Omul si comportamentul organizational: definitie, caracterizare generala

Omul si comportamentul organizational: definitie, caracterizare generala

W.H. Whyte, Jr (1956) definea omul organizational: este omul pe care il produce organizatia, omul care poarta amprenta modului de structurare si functionare a organizatiei, naturii si scopului ei specific, are aspiratiile si ideologia sa , educatia sa, bolile sale profesionale generate de mediul sau.

Caracteristicile structural functionale ale organizatiilor modeleaza caracteristicile structural- functionale ale psihicului si personalitatii umane. Omul este produsul, oglinda organizatiei sau organizatiilor pe care le traverseaza de-a lungul existentei sale.

Omul organizational trebuie conceput nu doar ca fiind omul care isi desfasoara activitatea intr-un mediu organizational, ci, mai ales, ca omul care este generat de acel mediu, purtand amprenta mediului respectiv.

Edgar Schein (1965) contureaza tabloul a patru categorii principale de oameni: omul economic-rational; omul social; omul autoactualizat, omul complex.

Dennis W. Organ si Thomas Bateman (1986) propune mai multe variante de definire a comportamentului organizational.

1.) Comportamentul organizational ca un set de fenomene psihosociale. Comportamentul organizational este numai cel suscitat sau facilitat de organizatie sau de diferitele aspecte ale organizatiei ; cel cauzat, determinat, aparut ca rezultat al proceselor organizationale ; cel caruia membrii organizatiei ii atribuie relevanta comportamental- organizationala ("semnificarea" propriilor comportamente, dar si a altora).

2.) Comportamentul organizational ca arie, obiect de studiu descris si explicat cu o serie de concepte si teorii, investigat cu metode specifice, supus investigarii si cercetarii empirice, orientat spre formularea unor generalizari ; urmarind anumite criterii: de eficienta (productivitate, profit, dezvoltare, inovare, adaptare la schimbare) si de binefaceri umane (satisfactie, dezvoltare personala, sanatate personala, fizica si psihica, securitate, calitatea vietii).

Comportamentul organizational ca un centru de interes pentru diferite grupuri; pentru individ, pentru corpul managerial, actionari, medii concurente, guvern etc. astfel, se subliniaza valoarea si utilitatea comportamentului organizational.

Gary Johns (1998) - comportamentul organizational se refera la atitudinile si comportamentele indivizilor si grupurilor in organizatie.

McShane, Von Glinow (2000) - "Comportamentul organizational este studiul a ceea ce oamenii gandesc, simt si fac in contexte organizationale."

Din punct de vedere psihologica comportamentul organizational inseamna ansamblul reactiilor adaptative ale individului sau grupului, manifestarile globale ale activitatii psihice individuale sau grupal- organizationale. Aceste reactii si manifestari sunt fie direct observabile, fie indirect inferate, putand fi in ambele cazuri influentate si dirijate.

Comportamentul organizational apare atat sub forma de efect al functionalitatii si structuralitatii organizatiei, cat si ca o cauza a unor modificari organizationale. Ele afectand concomitent individul si organizatia in ansamblul ei.

Psihologia organizational- manageriala are trei sarcini in raport cu comportamentul organizational (G. Johns, 1998):

-- anticiparea lui: cu cat acesta este mai repede si mai bine anticipat, cu atat organizatia va functiona mai bine si va fi mai eficienta;

-- explicarea lui: stabilirea cauzelor si a conditiilor de producere sau de reproducere a lui, a regularitatii sau a iregularitatii lui;

-- conducerea (controlul) sau dirijarea lui in vederea finalizarii corespunzatoare.