CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
MANAGEMENT FINANCIAR
CUPRINS
Memoriu justificativ
Prezentarea situatiei existente
Analiza critica a situatiei existente
Elaborarea propunerilor de imbunatatire
Programul de actiune
Bibliografie
Baza obiectiva a aparitiei managementului si dezvoltarii lui o constituie o dezvoltare a activitatii comunitatilor omenesti.
In secolul XIX managementul incepe a fi considerat o activitate, lui i se dau diferite denumiri si orientari, el fiind considerat ca o arta, un proces de activitate, o stiinta cu legitati si principii proprii. Conform unor definiri a Asociatiei Americane de Management, managementul presupune:" a obtine rezultate prin altii asumandu-se responsabilitati pentru aceste rezultate, a fi orientat spre mediul inconjurator, a lua decizii vazand finalitate firmei, a avea incredere in subalterni, incredintandu-le responsabilitatea si lor."
Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a intreprinderilor, in contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde in procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci pe o studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa faciliteze adoptarea deciziilor corespunzatoare.
Cheltuielile necesare realizarii unui anumit volum de productie au un caracter complex, iar cunoasterea structurii acestora intr-o perioada data, in scopul prognozei lor, prezinta un interes practic deosebit.
Aprecierea eficientei economice a activitatii desfasurate presupune cuantificarea raportului dintre efortul depus si efectul obtinut, folosind parghiile valorice.
In fiecare firma exista rezerve insemnate pentru reducerea costurilor si modificarea preturilor. Astfel, analiza trebuie sa se concentreze de la inceput asupra cheltuielilor care au o pondere mai mare in totalul costurilor de productie.
Memoriu justificativ si generalitati
Denumire societate comerciala:
Moldoplast S.A.
Statut juridic:
intreprinderea este organizata in societate pe actiuni adica 145.392.450 de actiuni a cate 1000 de lei valoare nominala
Forma de proprietate:
capitalul este majoritar de stat
Obiect de activitate:
prelucrarea si comercializarea produselor din polietilena si PVC
Scurt istoric:
intreprinderea a fost construita in 1966-1968 si extinsa apoi in 1970-1972 adaugandu-se sectia de polietilena. Incepand cu perioada 1968 pana in 1994 s-au facut investitii cu tehnologie la zi. In 1994 a inceput restructurarea, iar in prezent intreprinderea functioneaza la aproape jumatate din capacitate.
Pozitia pe piata
clienti: societati de productie a bunurilor de larg consum (Pangram, Kosarom etc.) si magazine alimentare
piete de desfacere: piata interna 40% (marile orase in special zona Moldovei), piata externa 60% (Germania, Norvegia, Olanda)
relatiile cu furnizorii si clientii: furnizor unic din tara combinatul Arpechim SA Pitesti. Importul se mai poate face prin compensare (cu materia prima a clientului strain)
Eu consider ca intreprinderile din Romania, care au capital majoritar de stat nu sunt eficiente deoarece in majoritatea cazurilor exista interese politice, dar o contributie semnificativa la ineficienta intreprinderilor o are si lipsa anumitor departamente, lipsa oamenilor capabili sau daca sunt capabili nu fac ceea ce trebuie din diferite motive.
Eu nu am nici un motiv sa nu fac o analiza corecta a cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, asa ca trec la etapa a-II-a
2.Prezentarea situatiei existente
Activitatea tehnico-economica productiva, indiferent la ce nivel de organizare are loc implica in mod inevitabil consumuri de resurse umane, materiale si banesti, pe temeiul carora se ridica productia valorilor materiale in societate.
In prezent S.C. Moldoplast S.A. functioneaza la aproape jumatate din capacitatea de productie din cauza cererii reduse si a lipsei promovarii produselor, dar totusi au loc urmatoarele procese de baza si auxiliare:
procesele de baza:v extrudare
v imprimare
v sudare
v injectie
procesele auxiliare: v aprovizionare cu materii prime
v producerea si furnizarea diferitelor tipuri de energ.
v repararea utilajelor, producerea pieselor de schimb
v transport in interiorul sectiei
v depozitarea
v controlul calitatii
v valorificarea deseurilor
v urmarirea, reglarea, masurarea si inregistrarea parametrilor tehnologici
Intreprinderea este organizata in doua sectii: de polietilena si PVC in care functioneaza utilaje cu capacitate mare de productie, dar mari consumatoare de energie uzate fizic si moral.
In prezent in sectia de polietilena functioneaza o linie tehnologica de fabricarea sacoselor, (adica 3 extrudere, o masina de imprimat si 2 masini de sudat), o linie de fabricarea corpurilor suflate (o masina de butoaie, o masina de injectie pentru capace, o masina de injectie pentru subansamble - garnituri, manere, bolturi), o linie de recuperare (moara, spalator, granulator).
In sectia de PVC functioneaza o linie tehnologica de fabricarea tevilor (dozator, malaxor, granulator, extruder), o linie de fabricare placa plana(dozator, malaxor, granulator, extruder), o linie de fabricare placa ondulata(dozator, malaxor, granulator, extruder), o linie de fabricare linoleum (calandru, masina de dublat), o linie de fabricarea furtunului simplu si riflat, o linie de fabricare placa polistiren si o linie de fabricare placa acrilo-butilo-stiren (ABS).
structura personalului:
Nr. muncitori |
Locul de munca |
Sectie polietilena |
|
Sectie PVC |
|
Mecano-energetic si utilitatii |
|
Tehnic-administrativ |
3.Analiza critica a situatiei existente
Potrivit reglementarilor in vigoare, cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin rabaturile si remizele si alte reduceri acordate clientilor.
Ca principala parte componenta a cheltuielilor la 1000 de lei venituri din exploatare, cheltuieli la 1000 de lei cifra de afaceri (C) pot fi exprimate cu ajutorul modelului:
sau
unde: C = cheltuielile de productie
CA cifra de afaceri (venituri din vanzari plus alte venituri)
q = volumul productiei fizice
s structura sortimentala
c = costul unitar
p = pretul pe unitatea de produs.
C < 1000 evidentiaza ca pentru obtinerea unei cifre de afaceri de 1000 de lei se cheltuieste mai putin de 1000 de lei
C > 1000 este rezultatul unei activitati anormale, cand se cheltuieste ami mult de 1000 de lei pentru a realiza 1000 de lei cifra de afaceri.
Pentru efectuarea analizei cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri folosim datele din tabelul de mai jos:
Denumire produs |
Productia in Tone/an |
Costul pe Kg de produs(*1000 de lei) |
Pretul pe Kg de produs |
||||||
q0 |
qpl |
q1 |
c0 |
cpl |
c1 |
p0 |
ppl |
p1 |
|
Sacose polietilena |
| ||||||||
Butoaie | |||||||||
Teava PVC | |||||||||
Placa plana PVC | |||||||||
Placa ondulata PVC | |||||||||
TOTAL |
Analiza incepe cu calculul modificarii absolute a cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, efective in anul 2001 fata de anul 2000:
DC = C - C
DC = C - C
Calculul modificarii absolute ale nivelului cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, efective fata de plan:
DC =C - C pl
DC =C - C pl
Reducerea efectiva procentuala a cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri fata de plan va fi:
Calculul
modificarii absolute ale nivelului cheltuielilor la 1000 de lei
cifra de afaceri planificate fata de perioada de baza:
DC =C pl - C
Reducerea
planificata procentuala a cheltuielilor la 1000 de lei cifra de
afaceri fata de perioada de baza va fi:
Analizand aceste date precum si datele din tabel putem observa ca SC Moldoplast SA a reusit cu greu sa invinga conditiile de mediu actuale, existente in economie. Aceasta, deoarece s-au planificat cheltuieli la 1000 de lei cifra de afaceri mai mari fata de anul 2000, estimanduse cresteri ale costurilor materiilor prime, combustibililor, energiei si fortei de munca. Ritmul exagerat al acestor cresteri de cost, datorate inflatiei, a facut ca intreprinderea sa realizeze cheltuieli efective la 1000 de lei cifra de afaceri mai mari fata de perioada de baza, dar totusi mai mici fata de cele planificate.
Pentru a putea preciza conditiile in care intreprinderea a putut obtine aceste realizari, se impune analiza factorilor de influenta a cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri.
Analiza pe factori a modificarii nivelului cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, din 2001 fata de anul 2000:
Influenta modificarii volumului productiei:
Influenta modificarii costului:
Influenta modificarii pretului:
Din analiza celor trei factori care influenteaza modificarea cheltuielilor de productie, observam ca pretul este singurul care contribuie la scaderea cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri (-33,56) in anul 2001 fata de anul 2000. Costul are o influenta negativa asupra cheltuielilor (22,37), astfel ca daca mentinem acelasi nivel al pretului si productiei avem cheltuieli mai mari cu un nivel al costurilor din anul 2001 fata de costurile din anul 2000. Se poate observa cu usurinta din tabel ca nivelul costurilor a crescut fata de perioada 0. Nivelul costurilor a crescut datorita procesului inflationist si scumpirii combustibililor, care duce la cresterea preturilor la energie si la cresterea preturilor furnizorilor si deci in final la cresterea costurilor intreprinderii analizate. Modificarea volumului productiei de la o perioada la alta are o influenta negativa, dar foarte mica (0,33).
Analiza pe factori a modificarii nivelului planificat al cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, fata de anul 2000:
Influenta modificarii volumului productiei:
Influenta modificarii costului:
Influenta modificarii pretului:
Si in acest caz, pretul este singurul care contribuie la micsorarea cheltuielilor, dar intr-o proportie mica(-5,33), astfel ca influenta negativa a costurilor planificate(13,39) acopera tendinta pretului planificat de micsorare a cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, facand ca nivelul cheltuielilor planificate sa fie mai mare decat in perioada de baza. Aceasta se datoreaza faptului ca s-a estimat o crestere a costurilor cu un ritm mai mare fata de ritmul de crestere a pretului, avand in vedere ca volumul productiei influenteaza foarte putin cheltuielile de productie(0,43).
Analiza pe factori a modificarii nivelului cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri, din anul 2001 fata nivelul panificat:
Influenta modificarii volumului productiei:
Influenta modificarii costului:
Influenta modificarii pretului:
Observam ca pastrand neschimbate costurile si preturile planificate, o modificare a volumului productiei egala cu cea din anul 2001 ne aduce o foarte mica reducere a cheltuielilor(-0,17). In schimb o modificare a costurilor influenteaza negativ cheltuielile de productie(13,97). Se observa din tabel ca intr-adevar costul planificat este mai mic decat cel existent in anul 2001. Estimarea costurilor ca fiind un pic mai mare decat in anul 2000 a fost data peste cap de inflatia anormala a Romaniei care creste necontrolat in fiecare an luand prin surprindere tot mai multe firme.
Nivelul preturilor practicate in anul 2001 fiind mai mare decat cel planificat, contribuie la scaderea cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri.
Aceasta crestere a pretului trebuie oarecum justificata pentru ca intreprinderea sa aiba vanzare, folosindu-se de punctele tari proprii sau de punctele slabe ale concurentei.
4. Elaborarea propunerilor de imbunatatire
Urmarind datele din tabel observam ca intreprinderea cunoaste o marire a volumului productiei in anul 2001 fata de anul 2000, ceea ce este un lucru pozitiv, dar totusi volumul productiei planificate nu este atins de toate produsele fabricate. Raportul intre volumele de productie ale anului 2001 fata de cele ale anului 2000, pentru fiecare produs este aproximativ acelasi, ceea ce face ca acest factor sa influenteze foarte putin cheltuielile de productie la 1000 de lei cifra de afaceri, dupa cum am observat in analiza efectuata mai sus.
Cresterea productiei s-a realizat datorita faptului ca in anul 2001 cererea a fost mai mare. Deoarece concurentii mai apropiati ai intreprinderii nu au tehnologia necesara pentru unele produse, cum ar fi folia pentru solare lata de 16 metri, care nu o poate face nimeni in tara decat Moldoplast Iasi.
Tot in anul 2001 au avut loc permutari de operatori chimisti si ingineri care nu erau folositi la capacitatea lor maxima, in prezent fiind scosi din "umbra" si capabili sa faca produse de calitate chiar daca masinile sunt uzate moral si fizic. Crescand calitatea produselor diferiti clienti au inceput sa fie tot mai interesati in incheierea de contracte cu intreprinderea.
In anumite situatii, cum a fost cea din 2001, cresterea productiei se poate datora faptului ca numerosi clienti vor o cantitate mare de produse intr-un timp cat mai scurt. Moldoplast detine infrastructura si utilaje capabile de a fabrica un volum foarte mare de produse chiar pentru mai multi clienti deodata. Unii clienti aleg varianta Moldoplast din acest punct de vedere, chiar daca pretul este un pic mai mare, datorita consumului mare de energie a utilajelor care nu au mai fost schimbate din 1994, iar altele de si mai de mult timp in urma.
Cresterea productiei in anul 2001 s-a mai datorat faptului ca a fost un an in care s-au lansat in afaceri mai multi oameni cu firme care au nevoie de ambalaje, pungi, sacose, a fost un an in care firmele de constructii au avut mai multa nevoie de tevi de PVC pentru crearea instalatiilor pentru imobile.
In speranta ca la anul se vor intampla mai multe lucruri pentru care va trebui crescuta productia, trecem la analizarea costurilor.
Costurile de productie, dupa cum putem observa din tabel, cunosc o crestere in anul 2001 fata de anul 2000, crestere de care nu cred ca scapa nici o intreprindere din Romania zilelor noastre. Acesta se datoreaza in principal faptului ca inflatia creste exagerat si anormal deocamdata. Fara prea multa putere asupra procesului inflationist, intreprinderile din Romania continua sa mareasca preturile de la o perioada la alta, crestere cu care majoritatea oamenilor sunt oarecum obisnuiti. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul intreprinderii analizate si totodata o contributie la cresterea costurilor o au utilajele care imbatranesc odata cu trecerea anilor si sunt tot mai mari consumatoare de energie.
Cresterea costurilor de la o perioada la alta aproape ca anuleaza efectele pozitive ale cresterii pretului, dupa cum putem observa din analiza efectuata la etapa 3, totusi intreprinderea reuseste sa creasca costurile cu un ritm mai mic decat cel de crestere al pretului, lucru care este benefic pentru intreprindere deoarece isi poate scadea astfel cheltuielile la 1000 de lei cifra de afaceri in anul 2001 fata de anul 2000 (C =884 fata de C
Pretul este cel care contribuie decisiv la micsorarea cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri dupa cum se vede din analiza efectuata mai sus. Aceasta crestere a pretului este datorata inflatiei in primul rand si a costurilor de productie in al doilea rand, din motivele enumerate. Cresterea pretului nu este sesizata de clienti datorita faptului ca si concurentii traiesc in acelasi mediu economic in care se impune aceasta crestere.
Se observa o scadere a cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri in perioada 1 fata de perioada 0, chiar daca si costurile au crescut, datorita faptului ca ritmul de crestere a pretului este mai mare decat ritmul de crestere a cheltuielilor. Pot spune ca aceasta situatie este similara cu cea in care avem doi motociclisti care merg cu viteze diferite. Motociclistul care merge cu 50 de km la ora ramane in urma fata de motociclistul care merge cu 80 de km la ora, chiar daca amandoi inainteaza.
Aceasta crestere a pretului trebuie justificata in mod indirect in fata clientilor, deoarece acestia vor inceta sa mai cumpere produsul vazand ca o crestere a pretului nu le mai aduce in plus alte avantaje. SC Moldoplast a putut creste pretul in anul 2001 fata de anul 2000 deoarece calitatea produselor a crescut, in special la sacosele imprimate, operatorii chimisti fiind capabili sa faca lucruri tot mai complexe cu aceleasi utilaje, avand in vedere experienta si cunostintele acumulate odata cu trecerea timpului.
Ca propuneri de imbunatatire ar putea fi:
retehnologizarea cu utilaje performante si cu consumuri mici de energie
redimensionarea capacitatii de productie prin restrangerea ei, (datorita faptului ca nu sunt folosite toate utilajele)
casarea utilajelor nefolosite si inchirierea spatiilor ramase (fara utilaje)
5. Programul de actiune
Definirea concreta a propunerilor de imbunatatire
Am spus casarea utilajelor, deoarece vanzarea unor linii tehnologice nefolosite ar putea aduce un nou concurent pe piata si deci o amenintare mult mai mare in comparatie cu beneficiul obtinut in urma vanzarii utilajelor, care sunt uzate moral si fizic si au un pret scazut.
Restrangerea capacitatii de productie ar putea aduce contributii la marirea veniturilor, prin eliberarea spatiilor in care se afla utilaje ce nu functioneaza, (fie ca sunt defecte, fie ca sunt nefolosite din cauza cererii scazute) si inchirierea lor altor firme care nu detin spatii de productie. Cu aceasta problema se confrunta mai multe intreprinderi, in special cele cu capital majoritar de stat, adica detin spatii imense cu utilaje care nu produc. Nu putem spune ca SC Moldoplast a fost incorect proiectat din punct de vedere al capacitatii de productie, deoarece cu ani in urma economia era dimensionata astfel incat fiecare intreprindere cu capacitate mare era client in mod direct sau indirect pentru alta intreprindere. Spre exemplu, in prezent, SC Moldoplast nu mai trebuie sa produca mari cantitati de pungi pentru ambalarea bobinelor de fibre sintetice, deoarece C.F.S. nu mai produce bobine ca in trecut; nu mai trebuie sa produca imense cantitati de teava de PVC pentru trusturile de constructii deoarece acum se construieste mai putin; de asemenea nici sacii de polietilena nu mai au vanzare prea mare din cauza diminuarii activitatii intreprinderilor de ingrasaminte chimice s.a.m.d.
Retehnologizarea interprinderii ar putea aduce negresit venituri in plus. Achizitionarea de utilaje mai performante este o varianta care functioneaza in cazul multor intreprinderi din Romania, doar ca putine firme pot realiza acest lucru datorita costurilor mari ale utilajelor.
SC Moldoplast se poate folosi de programul FARE al Uniunii Europene. Acest program presupune detinerea de catre firma, a cel putin 30% din suma necesara achizitionarii utilajelor, cealalta parte fiind un imprumut nerambursabil pe care il ofera U.E. pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii.
Eforturi
Pentru a redresa activitatea intreprinderii cumparam mai intai o linie completa de utilaje pentru producerea sacoselor din polietilena. Linia completa consta din trei masini: un extruder, o masina de imprimat si o masina de sudat. Initial cumparam utilaje mai performante decat cele existente, dar la mana a doua, datorita preturilor mari. Peste trei ani putem reinvesti profitul obtinut cu aceste utilaje si sa cumparam utilaje noi. Am ales trei ani deoarece cred ca diferenta de tehnologie nu va fi prea mare peste un an sau chiar doi si asa pot folosi mai bine resursele financiare acumulate. Pentru achizitionarea liniei tehnologice avem nevoie de 122 000 de Euro. SC Moldoplast dispune de 30% din suma de investitii.
Pentru obtinerea de aprobari de la ministerul de finante, cum ca ne incadram in programul FARE sunt necesare 20 de zile. Pentru studierea ofertei de utilaje avem nevoie de 10 zile, dar aceste zile pot fi folosite in timp ce asteptam obtinerea aprobarilor.
Resursele umane raman aceleasi, deoarece in principiu masinile functioneaza la fel cu cele mai vechi, doar ca sunt aduse unele imbunatatiri astfel incat utilajul sa aiba un consum mai mic si o capacitate mai mare. Angajatii pot invata usor cum sa foloseasca noua masina, lucru testat, deoarece pana in anul 1994 SC Moldoplast achizitiona in fiecare an utilaje mai noi cu care personalul se obisnuia foarte repede.
preocuparea pentru imbunatatirea calitatii produsului
preocuparea pentru reducerea costurilor de productie
insuficienta fondurilor pentru noi investitii
lipsa dotarilor
potentiale barieri impuse de starea economica a Romaniei
posibilitatea de colaborare cu institutul de chimie "Gh. Asachi"
posibilitate de atragere a unui investitor pentru dezvoltarea acestui compartiment
PRODUCTIE
capacitate mare de productie
utilaj unicat pe
lucru in flux continuu (3 schimburi)
recuperarea deseurilor si ambalaje dupa utilizare
flexibilitate crescuta
costuri mari de productie
dependenta exagerata de furnizorul unic de materie
prima din tara (
costuri mari de transport al materiei prime
vulnerabilitate fata de concurenta datorita costurilor mari de retehnologizare
uzura morala si fizica a utilajelor
Oportunitati
posibilitate de privatizare deoarece detine infrastructura si utilitati
posibilitate de atragere a unui investitor pentru a retehnologiza intreprinderea
publicitate prin participare la targuri si expozitii
existenta site-ului de internet cu informatii despre intreprindere
Puncte slabe
insuficienta personalului cu o pregatire adecvata
posibilitatea de a pierde anumite segmente de piata
posibilitatea de redresare a firmei prin publicitate prin mijloace mass-media
contracte de colaborare cu firme ce folosesc intens ambalaje de polietilena
specializarea personalului de la marketing in strainatate
Puncte tari
disciplina financiara
evidenta computerizata
personal pregatit
blocaje financiare datorita economiei Romaniei
devalorizarea monedei nationale
schimbarea continua a preturilor materiilor prime si a energiei
presiuni sindicale
Trecerea la moneda unica EURO
incadrarea personalului functie de pregatire prin concurs
retributia este stabilita functie de fisa postului
acordarea de sporuri pentru cei care lucraza in medii deosebite
lipsa investitiilor nu permite reintinerirea personalului
personal cu medie de varsta ridicata
plecarea specialistilor la firme concurente
pensionarea in numar mare din anumite sectoare
scolarizarea unor tineri pentru locurile de munca vacante in intreprindere
Graficul Gant pentru obtinerea de utilaje
Nr. crt |
Activitate |
Simbol |
Durata (zile) |
Predecesori |
Resurse estimate |
||
Umane |
Materiale |
Financiare |
|||||
1 |
Evaluarea capacitatii de productie |
A |
Tehnician |
25 foi de hartie 1 software | |||
2 |
Intocmire documente pentru FARE |
B |
A |
Contabil, Economist |
35 foi hartie cartus imprimanta | ||
3 |
Obtinere aprobari |
C |
B |
Contabil | |||
4 |
Studierea ofertelor |
D |
Negociator Marketer |
1 agenda 1 pix | |||
5 |
Achizitionare utilaje |
E |
C,D |
Inginer economist Tehnician |
Extruder Masina imprimare Masina de sudat | ||
6 |
Punerea in functiune |
F |
E |
3 mecanici |
Trusa scule Masina de gaurit |
zile TOTAL 3.418.105.500 A
3 4 17 27 29 40
Efectele estimate
In urma achizitionarii noilor utilaje, capacitatea de productie va creste cu aproximativ 30% , costurile pe unitatea de produs vor scade datorita faptului ca masinile sunt mai putin consumatoare de energie, utilitati si resurse umane.
Se va lua decizia de micsorare a pretului pentru marirea volumului de vanzari, avand in vedere faptul ca pretul actual este relativ mare in comparatie cu produsele firmelor concurente.
In urma acestor modificari, conducerea societatii estimeaza cresterea o crestere a cifrei de afaceri cu 25% si implicit o crestere a profitului.
Concluzie
Sunt convins ca in urma deciziei de retehnologizare a intreprinderii, SC Moldoplast va functiona mult mai eficient atragand noi parteneri, avand puterea de a ataca noi segmente de piata diversificand oferta si crescand calitatea produselor.
In cazul in care exista interes din partea firmei sunt sigur ca merita facuta aceasta schimbare. Aducerea de tehnologie noua in intreprindere nu poate aduce dezavantaje decat daca utilajele sunt folosite necorespunzator.
Intreprinderile din Romania, mai ales cele cu capital majoritar de stat, sufera din cauza lipsei de tehnologie performanta si management ineficient. Prin analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri putem gasi cu usurinta locul unde trebuie sa actionam pentru a reduce costurile de productie. Cum si cand trebuie sa actionam, insa, nu putem vedea decat facand alte analize de strategie si marketing.
Deci in concluzie analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri nu reprezinta decat o parte din analizele ce trebuie efectuate periodic pentru a conduce intreprinderea spre o ascensiune continua si facand-o astfel sa fie o 'celula" sanatoasa a economiei nationale.
BIBLIOGRAFIE
conf. dr. I. Agache, conf. dr. Gh. Filip - Studii si cercetari economice
I. Camasoiu - Investitiile si factorul timp
I. Opris - Modele de analiza si prognoza a structurii costurilor
Victoria Barbacioru, Florin Bica - Calculatia costurilor asistata de calculator
I. Sfanescu - Analiza economica financiara
Cocris - Economia afacerilor
Costache Rusu - Analiza si reglarea firmei prin costuri
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1733
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved