |
publicitatea informativa |
c. |
publicitatea comparativa |
b. |
publicitatea persuasiva |
d. |
publicitatea de reamintire |
ANS: A
51. Printre caracteristicile fortelor de vanzare se numara:
a. |
supletea si flexibilitatea in raport cu alte mijloace promotionale |
b. |
gradul de selectivitate redus |
c. |
numarul restrans de atributii |
d. |
nici una din variantele enumerate mai sus nu este corecta |
ANS: A
52. Participarea la targuri si expozitii ofera posibilitatea folosirii simultanevin mod corelat a mai multor tehnici promotionale pentru imbunatatirea imagini de marca. Acest lucru conduce la:
a. |
o mai buna gestionare a costurilor de productie |
c. |
o pozitionare mai buna pe piata |
b. |
o scadere a notorietatii spontane |
d. |
stabilirea de noi standarde in comunicare |
ANS: C
53. Importanta utilizarii relatiilor publice din perspectiva comunicarii despre marca se refera la:
a. |
sublinierea unor valente sociale ale marcii, corelarea valorilor marcii cu valorile culturi de consum |
b. |
sublinierea unor valente sociale ale marcii, cresterea notorietatii "top of mind" |
c. |
corelarea valorilor marcii cu valorile culturii de consum,comunicarea avantajelor concurentiale |
d. |
cresterea motorietatii "top of mind", comunicarea avantajelor concurentiale |
ANS: A
54. Caracteristicile esentiale ale marketingului direct rezida in:
a. |
crearea de relatii puternice si impersonale |
b. |
posibilitatea de raspuns intr-un orizont de timp indelungat |
c. |
canal de distributie prin expedierea de oferte si primirea de comenzi |
d. |
gradul redus de interactivitate |
ANS: C
55. Tehnicile specifice marketingului direct reusesc sa suplineasca publicitatea ca modalitate de comunicare in masa?
a. |
da, insa doar in conditiile unei targetari corespunzatoare a clientilor |
b. |
nu, nu pot asigura notorietatea de masa a marcii |
c. |
da, insa doar temporar |
d. |
nicio varianta de raspuns nu este corecta |
ANS: B
56. Imaginea unei marci se poate construi prin:
a. |
efortul agregat al tuturor tehnicilor promotionaleed, mai putin relatiile publice |
b. |
comunicarea prin eveniment si comunicarea integrata de marketing |
c. |
comunicarea prin eveniment, publicitatea, promovarea vanzarilor, marketingul direct |
d. |
nicio varianta de raspuns enuntata nu este corecta |
ANS: D
57. Pot fi inregistrate si nu sunt excluse de la protectie:
a. |
marcile lipsite de caracter distinctiv |
b. |
marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului |
c. |
marcile compuse din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante |
d. |
marcile care nu sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri |
ANS: D
58. Conventia de la Paris pentru Protectia Proprietatii Industreiale a fost prima conventie de acest fel si a fost incheiata in anul:
a. |
c. | ||
b. |
d. |
ANS: A
59. Organul administrasiei publice centrale avand autoritate unica pe teritoriu Romaniei in asigurarea protectiei proprietatii industriale este:
a. |
OMPI |
c. |
OSIM |
b. |
Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti |
d. |
Guvernul Romaniei |
ANS: C
60. Dupa inregistrarea marcii in Registrul National al Marcilor marca trebuie publicata in termen de doua luni de la data deciziei de inregistrare in:
a. |
Monitorul Oficial al Romaniei |
b. |
Buletinul Oficial de Proprietate Industriala |
c. |
intr-un ziar de circulatie nationala |
d. |
a+b |
e. |
a+b+c |
ANS: B
61. Uniunea Internationala pentru Protectia Proprietatii Industriale are sediul la:
a. |
Bruxells |
c. |
Geneva |
b. |
Paris |
d. |
Berlin |
ANS: C
62. Conform reglementarilor din tara noastra dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acestuia la OSIM, de la data depozitului national reglementar pe o perioada de:
