PROGRAMAREA PRODUCTIEI

Programarea productiei reprezinta repartizarea in timp si spatiu sarcini1or de productie (pe fiecare loc de munca si in fiecare unitate imp).

Complexitatea acestei activitati a facut ca din practica sa apara metodologii diverse in functie de tipul de productie

Metodologiile clasice apeleaza la calculul parametrilor productie functie de planul de productie (MPS), pe cand metodologiile moderne apeleaza la simularea productiei pentru a asigura continuitatea, din acestea rezultand parametrii productiei.

Cele patru probleme ale programarii au urmatoarele particularitati:

A. Programul de productie cantitatea de piese ce trebuie programata este:

unde , q = piese identice pe produs;

= piese de schimb ;

b = procent de rebut;

= volumul de produse;

Psig productie de siguranta;

B. Forma de organizare - se adopta organizarea paralela cu respectarea principiilor proportionalitatii si ritmicitatii. Amplasarea utilajelor este sub forma Iiniilor de productie (in flux, sau automate).

C. CaIculul principalilor parametri. Parametrii cu care se opereaza sunt:

Volumul zilnic de productie Nz N_g/Zl unde: ZL - zile lucratoare anual;

. Ritmul mediu al fabricatiei - reprezinta intervalul de timp ce separa lansarea in fabricatie a doua piese succesive unde F~ reprezinta fondul nominal de timp;

. Perioada de repetare a productiei. Conditiile de desfasurare a fabricatiei sunt descrise in planul standard. Planul standard se elaboreaza pentru intervale de timp semniftcative pentru productie: 8, 16, 24, 32, etc. ore. Acest interval se noteaza cu R₀.

. Productia neterminata - datorita diferentei de productivitate a masinilor se acumuleaza in perioada R₀ o productie neterminata.

Productivitatea masinilor este:

unde:- productivitatea orara =

T timpul de lucru aI utilajului

Productia neterminata se formeaza cand

D.Ordonantarea productiei - Instrumentul ordonantarii este planul standard ce reprezinta un regulament in care se precizeaza conditiile tehnico - organizatorice de desfasurare a productiei: programul de Iucru al masinilor unelte, a1 muncitorilor, stocurile de productie neterminata pe intervalul R₀.

Exemplu de programare a productiei:

Sa se prezinte planul standard pentru prelucrarea unui reper, cunoscandu-se timpul operativ (t₀), regimul de Iucru (doua schimburi a opt ore) si volumul zilnic de productie (320 buc.) (tabelul 1).

Tabelul 1

Programarea productiei de serie

Productia de serie cuprinde o multime de situatii concrete, incat ea a fost diferentiata in serie mica, ce se apropie prin particularitatile sale de productia inlividuala, seria mare, care se apropie prin particularitatile sale de productia de masa si seria mijlocie care constituie un domeniu distinct cu metode si tehnici specifice.

A. Programul de productie Cantitatea de piese ce se cere fabricata ebuie sa respecte principiul proportionalitatii; capacitatea de productie la un loc de rnunca sa fie mai mare decat la locul urmator.
Prin masuri tehnico - organizatorice se imbunatatesc conditiile de Iucru ia locurile de munca cu deftcit sau excedent de capacitate de productie.

B. Alegerea formelor de oryanizare Daca nu este posibila organizarea paralela, din cauza nerespectarii continuitatii, se alege organizarea mixta.

C. Calcularea principalilor parametri ai conducerii operative. Acesti parametri sunt durata ciclului de productie, lotul optim, perioada de repetare a loturilor, productia neterminata.

D. Ordonarea productiei de serie Dificultatea acestei problem a facut sa nu existe astazi o metoda care sa satisfaca toate cerinteli Modele satisfacatoare pentru unele situatii practice sunt prezentate algoritmul AKERS si algoritmul Giffler - Thomson.

Giclul de productie

Durata ciclului de productie este timpul calendaristic in decursi caruia obiectele muncii trec succesiv printr-un numar de procese partial de fabricatie. Ciclul este un indicator principal aI fabricatiei permite:

- stabilirea decalajului intre stadiile de productie;

- fixarea unor termene reale de livrare a produselor;

- fundamentarea normativului de mijloace circulante;

- construirea graftcelor coordonatoare pe produs;

Ciclul de productie cuprinde:

1. Timp consumat de piesa si utilaj:

. timp de pregatire - incheiere timp

. timp operativ 10 (timp de baza tb + timp ajutator ta);

2. Timp consumat de piesa:

. timp de control

. timp de transport t,;

. intreruperi tehnice (pentru procese naturale t~ si procese tehno-logice t~);

. intreruperi organizatorice (lotizare, asteptari datorita regimului de lucru t);

Productia se obtine in special in perioada timpului de baza. Rezerve pentru cresterea productiei sunt foarte mari deoarece tb reprezinta 6% la productia de serie mica, 8% la productia de serie mijlocie si 25% la cea de serie mare.

Variatia duratei ciclului de fabricatie in functie de marimea loturilor este reprezentata in ftg. 2. Dupa cum s-a aratat componenta tehnologica a ciclului de fabricatie cand se respecta principiul proportionalitatii este:

Durata completa a ciclului se obtine adunand timpii suplimentari consumati de piesa. In cazul cand ei se suprapun durata ciclului este de forma:

Principalele masuri pentru reducerea duratei ciclului de productie sunt urmatoarele:

introducerea tehnicii noi

inlocuirea proceselor naturale (imbatranire, uscare) cu procese artificiale (scade t);

mecanizarea si automatizarea transportului (scade t,);

imbunatatirea organizarii (scad intreruperile organizatorice);

folosirea schimburilor nelucratoare;

ridicarea calificarii personalului

imbunatatirea aprovizionarii tehnico - materiale;

Lotul de fabricatie

Relativ la lotul lansat in fabricatie, se utilizeaza trei concepte:

Lotul de fabricatie - este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuina un singur timp de pregatire - incheiere a fabricatiei.

Lotul optim - reprezinta principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri ai procesului de fabricatie. Lotul optim este lotul de fabricatie calculat pe baza minimizarii cheltuielilor de productie.

Lotul economic este lotul optim de fabricatie corectat in functie de diversi factori tehnico - economici, in special de corelatia ce trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare. Lotul de fabricatie influenteaza durata ciclului Tc perioada repetare R, productia neterminata Pn iar 1a randul lor acesti fact influenteaza marimea lotului de fabricatie. Din aceasta cauza lotul fabricatie este:

- parametru sintetic - el concentreaza influenta procesului de productie; parametru coordonator - optimizarea programarii operative este conditionata de precizia calculelor facute pentru determinarea lotului optim;

Factorii care influenteaza lotul de fabricatie sunt:

a) factori exteriori intreprinderii:

- volumul de productie planificat;

- termenele de livrare;

- nivelul si formele de cooperare;

- modul de aprovizionare;

b) factori interni, care la randul lor sunt:

- factori tehnici reprezentati de:

. complexitatea constructiva

. inzestrarea tehnica;'

. procesul tehnologic;

- factori organizatorici, precum nivelul de organizare ai productiei, formele si metodele utilizate in programarea operativa;

- factori financiari, care includ mijloacele circulante si pierderile cauzate de imobilizarea mijloacelor circulante;

Dinamica acestor factori este diferita: factorii tehnici si organizatorici tind sa majoreze lotul, factorii financiari conduc la micsorarea lotului. Dintre toti factorii specificati cel mai important prin implicatiile sale este procesul tehnologic.

Esenta determinarii lotului optim consta in stabilirea functiei dupa care variaza cheltuielile de fabricatie, careia i se aplica un criteriu economic: minimul cheltuielilor de productie pe unitatea de obiect de munca.

unde, y - reprezinta cheltuieli independente de lot;

y₂ - cheltuieli dependente de Iot;

y₃ - cheltuieli din cauza imobilizarii mijloacelor circulante

Programarea productiei individuale

Programarea productiei individuale prezinta unele particularitati din cauza structurii eterogene a sortimentului de productie, gradului redus de stabilitate a factorilor materiali si a conditiilor in care se desfasoara procesul de productie, specializarea tehnologica a atelierelor, etc..

A. Programul de productie - toate comenzile si contractele sunt in cantitati mici dar se impune o optimizare globala a lor pentru a se asigura incarcarea utilajelor si folosirea capacitatii de productie.

B. Forma de organizare - posibila este cea succesiva

C. Parpmetrii conducerii operative:

1. Numarul tipurilor de produse. Este posibil ca produsele sa aiba subansamble comune sau repere comune si pentru fabricarea lor se organizeaza productie de serie.

2. Durata ciclului de productie. Pentru un anumit stadiu durata ciclului este:

3. Decalajul minim necesar pentru lansarea reperelor. Existenta decalajului constituie conditia pentru realizarea productiei la termenele planificate. E1 se calculeaza in functie de termenul final prin scaderea duratelor ciclurilor.

4. Productia neterminata arata volumul normat de mijloace circulante care asigura desfasurarea uniforma si eficienta a procesului de productie. Ea depinde de complexitatea constructiva a produselor, structura procesului tehnologic si a ciclului de productie, nivelul inzestrarii tehnice si a gradului de organizare a productiei si a muncii.

D. Ordoauuatarea productiei Ordonantarea productiei individuale se realizeaza prin graftc calendaristjc director pe produs (diagrama "Gozinto", numita astfel de 1a "goes into"), ce arata esalonarea in timp a sarcinilor de productie conform succesiunii stadiilor tehnologice. Construirea graftcului director se face printr-o derulare inversa pornind de la termenul ftnal de livrare a produsului. In particular diagrama se foloseste des in montaj.

Aceasta esalonare, desi conduce la o imobilizare minima a mijloacelor circulante, poate determina o incarcare necorespunzatoare a parcului de utilaje incat trebuie efectuata o veriftcare globala, pentru toate produsele, a incarcarii utilajelor, identificarea reperelor care au rezerve de timp si deplasarea lor spre stanga pentru a echilibra incarcarea.