a. |
5 ani |
c. |
20 ani |
b. |
10 ani |
d. |
pe viata |
ANS: B
63. Este un tratat international privind drepturile marcilor, adoptat la Geneva in anul 1994:
a. |
TQM |
c. |
TLT |
b. |
TRRIPS |
d. |
TELEX |
ANS: C
64. OMPI reprezinta:
a. |
Organizatia Mondiala a Protectiei Intelectuale |
b. |
Organizatia Internationala a Marcilor Particulare |
c. |
Organizatia Internationala pentru Munca si Protectie Sociala |
d. |
Organizatia Mondiala pentru Protectie Industriala |
ANS: A
65. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de comert are un character:
a. |
obligatoriu |
c. |
bilateral |
b. |
facultativ |
d. |
nicio varianta corecta |
ANS: B
66. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de fabrica are un character:
a. |
obligatoriu |
c. |
bilateral |
b. |
facultative |
d. |
nicio varianta corecta |
ANS: B
67. Bautura Diet Coke are o marca:
a. |
globala |
c. |
generica |
b. |
locala |
d. |
individuala |
ANS: B
68. Modelul neoamerican al economiei de piata contemporane se intalneste in:
a. |
Germania |
c. |
Austria |
b. |
Elvetia |
d. |
Australia |
ANS: D
69. Cand doua sau mai multe intreprinderi isi unesc activitatile dand nastere unei noi intreprinderi actiunea se numeste:
a. |
achizitie |
c. |
preluare |
b. |
fuziune |
d. |
abuz |
ANS: B
70. Este avantaj oferit de marcile globale detinatorului ei:
a. |
economii de scara in dezvoltarea de publicitate |
b. |
numele si asocierile pot fi dezvoltate local |
c. |
asocierea marcii cu sentimental ca se cumpara produse specifice unei anumite zone |
d. |
a+b+c |
ANS: A
71. Care dintre modelele economiei de piata contemporane presupun un grad ridicat de protectie sociala:
a. |
neoamerican |
c. |
renan |
b. |
neogerman |
d. |
a+c |
ANS: C
72. A afirmat ca "Firmele care vor reusi in afaceri in ani 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la punct cele mai eficiente retele globale":
a. |
Ph. Kotler |
c. |
M. Porter |
b. |
A. Morita |
d. |
P. Druker |
ANS: A
73. Intreaga planeta este considerata de intreprinderea globala drept un tot unitar Cine a spus ca "ea gandeste mondial si actioneaza local":
a. |
Ph. Kotler |
c. |
Jack Trout |
b. |
A. Morita, fostul presedinte de la Sony |
d. |
Victor Danciu |
ANS: B
74. Marca renumita care are o anumita valoare si o serie de clienti fideli se poate numi cel mai corect:
a. |
marca sentimentala |
c. |
trademark |
b. |
marca de lux |
d. |
brand |
ANS: D
75. Nu este criteriu al hexagonului marcii de tara:
a. |
imaginea interna a turismului |
c. |
capitalul uman |
b. |
politica interna |
d. |
interesul stainilor pentru investitii |
ANS: A
76. Hexagonul marcii de tara cuprinde:
a. |
4 domenii ale competentei la nivel national |
b. |
6 domenii ale competentei la nivel national |
c. |
8 domenii ale competentei la nivel national |
d. |
10 domenii ase competentei la nivel national |
ANS: B
77. In topul general al marcilor de tara, in luna august 2005, realizat de Anholt-GMI, pe primul loc se afla:
a. |
Canada |
c. |
Australia |
b. |
SUA |
d. |
Suedia |
ANS: C
78. Primul clasament al marcilor de tara s-a realizat pe baza unor cercetari si se refera la:
a. |
9 tari |
c. |
11 tari |
b. |
10 tari |
d. |
25 tari |
ANS: C
79. Auditul de marca in cadrul procesului de creare a marcii de tara este o etapa imediat premergatoare:
a. |
alcatuirii grupului de lucru |
c. |
implementarii strategiei de marca |
b. |
crearii strategiei de marca |
d. |
fazei preliminare a crearii marcii de tara |
ANS: B
80. Tara care s-a situat pe ultimul loc atat in prima cercetare, cat si in topul din august 2005 a fost:
a. |
Rusia |
c. |
Romania |
b. |
Turcia |
d. |
China |
ANS: B
81. Este element al hexagonului marcii de tara:
a. |
interesul strainilor pentru dezinvestitii |
c. |
imaginea interna a turismului |
b. |
capitalul uman |
d. |
imaginea produselor importate |
ANS: B
82. Pe ce loc s-a aflat Romania in clasamentul din august 2005:
a. |
c. | ||
b. |
d. |
nu a fost inclusa in clasament |
ANS: D
83. Semnele susceptibile de reprezentare grafica in cazul marcilor pot fi:
a. |
cuvinte |
c. |
cifre |
b. |
litere |
d. |
a+b+c |
ANS: D
84. Ce marca apare sub forma unei semnaturi:
a. |
Gillette |
c. |
Nivea |
b. |
Sony |
d. |
b+c |
ANS: A
85. Reprezentarile grafice - plqne sau in relief- care pot constitui o marca sunt:
a. |
sigilii, desene |
c. |
embleme |
b. |
peisaje, blazoane |
d. |
a+b+c |
ANS: D
86. Marca este alcatuita din urmatoarele componente:
a. |
verbale |
c. |
figurative |
b. |
semifigurative |
d. |
a+b+c |
ANS: D
87. Logotipurile pot fi:
a. |
simple |
c. |
iconografice |
b. |
complexe |
d. |
a+b+c |
ANS: D
88. Care este marca de notorietate care a fost lansata cu peste 100 de ani in urma:
a. |
Coca-Cola |
c. |
Sony |
b. |
Dove |
d. |
Panasonic |
ANS: A
89. Nu este marca patronimica:
a. |
Ford |
c. |
Guban |
b. |
Peugeot |
d. |
Sony |
ANS: D
90. Nu este marca care descrie si disting produsul:
a. |
Palmolive |
c. |
Coca-Cola |
b. |
Milka |
d. |
Panasonic |
ANS: D
91. Un logo bun:
a. |
este unic si nu determina confuzie cu alte logo-uri printre cumparatori |
b. |
este functional si poate fi folosit in mai multe contexte diferite timp in care isi mentine integritatea |
c. |
poate fi recunoscut in "toate culorile" dar si in doua culori (negru si alb), sau pata de culoare sau in semiton |
d. |
a+b+c |
ANS: D
92. Numele unei marci trebuie sa indeplineasca o serie de calitati:
a. |
trebuie sa sugereze ceva despre avantajele si calitatile produsului |
b. |
trebuie sa fie usor de pronuntat, recunoscut si memorat |
c. |
trebuie sa se distinga de celelalte marci inregistrate |
d. |
a+b+c |
ANS: D
93. Pentru ca o marca sa-si poata indeplini functiile pentru care a fost creata este necesar ca aceasta sa fie inzestrata cu multiple calitati care ii confera forta promotionala si anume:
a. |
perceptibilitate |
c. |
distinctie |
b. |
omogenitate |
d. |
a+b+c |
ANS: D
94. Marca privata mai este numita si:
a. |
marca detailistului |
c. |
marca de magazin |
b. |
marca distribuitorului |
d. |
a+b+c |
ANS: D
95. Dupa natura normelor juridice care le reglementeaza aplicarea marcile poat fi:
a. |
marca facultativa |
c. |
marca comuna |
b. |
marca obligatorie |
d. |
a+b |
ANS: D
96. Marca de fabrica are rolul:
a. |
de a individualiza oferta unui producator de cele ale concurentei |
c. |
de a identifica un produs |
b. |
de a identifica un produs de cele ale concurentei |
d. |
nici un raspuns nu este corect |
ANS: A
97. Dupa numarul semnelor folosite marcile pot fi:
a. |
marca simpla, marci combinate |
c. |
marca verbala, marca figurativa |
b. |
marca individuala, marca colectiva |
d. |
marca facultativa, marca obligatorie |
ANS: A
98. Dupa natura semnelor folosite marca poate fi:
a. |
marca verbala |
c. |
marca sonora |
b. |
marca figurativa |
d. |
a+b+c |
ANS: D
99. Marcile tridimensionale sunt numite:
a. |
marci plastice |
c. |
marci combinate |
b. |
marci figurative |
d. |
marci complexe |
ANS: A
100. Este o marca generica:
a. |
Xerox |
c. |
Adidas |
b. |
Ness |
d. |
a+b+c |
ANS: D
101. Nu este o marca generica:
a. |
Xerox |
c. |
Adidas |
b. |
Ness |
d. |
Panasonic |
ANS: D
102. Grifa reprezinta:
a. |
o marca plastica |
c. |
semnatura creatorului exprimata printr-o grafica deosebita |
b. |
un logotip |
d. |
o emblema |
ANS: C
103. Activele marcii se refera la:
a. |
fidelitatea fata de marca |
c. |
calitatea perceputa |
b. |
notorietatea marcii |
d. |
a+b+c |
ANS: D
104. Popularitatea produselor generice a scazut incepand cu:
a. |
sfarsitul anilor'60 |
c. |
sfarsitul anilor'80 |
b. |
sfarsitul anilor'70 |
d. |
sfarsitul anilor'90 |
ANS: B
105. Marca Mercedes sugereaza:
a. |
bine proiectata |
c. |
prestigiu |
b. |
bine construita |
d. |
a+b+c |
ANS: D
106. Recunoasterea activelor necorporale apare:
a. |
la sfarsitul anilor'70 |
c. |
la sfarsitul anilor'90 |
b. |
la sfarsitul anilor'80 |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: B
107. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste:
a. |
dezvoltarea si monitorizarea unei marci |
b. |
compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia |
c. |
evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si contributiei sale la crearea valorii organizatiei |
d. |
a+b+c |
ANS: D
108. Procesul de baza al pozitionarii marcii implica:
a. |
nevoia de a-i intelege pe toti cei care sunt interesati atat de nediul intern, cat si extern |
b. |
o definitie a pozitionarii firmei sau a platformei marcii si exprimarea acelei pozitii atat vizual, cat si verbal prin produse, servicii si comportamente |
c. |
aplicarea cat mai precisa a unui sistem arhitectural al marcii pentru a optimiza valoarea pozitionarii |
d. |
a+b+c |
ANS: D
109. Termenii cei mai dees utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma marcii sunt:
a. |
viziune, misiune si valori |
c. |
viziune si valori |
b. |
misiune si valori |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: A
110. In general, platforma unei marci are urmatoarele roluri:
a. |
impartasirea unei conceptii comune despre marca in interiorul unei organizatii |
b. |
influentarea comportamentelor care modeleaza perceptiile publicului organizatiei de-a lungul timpului |
c. |
instructaj creativ pentru dezvoltarea identitatii verbale si vizuale, precum si comunicarea |
d. |
a+b+c |
ANS: D
111. Scopul unei marci este acela de:
a. |
a-si crea o gama cat mai larga de semnificatii |
c. |
a+b |
b. |
a se vinde |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: A
112. Firma care dispune de o marca cu un potential ridicat beneficiaza de avantaje competitive intrucat:
a. |
cheltuielile de comercializare sunt mai scazute datorita nivelului de cunoastere a narcii de catre consumatori si fidelitatii acestora |
b. |
firma are o putere mai mare de negociere cu distribuitorii deoarece clientii acestora asteapta sa li se ofere acea marca |
c. |
firma poate practica un pret mai ridicat decat concurenta |
d. |
a+b+c |
ANS: D
113. Marca distribuitorului se mai numeste:
a. |
marca detailistului, a magazinului sau marca privata |
c. |
emblema |
b. |
marca plastica |
d. |
marca obligatorie |
ANS: A
114. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste:
a. |
dezvoltarea si monitorizarea unei marci |
b. |
compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia |
c. |
evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si a contributiei sale la crearea valorii organizatiei |
d. |
a+b+c |
ANS: D
115. Printre argumentele care pot sustine ca marcile sunt de fapt un aliat foarte bun al progresului social se numara:
a. |
marcile contribuie la cresterea loialitatii consumatorilio ceea ce duce la castiguri mai sigure ale companiei |
b. |
marcile reprezinta un mecanism de incredere si de protectie a consumatorului |
c. |
marcile creaza o presiune asupra responsabilitatii sociale a organizatiilor |
d. |
a+b+c |
ANS: D
116. Capitalul marcii reprezinta:
a. |
un set de active si pasive privind o marca ce se adauga si se scad din valoarea unui produs |
b. |
un set de active si pasive |
c. |
un set de active |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: A
117. Valoarea capitalizata in marca se determina:
a. |
prin scaderea din active a costurilor privind gestionarea marcii si a capitalului investit in marca |
b. |
prin scaderea din active si pasive a valorii unui produs |
c. |
a+b |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: A
118. Valoarea sociala a marcilor presupune:
a. |
analiza impactului anumitor marci asupra protectiei consumatorului |
b. |
analiza impactului anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor |
c. |
a+b |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: C
119. Marcile cele mai bune garanteaza:
a. |
protectia consumatorilor |
c. |
calitatea bunurilor si serviciilor |
b. |
protectia mediului |
d. |
a+b |
ANS: C
120. Arhitectura marcii genereaza valoare prin:
a. |
nevoile si prioritatile publicului tinta |
c. |
generarea de eficienta economica |
b. |
exprimarea varietatii si profunzimii ofertei |
d. |
a+b+c |
ANS: D
121. Comunicarea prin marca isi propune:
a. |
oferirea de informatii despre marca |
c. |
crearea unor modele distincte de asocieri |
b. |
dezvoltarea notorietatii marcii |
d. |
a+b+c |
ANS: D
122. Comunicarea prin marca isi va atinge obiectivele fundamentale pe urmatoarele directii de actiune:
a. |
prin comunicarea de informatii |
c. |
prin promovarea angajamentului din partea consumatorului |
b. |
prin crearea de notorietati, faima ti familiaritate |
d. |
a+b+c |
ANS: D
123. Numele marcii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a. |
sa fie usor de retinut |
c. |
sa nu fie apropiat de numele altor marci |
b. |
sa fie sugestiv in toate limbile |
d. |
a+b+c |
ANS: D
124. Logo-ul estevo parte importanta a identitatii vizuale a marcii:
a. |
este semnul dupa care firma este recunoscuta de catre clientii sai |
c. |
a+b |
b. |
este simbolul cu care ramane in memoria partenerilor de afaceri |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: C
125. Atunci cand se creaza logo-ul trebuie sa se tina cont de:
a. |
povestea firmei, de cultura organizationala si de alti factori ce tin de organizatie |
b. |
reprezentarea logo-ului care trebuie sa fie o reprezentare credibila, clara a misiunii firmei, a obiectului ei de activitate |
c. |
asteptarile destinatarilor |
d. |
a+b+c |
ANS: D
126. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun sunt:
a. |
coerenta |
c. |
durabilitatea |
b. |
bogatia semantica si emotionala |
d. |
a+b+c |
ANS: D
127. Pentru adoptarea sloganului se pot folosi una din urmatoarele strategii creative:
a. |
sloganul se concentreaza pe pozitionarea marcii |
b. |
sloganul atrage atentia asupra uneia sau alteia din motivatiile consumatorului individual |
c. |
a+b |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: C
128. Un slogan trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
a. |
sa aiba un inteles, scotand in evidenta avantajele care fac marca mai interesanta pentru consumatori |
b. |
sa fie distinct, comunicand consumatorilor prin ce se impune marca in fata marcilor concurente |
c. |
sa fie credibil |
d. |
a+b+c |
ANS: D
129. Cunoasterea marcii este masurata in conformitate cu diferitele moduri in care consumatorii isi amintesc de marca:
a. |
recunoasterea marcii |
c. |
cunoasterea prioritara |
b. |
rememorarea spontana |
d. |
a+b+c |
ANS: D
130. Marca unei nise de piata:
a. |
nu este cunoscuta de un numarsubstantial de consumatori |
c. |
a+b |
b. |
are un grad de recunoastere crescut |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: A
131. Principalele obiective urmarite de strategiile de marca sunt urmatoarele:
a. |
identificarea produselor |
c. |
dezvoltarea imagini de marca |
b. |
autentificarea origini produselor |
d. |
a+b+c |
ANS: D
132. Printre avantajele strategiei marca-produs se pot evidentia:
a. |
flexibilitatea in abordarea unor noi categorii de clienti sau a unor noi piete |
b. |
diminuarea riscului ca o imagine nefavorabila a unei marci sa se extinda si asupra celorlalte |
c. |
facilitarea perceptiei diferentiate a unor produse foarte asemanatoare |
d. |
a+b+c |
ANS: D
133. In marketing conceptual de pozitionare a inceput sa fie utilizat in:
a. |
anii'60 |
c. |
anii'80 |
b. |
anii'70 |
d. |
anii'90 |
ANS: B
134. Dupa Ph. Kotler, o firma are la dispozitieurmatoarele variante in strategia de marca:
a. |
extinderea liniei de produse, extinderea marcii, marci multiple, marci noi |
c. |
strategia marca-proprie |
b. |
strategia marca-drapel |
d. |
strategia marca-firma |
ANS: A
135. Extinderea liniei de produse poate fi:
a. |
novatoare |
c. |
de completare |
b. |
de tip "si eu" |
d. |
a+b+c |
ANS: D
136. Extinderea liniei de produse implica urmatoarele riscuri:
a. |
posibilitatea ca marca sa-si piarda intelesul original |
b. |
exista riscul ca unele linii sa nu se vanda suficient de bine |
c. |
a+b |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: C
137. Avantajele extinderii marcii sunt:
a. |
recunoasterea imediata si acceptarea rapida din partea consumatorilor |
b. |
reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate |
c. |
lansarea mai usoara de noi categorii de produse |
d. |
a+b+c |
ANS: D
138. Extinderea narcii implica urmatoarele riscuri:
a. |
daca un produs dezamageste consumatorii imaginea negativa se poate rasfrange si asupra celorlalte produse |
b. |
numele marcii ar putea sa nu corespunda cu noul produs |
c. |
extinderea exagerata poate duce la diminuarea interesului cumparatorului fata de marca |
d. |
a+b+c |
ANS: D
139. Marcile multiple implica urmatoarele riscuri:
a. |
cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mica astfel, nici una dintre ele sa nu fie rentabila |
b. |
o marca nou lansatasa ia din cota de piata a unei marci mai vechi |
c. |
a+b |
d. |
nici un raspuns corect |
ANS: C
YES/NO
1. O firma poate avea o marca de rezerva care sa fie utilizata ulterior in cazul lansari unui nou produs pe piata?
ANS: Y
2. Marca face parte din categoria activelor firmei si in multe afaceri se considera a fi chiar activul cel mai important?
ANS: Y
3. O marca va fi asociata cu o perceptie a calitatii in ansamblu, perceptie care nu este obligatoriu sa se bazeze pe o cunoastere detaliata a produsului respectiv?
ANS: Y
4. Imaginea unei marci este proprie fiecarui individ?
ANS: Y
5. In momentul de fata exista o concurenta acerba intre cei trei mari poli de putere economica si comerciala NAFTA, UE si Asia de SE?
ANS: Y
6. Marcile globale pot diminua diversitatea culturala?
ANS: Y
7. Atunci cand o intreprindere cumpara si controleaza o alta intreprindere ea realizeaza o fuziune?
ANS: N
8. Exista o tara in care sa se accepte ca mirosul sa poata fi inregistrat ca marca?
ANS: Y
9. Marca colectivasi cea individuala aveau un caracter obiligatoriu?
ANS: Y
10. Produsele generice sunt versiuni nemarcate, ambulate uniform si mai ieftine ale unor produse?
ANS: Y
11. Sloganul reprezinta ideia care sta la baza comunicarii?
ANS: Y
12. Strategia marca-linie se refera la atribuirea aceleiasi marci tuturor produselor unei linii?
ANS: Y
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3474
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved