Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

la disciplina Managementul afacerilor - E-BUSINESS-AXA A COMERTULUI INTERNATIONAL

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

Departamentul de masterat

Managementul afacerilor comerciale



Proiect la disciplina

Managementul afacerilor

E-BUSINESS-AXA A COMERTULUI INTERNATIONAL

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I .E-BUSINESS - MOTORUL PROGRESULUI

Abordare teoretico-conceptuala a E-business-ului

2. Clasificarea E-business

CAPITOLUL II .EVOLUTIA E-BUSINESS

CAPITOLUL III. POLITICI COMERCIALE IN DOMENIUL E-BUSINESS

1.Prevederile Directivei UE referitoare la E-business

2.Prevederile OMC in domeniul E-business

CAPITOLU IV . IMLICATIILE E-BUSINESS ASUPRA DEZVOLTARII COMERTULUI GLOBAL

1.E-business-sistem de accelerare a tranzactiilor internationale

2.E-business-concept definitoriu a noilor companii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Evolutiile tehnologice impresionante au modificat radical determinantii comertului international pe toate axele sale.Inovatiile stiintifice au diversificat la o scara semnificativa nomenclatorul de produse atrase in circuitul comercial internasional.Gama de produse care fac obiectul comertului interstatal se innoieste la perioade tot mai scurte de timp,ciclul de viata al produselor comprimandu-se permanent.Evolutiile stiintifice reduc atat distantele fizice cat si pe cele economice intre state.Ponderea produselor intensive in drepturi de proprietate intelectuala creste permanent si impune noi retele logistice ,alte tehnici de comercializare si noi norme de conduita la nivelul sistemului comercial international.Evolutiile tehnologice creeaza noi oportunitati de afaceri,ca E-business-ul,dar si noi amenintari pentru climatul comercial international ,fiind mai dinamice in prezent ca niciodata.

Practic,peste tot in lume combinatia de sateliti si fibre optice ofera tot mai multe posibilitati de comunicare si acces la noua materie prima :informatia la costuri tot mai accesibile .Cresterea numarului de consumatori si a solvabilitatii acestora consolideaza starea de sanatate a economiei si a comertului international .In prezent peste un miliard de locuitori ai planetei au standarde de viata foarte ridicate ,ceea ce se repercuteaza si asupra comertului international sau sunt mentinute cu ajutorul acestui flux economic .

Cu toate evolutiile favorabile inregistrate ,alte 6 milioane de locuitori ai globului raman la periferia bunastarii si a comertului international.Sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice ,asistam la modernizarea retelelor de distributie si la internationalizarea acestora.Trecerea la transporturi combinate ,la electronizarea transferului de date si documente derulatorii,uniformizarea practicilor tranzactionale maresc fluxurile comerciale si diminueaza semnificativ costurile acestora .Stiinta a devenit atat de avansata incat influenteaza cauzele evenimentelor si evolutia acestora .Tot impactul progresului stiintific ,in spatele visului economic fara frontiere se contureaza riscuri la adresa securitatii non-militare (soft security).In conditiile liberalizarii comerciale se internationalizeaza si practicile anticoncurentiale ,contrafacerea ,comertul cu bunuri neclasificabile.

In cadrul tuturor acestor transformari s-a conturat conceptul de E-businees,care a dus comertul international pe noi culmi inexistente in urma cu jumatate de secol ,principiul comertului electronic impunand o noua fateta si o noua provocare la nivel global. Evolutia crescatoare ,poate chiar exploziva la care se asteapta in acest domeniu,trasand noi directii ale globalizarii.

CAPITOLUL I

E-BUSINESS - MOTORUL PROGRESULUI

1.Abordare teoretico-conceptuala a E-business-ului

Astazi termenul de comert international se asociaza cu imaginea unor mari companii,cu rivalitatile intre variati actori economici si cu negocierile practic confidentiale in cadrul forumurilor internationale ,conectand oameni obisnuiti practic din toate zonele lumii pe o axa de productie -consum tot mai complexa .Acest flux al circuitului economic mondial termina modul in care oamenii au acces la educatie ,le sunt respectate drepturile fundamentale ,au acces la informatie ,participand direct sau indirect la interdependentele globale.

Tranzactiile internationale fac ca mangementul la nivelul firmelor sa coexiste echilibrat cu birocratia guvernamentala si sa stimuleze promovarea intereselor tuturor actorilor economici.

Evolutia dinamicii comertului international a reflectat in buna masura evolutia ciclica a economiei internationale ,fluxul comercial international calificandu-se a fi unul dintre cele mai dinamice si complexe,lansandu-se tot mai evident o a treia revolutie industriala asupra careia America si Europa trebuie sa-si asume provocarile lansate,revolutie ce contureaza domeniul E-business.

Termenul e-business a fost in premiera folosit in 1997 de catre IBM, ce defineste e-businessul ca fiind o modalitate de a'acces securizat, flexibil si integrat pentru desfasurarea diferitor afaceri prin combinarea proceselor si sistemelor care executa operatii de baza ale afacerilor cu cele ce fac posibila gasirea informatiilor pe Internet'. Teoretic, prin conectarea sistemului informatic pe Web, putem spune ca dezvoltam un e-business, adica instruim 'sistemul nervos central al afacerii noastre',

In conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD) ,comertul electronic reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet ,vanzarea de bunuri si servicii avand loc offline sau online.

O alta definire sugestiva ar putea fi:capacitatea de a realiza tranzactii care implica schibul de bunuri si servicii intre doua sau mai multe parti,folosind instrumente si tehnici electronice. E-business se refera la mijloacele electronice pe care o companie le foloseste pentru a-si conduce afacerile, spre deosebire de e-commerce care defineste mijloacele prin care site-ul companiei ofera posibilitatea de a cumpara sau vinde produse online.

La nivel mondial ,E-businees nu mai este o simpla activitate sau forma de comert,care concentreaza eforturile tarilor si companiilor ,aflate in competitie pentru a castiga noi piete si a raspunde cat mai bine exigentelor acestora .In prezent ,E-business a devenit o componenta esentiala a politicilor de dezvoltare economica promovate de tarile industrializate.Prin masurile adoptate la nivel guvernamental de catre tarile puternic industrializate,in vederea stabilirii unor reglementari unice in ceea ce priveste realizarea tranzactiilor comerciale pe suport electronic,comertul electronic a devenit o componenta fundamentala a comertului international.In acelasi timp,accesibilitatea tehnologiilor informationale legate de Internet ,costul scazut al acestora ,precum si relativa independenta a acestora fata de tehnologiile clasice ,permit economilor tarilor in dezvoltare o posibila integrare rapida in acest domeniu.[1]

E-business este practic o notiune care presupune o combinatie de tehnologii ,infrastructuri, procese si produse de un tip aparte .El reuneste toate industriile si aplicatiile acestora ,producatori utilizatori ,schimburi de informatii si activitati in cadrul retelei globale numite Internet.La nivelul actual al evolutiei sale ,e-business presupune trei tipuri de infrastructuri.

a)Infrastructura -sistem de legatura a pietei Internet la piata clasica

Aceasta infrastructura face ca platile prin intermediul Internetului sa fie posibile ,ajutand la distributia produselor cumparate de consumatori.

b)Infrastructura -legi ,reglementari

Aceasta infrastructura afecteaza gestionarea acelor afaceri influentate sau angajate in comertul electronic ,precum si relatiile dintre oamenii de afaceri,consumatori sau guvern.

c)Infrastructura tehnologica necesara crearii unei piete Internet

E-business are la baza :o varietate de tehnologii ,care se dezvolta continuu si se interconecteaza cu o viteza impresionanta ,furnizorii de servicii Internet conecteaza utilizatorii la dispozitive utilizatorilor finali cum ar fi :PC-urile ,TV-urile sau telefoanele mobile.

Aceste tipuri de infrastructuri de care depinde E-business reprezinta elemente cheie ale activitatii la nivel intern .Cele trei sectoare prestatoare de servicii si tipuri de infrastructuri in acelasi timp ,telecomunicatiile ,serviciile financiare si distributia sunt componente esentiale ale activitatii economice de ansamblu.Liberalizarea semnificativa a serviciilor poate determina cresterea PIB-ului la nivel global cu 4-6 puncte procentuale ,adica dublul cresterii scontate datorita intelegerilor realizate cu ocazia negocierilor Rundey Uruguay si o crestere globala pe termen lung de la o rata de 3,2 %la 5% .

Fiecare dintre sectoarele anterior mentionate sunt deja vizate de acordurile in vigoare ,adoptate in cadrul GATT-OMC ,telecomunicatiile sunt vizate de Acordul privind Telecomunicatiile de Baza ,serviciile financiare de Acordul privind Serviciile Financiare ,distributia este reglementata de TRIMS,serviciile de livrare de GATS 2000,iar produsele privind tehnologia informatiei fac obiectul ITA.Liberalizarea acestor infrastructuri a fost deci vizata deja de acordurile mentionate ceea ce sporeste sansele derularii comertului electronic si pe mai departe in varianta duty free.

E-business este inscris pe coordonatele globalizarii chiar de la inceput .In timp ce granitele traditionale au ramas inca in vigoare in ceea ce priveste comertul international traditional ,importanta lor este diminuata in cazul comertului electronic.Consumatorii nu doresc sa fie prezenti fizic pentru a vedea ceea e cumpara si ca urmare companiile de pe Internet devin internationale in mod instantaneu .

2.Clasificarea E-business

E-business-ul poate fi clasificat in patru mari tipuri ,in concordanta cu relatia dintre cumparator si vanzator la momentul efectuarii tranzactiei:

Business to business (B2B)-care se refera la toate tranzactiile care au loc intre firme,aceste tranzactii bazandu-se de obicei pe sistemele extranet;

Business to consumer (or consumer) (B2C) -au in vedere relatiile dintre firme ,pe de o parte si consumatori privati ,pe de alta parte ,bazandu-se de obicei pe tehnologii internet;

Business to governmet (B2G) -se refera la relatiile de afaceri dintre diferite companii si institutii ale administratiei publice;

Consumer to consumer (C2C) -priveste tranzactiile derulate prin internet intre persoanele private.Modelul C2C este un model in care consumatorii vand direct consumatorilor, de exemplu persoane care vand proprietati, case, masini ale lor, cei care folosesc eBay pentru vanzari, reclama pe Internet/Intranet-ul companiei pentru serviciile proprii individului, vanzari de cunostinte, expertize, licitatii individuale .

Business to employee (B2E) -se refera la tranzactiile derulate in cadrul unei firme utilizandu-se propriul sistem intranet.[2]

Din acestea ,cele mai raspandite tipuri de comert electronic sunt business to business (B2B) si business to consumer (B2C).In ceea ce priveste volumele tranzactionate, in cazul B2B acestea sunt semnificativ mai mari decat cele B2C. Acest lucru se datoreaza in principal adoptarii tehnologiilor de comert electronic cu precadere in interiorul companiilor, decat al clientilor finali. De asemenea, trebuie avut in vedere ca intr-un lant complet furnizor-productie- distributie-retail exista mai multe interactiuni B2B, si doar una singura de tip B2C.

Categorii de E-business:
.
E-auctioning
-licitatii electronice. Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si, datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in e-shop-urile obisnuite
. E-banking - tranzactii bancare electronice. Bacile electronice reprezinta una din cele mai de succes afaceri on-line.
. E-commerce - comertul electronic - vanzarea si comercializarea bunurilor si serviciilor prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet.Beneficiile E-business rezida in urmatoarele observatii:


-este convenabil, siturile fiind operationale 24 ore pe zi,7 zile pe saptamana;
- costuri interne mici, comertul electronic eliminind interactiunea dintre cumparator si intermediarii tranzactiei.Costuri scazute de procesare a tranzactiilor,metoda de plata electronica fiind mai putin costisitoare decat modul de plata prin monetar;
- o crestere substantiala a vitezei procesului de vanzare. Companiile de e-business receptioneaza veniturile mai rapid decat in sistemul traditional;
- reducerea erorilor, procesarea automata producand mai putine erori decat procesul de vanzare traditional;
- spatiul nelimitat - siturile de e-commerce putand afisa/indexa un numar nelimitat de bunuri si servicii;
- prezenta globala crescuta, compania putind fi accesata (teoretic) de posibilii clienti din orice colt al lumii;
-disponobilitatea informatiilor despre clienti. Existand astfel posibilitatea de a studia preferintele unui client individual sau ale unui grup specific de clienti, de a modela afacerea dupa dorintele clientului sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela - cea mai buna interactiune cu clientul.
. E-directories - cataloage electronice

.E-ingineering - ingineri electronica (Share point de la Microsoft sau sourceforge.net)
.E-gambling-jocuri de noroc on-line
. E-learning - invatamant prin Internet

.E-working -intreprinderi virtuale

.E-operational resources management

.E-shipping-aprovizionare electronica

.E-trading (E-brokering)-cumparare si vanzare on-line de actiuni

.E-leasing-leasing electronic

In general, E-business are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor implicate in transmiterea primara de informatii ( servicii postale, de comunicatii, radio si TV) si asupra sectoarelor care furnizeaza informatiile ( finante, cultura, agentii de turism sau oameni de afaceri). Ca urmare, ofera electronica de produse, cum ar fi aplicatiile soft, serviciile de turism, activitatile recreative si financiare detine suprematia atat pe piata B2B cat si pe cea B2C.

Aplicatiile pentru e-business pot fi impartite in trei categorii:

1. Sisteme interne: CRM, ERP, DMS, HRM

2. Comunicare si colaborare in intreprindere: sisteme VoIP, CMS, e-mail, casute vocale, sisteme de conferinta pe web, teleshopping, cataloage pe DVD, managementul proceselor

3. Comert electronic de tip B2B sau B2C: magazine online, managementul

lanturilor de furnizori (Supply Chain Management), marketing online (emarketing)

Cand o organizatie decide ca are nevoie si de o prezenta online, ea trebuie sa decida care dintre modelele e-business i se potriveste mai bine .

Tabel 1.Sistemul E-business

Exista 3 motive principale care conduc la utilizarea comertului electronic in afaceri: initierea unei noi strategii de marketing, protectia consumatorilor si sporirea vanzarilor.

Multe firme au inteles ca Internetul este o resursa de exceptie prin care se pot oferi servicii consumatorilor, se pot prezenta detalii despre produsele proprii, se poate raspunde la intrebarile frecvente si nu in ultimul rand, se pot vinde produse si servicii.

In sprijinul intreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa demareze afaceri proprii pe Internet si venind in intampinarea nevoilor lor specifice a fost elaborata, in cadrul unui proiect sustinut de Comisia Europeana, o pagina de Internet www.e-gateway.net care ofera diverse informatii din domeniul comertului electronic: o baza de date cuprinzand furnizori de software, hardware, publicitate, de servicii suplimentare si consultanti; stiri si noutati in domeniu; studii de caz, rapoarte si exemple din experienta firmelor - un ghid "pas cu pas" de comert electronic; un calendar de evenimente din sfera comertului electronic, desfasurate in intreaga lume .

Expansiunea comertului electronic prin intermediul Internetului nu depinde numai de progresul infrastructurii informatice si de sporirea oportunitatilor de acces in retea ,ci si de cresterea sanselor de a realiza in acest fel tranzactii profitabile.

Internetul ofera posibilitati ce depasesc cu mult orice alte tehnologii existente de informare si comunicare ,aducand o alta dimensiune interfetei climatului comercial international ,dimensiune in care e-business are un impact puternic asupra intregului tablou economic al statelor,reprezentand factorul primordial in accelerarea tranzactiilor internationale.

Evolutia din ultimii cativa ani demonsteaza ca E-business a devenit o importanta piata care permite oamenilor de afaceri sa patrunda pe noi piete si sa-si prezinte paginile web indiferent de marimea firmei proprii sau de amplasarea ei geografica. Conditiile create de aceasta noua era a tehnologiei, permit intreprinderilor mici si mijlocii sa concureze acum gigantii industriei. Exista ratiuni importante ce determina firmele sa initieze E-business avand convingerea ca Internetul este locul potrivit pentru a oferi servicii clientilor.

CAPITOLUL II

Evolutia E-business

Prima retea de comunicare electronica a fost infiintata in 1969, cand 4 universitati din Statele Unite ale Americii, impreuna cu Departamentul Apararii al SUA, au dezvoltat o retea cunoscuta sub denumirea de ARPANET, pentru a asigura accesul mediului academic la schimbarea anumitor programe pe calculatoare. ARPANET s-a dezvoltat permitand discutii on-line, accesul la diverse baze de date comune, schimburi de fisiere si trimiterea de e-mail-uri cu incepere din 1972. Internetul este o retea mondiala de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate intre ele. Persoane particulare si oameni de afaceri intra pe Internet prin intermediul unui furnizor local de servicii Internet, care ofera astfel accesul la posta electronica (e-mail) si la sistemul de informare " www" (World Wide Web). Internetul ofera potentialilor clienti posibilitatea de a "vizita" afacerea pe "web" si sa analizeze ofertele online de produse si servicii ale firmelor.

La inceput de mileniu ,comertul electronic la nivel global a inregistrat o evolutie mai putin favorabila in comparatie cu anii precedenti ca urmare a reducerii cresterii economice globale per ansamblu.Evolutia slaba a pietei IT ,in special ca urmare a problemelor fianciare cu care s-au confruntat unii dintre gigantii in domeniu a avut o influenta negativa directa,asupra comertului electronic.

Desi anul 2001 a fost primul an ,dupa 1985 cand vanzarile transfrontaliere de computere personale a scazut ,cu toate acestea numarul celor care s-au conectat la Internet sau al celor ce au facut achizitii on-line a crescut semnificativ ,ceea ce confirma o evolutie pozitiva a acestui domeniu pe termen mediu si lung .Daca la sfarsitul anului 2000 se considera ca,la nivel global ,un numar de 385 milioane de oameni au acces la Internet ,la finele lui 2001 acest numar ajunsese la 500 de milioane ,iar la inceputul lui 2003 aceasta cifra ajunsese la aproximatv 655 milioane de persoane ,ceea ce arata o crestere anuala de aproximativ 30% sau 2,5 %din populatia globului.

Demersul a fost dat in anul 1991 cand nu a mai fost respectata regula utilizarii retelelor de calculatoare in alte domenii decat cel comercial,abandonarea acestei reguli ducand la crearea World Wide Web.

In acest context se poate aprecia ca dezvoltarea comertului electronic are in centrul sau Internetul, care joaca un rol din ce in ce mai mare in cresterea economica si in sanatatea economica. Numarul navigatorilor pe web creste de la o zi la alta, la fel ca si asteptarile lor: ei doresc informatie proaspata si posibilitatea de a interactiona. Paginile statice nu mai sunt de ajuns pentru a asigura fidelizarea utilizatorilor. In plus, in ziua de azi oricine poate face un site cu ajutorul aplicatiilor vizuale precum Macromedia, DreamWeaver sau Microsoft Frontpage. Pentru a sta in fata concurentei, un web trebuie sa ofere mai mult si mai rapid decat ceilalti.

In prezent peste trei sferturi de miliard din populatia globului are acces la Internet. In 2005, 43,7% din utilizatorii de Internet au facut cumparaturi cu o valoare totala estimata la 51,98 miliarde de dolari. Site-urile care ofera produse sau servicii sunt intr-o continua crestre. Utilizatorii tind sa prefere cumparaturile online datorita comoditatii de a comanda un produs fara efort sau deplasare. Aproximativ 98% din e-cumparatori spun ca intentioneaza sa cumpere online si in viitor.

Site-urile firmelor nu mai sunt doar informative ci ofera utilizatorului posibilitatea de a comanda produse si servicii. La fel si site-urile care ofera stiri: ele nu mai sunt demult doar simple pagini de ziar in format electronic, ci ofera utilizatorului posibilitatea de a interactiona, de a-si personaliza experienta online. Dinamismul si interactivitatea sunt elemente obligatorii pentru un site de succes.

Foarte rapid a fost remarcat enormul potential adus in dezvoltarea unei afaceri prin transformarea sa intr-o parte integranta dintr-o retea si au aparut noi idei de utilizare a acesteia .Au aparut noi concepte, cum ar fi cel de afacere electronica (e-business) sau comert electronic(e-commerce),ca fiind alternative electronice ale modului traditional de a face afaceri sau comert.

Afacerile electronice nu sunt doar o moda ,ele reprezinta o abordare revolutionara a conceptului de a face afaceri .Apar modificari in modul in care este utilizata infrmatia ,in care se contracteaza clientii, furnizorii si angajatii ,in marketing ,in modul de promovare.

Cresterea numarului utilizatorilor Internet este un pas important in evolutia e-business,chiar daca numarul utilizatorilor in tarile in dezvoltare a crescut semnficativ mai mult decat numarul celor care au efectuat si tranzactii on-line.Totalul comertului electonic mondial se estimeaza ca va ajunge la 6201 mld.USD,desi datorita dificultatilor tehnologice in cuantificarea acestui tip de tranzactii ,datele sunt contradictorii .

Partea cea mai importanta din totalul tranzactiilor B2B revine SUA ,urmata de Europa (inclusiv UE) si de Japonia .Estimari privind comertul electronic in varianta B2C in Europa arata o posibila crestere spectaculoasa in urmatorii ani ,introducerea euro avand efect dinamizator asupra acestui tip de comert,in special datorita usurintei in ceea ce priveste compararea preturilor.

Tarile Europei de Vest par sa se fi angajat intr-o crestere pronuntata in acest sector ,datorita eforturilor din industrie si datorita cresterii gradului de implementare a dezvoltarii afacerilor on-line .

Eurobarometrul Comisiei Europene dezvaluie faptul ca europenii prefera activitati comerciale pasive ca:plata facturilor ,compararea produselor.Astfel,Romania ,Bulgaria ,Ucraina detin numai 2 unitati de procentaj sub aspectul cumpararii on-line.

Ariile comerciale converg marile cresteri in domeniul B2B si B2C se vad in servicii precum edituri, media, finante, educatie, divertisment, aprovizionare cu software specializat, si cumpararea de produse en detail cum ar fi imbracaminte, incaltaminte, alimente si articole igienice. Comunitatile mici si rurale pot fi beneficiari directi ai oricarei afaceri promovate prin Internet. Costurile scazute de acces creaza oportunitati pentru comunitatile rurale de afaceri pentru a se revitaliza. Internetul da posibilitatea fermierilor si micilor producatori de a-si creea portale pe Internet in vederea promovarii produselor si serviciilor pe care le ofera. Utilizarea pietelor electronice pe Internet, devine o practica din ce in ce mai utilizata. O multitudine de firme utilizeaza Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme si pentru a atrage clienti,facand parte din sistemul E-business. Firmele furnizeaza informatii tehnice si utilizeaza pagina de web ca o platforma pentru lansarea noutatilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele ofera produse si preiau comenzi.

Pentru o dezvoltare a conceptului de e-business a luat fiinta proiectul ENLARGE care are ca tinta cinci tari est europene :Bulgaria ,Cipru ,Polonia,Romania si Slovenia.In aceste tari ,firmele ,in particular IMM-urile ,se confrunta cu provocarea de a converge catre practicile si standardele partenerilor lor din UE.Pentru a dezvolta o cat mai buna si mai focalizata programa de instruire ,proiectul a finantat o ancheta asupra gradului de pregatire pentru e-business a IMM-urilor.

E-business a cunoscut in ultimii ani o crestere exponentiala. Conform datelor statistice comertul electronic a inregistrat din punct de vedere valoric o evolutie exploziva in SUA, Uniunea Europeana, Japonia extinzandu-se rapid si in tari din Asia de Sud-Est, Africa, Europa Centrala si deEst. Potrivit studiilor realizate de Forrester Research in anul 2006 aproximativ 22% din volumul total al comertului din Uniunea Europeana a fost reprezentat de tranzactiile online. De la o valoare de 77 miliarde euro in 2001, comertul electonic a fost estimat a se cifra in anul 2006 la 22 000 miliarde euro, cresterea fiind mai mult decat evidenta pe ansamblul Uniunii Europene. Tarile membre ale Uniunii Europene au inregistrat in domeniul comertului electronic succese mai mult sau mai putin accentuate. Din prima categorie fac parte Franta, Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca iar din cea de a doua categorie Italia si Spania. Tarile din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania, asa cum reiese si din datele statistice sunt mult ramase in urma. Acest fapt este rezultatul actiunii unor factori, cei mai importanti concretizandu-se in: puterea redusa de cumparare a populatiei, lipsa excesiva de incredere a cetatenilor acestor tari in Internet datorata posibilitatilor de fraudare si de insecuritate a datelor, existenta unui cadru legislativ deficitar in domeniul telecomunicatiilor, utilizarea intr-o proportie redusa a cartilor de credit cauzata de probleme tehnice dar mai ales de carente legate de mentalitate. Produsele comercializate cu precadere de magazinele virtuale din Romania sunt cartile, CD-urile, computerele, aparatele video, furniturile de birou, imbracamintea etc. Foarte multe din site-urile declarate a fi de comert electronic sunt concepute numai pentru a prezenta oferta si pentru a acorda informatiile necesare contactarii ulterioare a firmei. In aceste conditii in multe cazuri nu exista posibilitatea efectuarii unei comenzi online. Procedura achizitionarii unui bun presupune, in asemenea situatii, intrarea in contact cu un angajat al firmai respective care preia sau confirma comanda, stabilindu-se si formalitatile legate de efectuarea platii. Actualmente piata comertului electronic din Romania este formata din aproximativ 800 de magazine virtuale, ai caror potentiali clienti sunt cei 4 milioane de romani care au posibilitatea utilizarii Internetului. Valoarea tranzactiilor comerciale initiate pe Internet s-a cifrat in Romania anului 2008 la 80 milioane euro fiind cu mult mai mare decat cele 2 milioane euro inregistrate in anul 2004. In privinta platilor online a fost mentinuta din pacate tendinta consacrata in anii anteriori in sensul ca din cele 80 de milioane euro, numai aproximativ 10 milioane euro au fost platite online cu card. Trebuie remarcat ca mai putin de 200 de magazine din cele 800 existente in Romania ofera posibilitatea platii online cu card. Platile virtuale in magazinele autohtone au fost dominate de straini, in prezent situatia echilibrandu-se.

CAPITOLUL III

Politici comerciale in domeniul E-business

1.Prevederile Directivei UE referitoare la comertul electronic

Directiva referitoare la comertul electronic a fost adoptata la 8 iulie 2000 si publicata in Monitorul Oficial al Comunitatii Europene la 17 iulie 2000.Obiectivul acestui act normativ a fost acela de a se asigura astfel ca serviciile societatii informatice vor beneficia de pe urma principilor Pietei Unice Interne ce prevad libera circulatie a bunurilor ,serviciilor ,capitalurilor si persoanelor.

Directiva cuprinde:

Cerinte cu privire la rolul autoritatilor nationale

Transparenta reglementarilor referitoare la publicitatea pe Internet

Principii referitoare la contractarea on-line

Limitari referitoare la responsabilitatile ce revin intermediarilor pe Internet

Reglementari referitoare la dezvaluirea codurilor de conduita ,cum ar fi reglementarea diferendelor ,de care ofertantii de servicii sunt legati.

Directiva acopera serviciile societatii informatice atat B2B cat si B2C .Exemplele principale de sectoare reglementate de aceasta directiva sunt:ziarele bazele de date ,serviciile financiare ,serviciile recreative ,serviciile de marketing,publicitatea.Caracteristicile esentiale ale acestei directive sunt urmatoarele:

Directiva este un cadru legislativ ce se aplica tuturor serviciilor informatice .Activitatile off-line nu fac obiectul acestei directive decat daca se interconecteaza cumva cu serviciile on-line.Acolo unde serviciile financiare sunt furnizate in parte on-line ,in parte off-line acestea vor fi supuse unor regimuri legislative diferite.

Directiva se aplica numai ofertantilor de astfel de servicii ce apartin unuia dintre statele membre.Fiecare stat membru isi poate formula propria politica in domeniu ,tinand cont insa de reglementarile tarilor terte si de acorduri comerciale internationale.

Directiva nu afecteaza nivelul existent al protectiei ce rezulta din obiectivele de interes general stabilite deja prin legislatia comunitara existenta ,incluzand pe cele referitoare la protectia consumatorului .Totusi reglementarile nationale nu pot restrictiona libera circulatie a serviciillor reglementate prin aceasta directiva.

Directiva completeaza legislatia specifica din domeniul serviciilor financiare .

Principalele derogari prevazute pot fi impartite in doua categorii:derogari generale si derogari specifice.Derogarile generale se refera la copyright,drepturi de proprietate intelectuala,libertatea partilor contractuale de a alege legea aplicabila,o serie de drepturi prevazute de directivele 54-87 si 9-96.Derogarile de la "caz la caz "aplica restrictii serviciilor provenind dintr-un alt stat membru UE,dar in conditiile Art.3 al Directivei care cere statelor sa adopte masuri de protejare a obiectivelor de interes general si in particular de protejare a consumatorilor si investitorilor.Derogarea face obiectul unei proceduri comunitare ,ce trebuie notificata Comisiei pentru examinare,in scopul evitarii cazurilor de restrictionare disproportionala si nejustificata cu privire la libera circulatie a acestei categorii de servicii.

Desi serviciile financiare ,din punct de vedere teoretic sunt perfect adaptate comertului electronic ,totusi multi consumatori raman ezitanti in ceea ce priveste achizitiile transfrontaliere de bunuri sau servicii.Deoarece majoritatea legislatiei comunitare a fost adoptata inainte de aparitia erei digitale ,UE doreste adaptarea rapida a acesteia la noile conditii.Ca urmare ,la 28 mai 2002 ,Comisia a adoptat Planul de Actiune "eEurope 2005" ,caracterizat cu ocazia Consiliului European de la Sevilia, drept o importanta contributie la eforturile UE de a-si creste competitivitate ,de a cunoaste indeaproape evolutiile economice ,interne si internationale si de a reusi deplina conectare a institutiilor europene la "noua economie".Planul de Actiune 2005 cuprinde mai multe tipuri de actiuni ,strans corelate intre ele si urmarind patru directii :

Asigurarea unui mediu dinamic pentru afaceri in varianta electronica

Oferirea de servicii publice on-line

Crearea unei structuri tehnologice in domeniul IT ,extrem de sigura

Asigurarea unui spectru cat mai larg in acest domeniu

Referitor la prima directie de actiune au fost stabilite urmatoarele elemente care trebuie avute in vedere:

Comisia in cooperare cu statele membre vor trebui sa revada si sa readapteze legislatia in domeniu ,atat la nivel comunitar cat si la nivel national

Sectorul privat este chemat sa dezvolte solutii adecvate pentru:derularea de tranzactii, securitate ,semnatura electronica

Comisia va examina posibilitatea realizarii unei rezolutii comunitare ,cu privire la reglementarea on-line si isi va continua munca ,impreuna cu cei raspunzatori ,pentru cresterea increderii consumatorilor in acest domeniu.

Cu privire la a doua directie ,elementele avute in vedere erau:

Statele membre trebuie sa adopte masurile necesare ca toate serviciile publice sa beneficieze de acces pe scara larga la Internet

Comisia va elabora un cadru de interoperabilitate ,care sa sustina oferirea serviciilor e-government catre cetateni si firme

A trei directie referitoare la crearea unei structuri de securitate in domeniu prevede:

Crearea unui Grup operativ de securitate(Cyber security task force ),constituit printr-un parteneriat intre statele membre si sectorul privat ,reprezentand un centru cu competente in domeniul asigurarii securitatii si dezvoltarii unui concept de alertare,pentru securitatea retelelor

Dezvoltarea unei culturi a securitatii prin intermediul standardelor si al bunelor practici

Ultima directie are in vedere:

Analizarea si sustinerea dezvoltarii unei largi desfasurari de forte in domeniu

Comisia va asigura existenta unui specru de disponibilitati si a unuia de eficienta ,ce vor fi necesare pentru acceptarea si altor categorii de servicii,la propunereatarilor membre.[3]

Reglementari privind regimul de taxare aplicat comertului electronic

Impozite directe -este evident ca acesta forma de comert va determina modificari semnificative asupra impozitarii directe.Atractivitatea Internetului ,din perspectiva celor ce doresc sa-ti diminueze taxele de administrare a afacerilor consta in faptul ca pot realiza tranzactii la distanta. Vanzarea electronica este o evidenta oportunitate pentru o afacere de a reduce sau evita taxarea intr-o alta tara cu exceptia celei in care este rezidenta.

Impozite indirecte-responsabilitatea referioare la TVA aferenta ofertei de bunuri este determinata pe baza miscarii fizice a bunurilor atunci cand are loc o vanzare si de statutul clientilor.Daca vanzarile unei companii ,catre consumatorii dintr-un alt stat membru UE,
depaseste acest prag ,firma trebuie sa angajeze un reprezentatnt in materie de taxe -in acea tara, sa se inregistreze TVA ,sa pretinda plata din partea consumatorilor a nivelullui de TVA valabil in statul respectiv si sa aiba propriul dosar cu privire la TVA returnat .

Noile reguli referitoare la legislatia TVA impun :

Furnizorii comunitari nu vor percepe TVA atunci cand furnizarea serviciilor electronice are loc catre consumatorii care nu fac parte din UE

Furnzorii din afara UE ,vor percepe TVA consumatorilor comunitari ,in concordanta cu prevederile in domeniu ,prevazute de tara de rezidenta a consumatorilor respectivi

2.Prevederile OMC in domeniul E-business

Caracterizarea comertului electronic, implicit a conceptului de E-business ,in contextul structurii institutionale a OMC este important deoarece regulile multilaterale nu sunt uniforme la toate nivelurile tranzactiilor economice .Acordul acopera toate serviciile indiferent de modul de livrare a acestora ,sunt numeroase diferentele intre regulile GATT ce vizeaza comertul cu bunuri si cele GATS care vizeaza comertul cu servicii,trei dintre acestea avand o insemnatate aparte .

Prima diferenta este aceea referitoare la respectarea regulii privind tratamentul national ,care obliga tarile membre sa trateze produsele provenite din afara cel putin la fel de favorabil ca si pe cele autohtone .In cadrul GATT ,tratamentul national este o obligatie generala ,dar ea se refera doar la masuri interne ,cum ar fi taxele si reglementarile nationale si nu masurile instituite la frontiera,cum sunt taxele vamale .In cadrul GATS tratamentul national se aplica tuturor masurilor ce vizeaza oferirea de servicii,dar nu este o prevedere cu caracter de obligatie generala,ea doar se aplica acelor sectoare care au fost explicit nominalizate si pot face obiectul unor limitari.

A doua diferenta este o consecinta a primei idei ,astfel GATT prevede impunere taxelor vamale asupra importurilor in cazul in care membrii nu s-au angajat sa reduca sau sa elimine aceste taxe,in timp ce GATS are numar restrans de prevederi cu rivire la taxele vamale ,cu exceptia faptului ca regimul de taxare al unora trebuie sa fie in concordanta cu angajamentul national.

Angajamentele curente aflate sub incidenta GATS pot fi distinse pe trei grade ,astfel:

  • Angajamentul total de asigurare a accesului nerestrictionat;
  • Angajamentul partial de asigurare a accesului la piete care se refera la intrarile ce sunt conditionate intr-un anumit fel de vreo limitare
  • Niciun angajament caracterizat printr-un numar necunoscut de obstacole si nu ofera nicio garantie referitoare la accesul la piete.

Protejarea consumatorilor

Prevederi legale privitoare la protejarea consumatorilor difera de la un stat membru la altul (de exemplu in Germania nu este legal sa acorzi garantie pe viata).Punctul cheie in derularea acestui obiectiv a fost emiterea de catre Comisia Europeana ,la 2 octombrie 2001 a asa numitei Carti Verzi (Green Paper) ce are in vedere protectia consumatorului .

Aceasta Carte Verde se refera la tranzactiile B2B si prevede doua posibile optiuni :

Adoptarea unui numar de directive aditionale referitoare la publicitate ,practici de marketing ,plati si servicii post -vanzare

Armonizarea regulilor nationale privind practicile comerciale in domenuil B2B print-o directiva cadru.

Principiile ce trebuie sa guveneze protectia consumatorului stabilite prin intermediul legislatiei nationale ,comunitare sau internationale (OECD) sunt :

Informarea corecta si completa a consumatorului,acestora trebuind sa le fie furnizate informatii clare si suficiente cu privire la modul si perioada in care pot efectua tranzactia Informatia trebuie sa fie oferita intr-un limbaj clar ,fara sensuri ascunse.Termenele si conditiile contractuale cum ar fi livrarea ,pretul ,anularea tranzactiei trebuie dezvaluite consumatorului inaintea incheierii tranzactiei.

Elaborarea in deplina cunostinta de cauza a contractului .Vanzatorii trebuie sa urmeze anumiti pasi considerati rezonabili ,pentru a se asigura ca acordul consumatorilor cu privire la contract este dat in deplina cunostinta de cauza si incheierea tranzactiei este realmente dorita de acestia .

Aigurarea intimitatii consumatorilor.Vanzatorii si intermediarii trebuie sa respecte principiile asigurarii intimitatii clientilor ,stabilite pe plan international (CSA International Model Code).

Securitatea platilor si a informatiilor cu caracter personal .Ofertantii si intermediarii trebuie sa stabileasca o serie de pasi ce trebuie urmati pentru a se asigura ca tranzactiile in care sunt implicati sunt cu adevarat sigure.

Obligatii -consumatorii vor fi protejati de obligatiile nerezonabile cu privire la platile ce trebuie facute in cadrul derularii operatiei .Clientii nu pot fi obligati sa deruleze tranzactii neautorizate ,iar ofertantii trebuie sa ofere timpul necesar consumatorilor pentru anularea tranzactiilor insuficient realizate.

Transmiterea de e-mail-uri comerciale nesolicitate

Instruirea consumatorilor -guvernele ,companilor ,asociatiile consumatorilor trebuie sa promoveze in randul consumatorilor informatiile necesare derularii si asigurarii unui comert electronic corect.

Solutionarea diferendelor -consumatorii trebuie sa dispuna de accesul corect si efectiv si sa li se ofere posibilitatea solutionarii oricaror probleme legate de tranzactiile electronice efectuate

Criminalitatea in domeniu e-business

Pana in prezent legislatia statelor membre UE ,continea serioase lacune care puteau limita semnificativ abilitatea autoritatilor judiciare ,cu responsabilitatile referitoare la prevenirea si combaterea criminalitatii indreptate asupra sistemelor informatice .Astfel,propunerea Comisiei pentru o decizie cadru a Consiliului cunoscuta sub denumirea de Atacurile impotriva sistemelor informatice ,avand in vedere trei principale probleme:

Accesul neautorizat

Atacurile cu caracter de distrugere

Oferirea cu caracter premeditat a unui software ce face posibila declansare unor astfel de atacuri

O serie de alte probleme de aceeasi natura ,cum ar fi substituirea de identitate sau interceptarile ilegale nu fac obiectul acestei decizii.Principalele prevederi ale acestei directive se refera la :

Interferenta cu sistemele informatice

Penalitatile

Jurisdictia

Centrele operationale de contact privind criminalitatea in domeniul high-tech

CAPITOLUL IV

Implicatiile E-business asupra dezvoltarii comertului global

1.E-business-sistem de accelerare a tranzactiilor internationale

Termenul de e-business, introdus de catre Lou Gerstner (Corporate Executive Officer la IBM), se refera la o afacere ce urmareste un proces ce se bazeaza pe un sistem informatic automatizat. Afacerile electronice permit companiilor sa isi sincronizeze procesarea datelor interne si externe mult mai eficient si flexibil, pentru a lucra mult mai aproape de parteneri si furnizori si de a satisface mult mai bine nevoile si asteptarile clientilor.

In practica, e-business inseamna mult mai mult decat comert electronic. Diferenta dintre cele doua ar fi ca termenul e-business defineste strategia, pe cand ecommerce- ul este un subset al acestei strategii. Comertul electronic urmareste intarirea relatiilor cu partenerii si clientii, precum si imbunatatirea eficientei folosind strategii de tip black box.

E-business se refera la mijloacele electronice pe care o companie le foloseste pentru a-si conduce afacerile, spre deosebire de e-commerce care defineste mijloacele prin care site-ul companiei ofera posibilitatea de a cumpara sau vinde produse online.. In trecut, cumparatorii trebuiau sa depuna un efort imens si sa aloce resurse nenumarate pentru a colecta informatii de la furnizorii de peste tot din lume. Cu ajutorul Internetului, cumparatorii au acces facil la un volum mare de informatii. Ei pot obtine informatii de la: site-urile web ale furnizorilor, agregatorii de informatii (intermediari), market-makers, intermediarii ce fac legaturi intre cumparatori si vanzatori, precum si comunitatile de clienti, care sunt portaluri web in care cumparatorii pot dezbate detalii legate de produsele si serviciile furnizorilor. Impactul direct al acestor mecanisme este acela de a face preturile mult mai transparente. In cazul in care produsele nu sunt diferite, presiunea asupra preturilor va creste. In cazul in care produsele sunt foarte diferite intre ele, cumparatorii vor avea o imagine mult mai clara despre valoarea reala a acestora. Furnizorii care au o calitate superioara a produselor vor putea sa isi puna in lumina raportul calitate-pret; pe de alta parte, furnizorii cu produse asemanatoare, vor trebui sa isi ajusteze

preturile pentru a putea face fata concurentei.

In conditiile inregistrarii in ultima jumatatea a secolului trecut, a unui ritm mediu anual de crestere a schimburilor comerciale internationale fara precedent de mare, comertul electronic a avut un impact puternic asupra dezvoltarii comertului global, fapt reliefat de urmatoarele aspecte:

. E-business transforma piata. Au loc modificari de substanta in managementul firmei. Accentuarea comunicarii interactive din fiecare birou, presupune o redefinire a sarcinilor personalului anagajat.

. E-business ofera posibilitatea practicarii marketingului individual (one to one marketing).

Apropierea producatorului de consumator permite adaptarea in mai bune conditii a produsului la necesitatile acestuia din urma. Potentialul consumator trebuie sfatuit sa navigheze pe internet si sa indice in format electronic ce caracteristici ar trebui sa indeplineasca un anumit produs. Actiunile intreprinse de consumator pe site-ul unui producator vor fi atent monitorizate. Sunt vizate paginile web

vizitate pe site-ul respectiv, timpul petrecut pe fiecare pagina, reclamele care au atras atentia.

. E-business sporeste interactivitatea economica. Internetul fiind prin excelenta un "sistem deschis", asigura dezvoltarea comertului electronic. Firmele, inclusiv cele mai putin puternice pot sa-si diversifice sursele de aprovizionare si/sau pietele de desfacere, pot sa atenueze o parte din riscurile asumate si, nu in ultimul rand, beneficiaza de mai multe posibilitati de actiune in conditiile de volatilitate accentuata ce caracterizeaza piata internationala a zilelor noastre.

. E-business diminueaza importanta factorului timp in afaceri. Prin eliminarea barierelor geografice, prin reducerea distantelor, comunicarea electronica asigura diminuarea timpului

necesar proiectarii produselor, desfacerii acestora etc., scurtand astfel durata ciclurilor de productie. Firmele au astfel posibilitatea sa opereze in conditii de eficienta, iar consumatorii pot sa achizitioneze in orice moment marfurile care sa le satisfaca intr-o masura cat mai mare necesitatile.

. E-business contribuie la accentuarea globalizarii. Cristalizarea unei piete globale bazata pe retele, prezinta avantajul inlaturarii restrictiilor impuse de comertul clasic. Daca au in vedere si costurile scazute pe care le presupune o tranzactie comerciala electronica, managerii firmelor trebuie sa prefere o astfel de piata care le asigura profituri substantiale. Pe de alta parte in conditiile expansiunii sustinute a isistemului productiei internationale controlat de societatile multinationale, comertul electronic devine un mijloc esential de integrare a tarilor gazda in economia globala. Companiile, inclusiv cele din sectoarele de productie, acorda din ce in ce mai multa atentie folosirii e-business pentru o servire mai buna a clientilor, cu scopul crearii unor relatii sustinute cu acestia. E Business depaseste cu mult stadiul tranzactiilor incheiate.

In ciuda tendintelor de concentrare asupra serviciilor oferite clientilor, cresterea eficientei proceselor interne ramane un obiectiv important pentru E-business. Studiile de caz arata ca un potential major in acest context este imbunatatirea transparentei proceselor si managementul informatiilor, care faciliteaza procesele de planificare si de luare a deciziilor.

E-business creeaza noi oportunitati pentru externalizarea proceselor economice specifice. Externalizarea promite marirea productivitatii companiei. "e-Intermediarii" specializati sustin schimbul de date intre companii.

.Implicatiile E-business pentru modelele de afaceri. "e-Business se ridica la asteptari, este probabil ca multe companii sa isi revizuiasca sau sa isi schimbe modelele de afaceri in directia strategiei electronice. Acest lucru include deciziile cu privire la acele parti ale lantului de valori care trebuie sa fie acoperite, la portofoliile produselor, la canalele de distributie, si la strategiile de cooperare.Noile serii de studii de sector confirma inca o data rolul esential al E-business in introducerea noilor procese de afaceri, cum ar fi inovarea organizationala si de proces din companii. Limitele dintre implementarea noilor sisteme si introducerea inovarii de proces devin neclare. Diferenta dintre inovarea de "produs" si de "proces" ar putea deveni caduca, deoarece produsele si serviciile sunt combinate in noi moduri.

.Sectorul transporturilor si al logisticii inregistreaza un decalaj digital de mari proportii intre companiile mari si cele mici. Companiile mai mari folosesc sisteme E-business sofisticate pentru a isi administra operatiunile, in timp ce companiile mai mici folosesc instrumente de comunicare mai traditionale. Activitatile economice electronice pot reprezenta diferite lucruri in acest sector - de la vanzarea electronica a biletelor la urmarirea transportului. Aceste modele care nu necesita hartie reduc costurile si imbunatatesc transparenta lantului de aprovizionare.

E-business a avut un impact major asupra modelelor de afaceri din sectorul bancar. Cel mai important, internetul a facut posibila reducerea costurilor de catre banci prin oferirea serviciilor bancare on-line. Modelul predominant este "serviciul bancar combinat", in care majoritatea serviciilor bancare manuale traditionale sunt executate de catre clienti on-line, in timp ce serviciile mai sofisticate sunt executate in continuare in sucursala bancii.

Companiile europene examinate in cadrul Studiului sectorial al activitatilor economice electronice tind sa foloseasca E-business-ul si activitatile economice electronice intr-o masura mai mica in comparatie cu omologii lor din Statele Unite, insa diferentele nu sunt foarte pronuntate.Studiile sectoriale ale activitatilor economice electronice din 2007/2008 au gasit probe mixte in evaluarea impacturilor create de E-business. In timp ce rezultatele de la nivelul de microdate subliniaza in mod clar importanta strategica a activitatilor economice electronice pentru companiile individuale, macro-analiza la nivelul industriei dezvaluie doar efectele moderate ale investitiei de capital in E-business asupra productivitatii si cresterii. 55-70% dintre companiile din toate sectoarele se asteapta ca E-business sa aiba un impact ridicat sau mediu asupra afacerilor lor. Acest lucru este adevarat aproape in toate domeniile, inclusiv in functiile primare (cum ar fi producerea, comercializarea si logistica) si in functiile de sprijin (cum ar fi controlul, resursele umane si contabilitatea).

Tabel 3.Paralela perceptie -realitate E-business

Repercusiunile pozitive asupra companiilor constau in:

  • Extinderea pe pietele internationale prin asigurarea de servicii si performanta;
  • Asigurarea unei deschideri totale in privinta relatiilor cu clientii: acestia pot capata o imagine aproape completa asupra tuturor angajatilor, ofertantilor si partenerilor lor.
  • Scaderea costului de creare, procesare, distribuire, pastrare si regasire a informatiei, pana acum bazata pe hartie, prin crearea unui sit web atractiv cu functia unui magazin virtual. Siturile web personalizate, sugestiile pentru cumparare si ofertele speciale personalizate pot intr-o oarecare masura substitui interactiunile de tip fata in fata, de tip traditional;
  • Creaza posibilitatea modelarii produselor si serviciilor dupa nevoile cumparatorilor si simplificarea procedurilor;
  • Costuri de comunicatie mai mici.
  • Seriozitate si siguranta. Serverele paralele, redundanta hardware-ului, tehnologia fail-safe, incriptarea informatiei si firewall-urile pot indeplini aceasta cerinta;
  • Cresterea competitivitatii si rationalizarea proceselor de afaceri, prin restructurari interne si prin tehnologii ale informatiei.
  • Construirea unui lant valoric electronic, in care se pune accentul pe un numar limitat de competente-cheie opusul unui magazin 'cu o singura oprire'. (Magazinele electronice pot fi atat speciale cat si generale, daca sunt programate corect.)
  • Inventarul si managementul stocurilor pot fi realizate cu minim de efort
  • Noi modele de afaceri si mai multe venituri :Intreprinderea poate crea venituri suplimentare. Anumite societati sunt favorizate deoarece furnizeaza informatii, bunuri si servicii pe care utilizatorii doresc sa le cumpere on-line. Aceste sectoare sunt turismul, serviciile financiare, cartile, CD-urile, produsele de divertisment si alte articole cumparate in mod traditional prin cataloage de comanda postala. Pentru numeroase societati reprezinta un nou flux de venituri. Unul dintre marile beneficii ale eBusiness consta in faptul ca poate sustine extinderea bazei de clienti a unei societati la un cost relativ redus. Tot mai multe persoane dobandind acces la Internet si devenind utilizatori de incredere de eBusiness, potentialul extinderii bazei de clienti se va majora proportional. Un sit web adecvat proiectat si promovat poate atrage noi clienti si deschide noi piete pentru produse si servicii, de exemplu prin asigurarea unui acces abordabil la clienti si asigurarea accesului la produse si servicii pentru persoanele cu dizabilitati.
  • Program extins: 24/7/365 : mai ales astazi, termenii "disponibil" si "accesibil" cu privire la o societate inseamna accesul timp de douazeci si patru de ore pe zi, sapte zile pe saptamana la informatii, produse si servicii. Clientii, furnizorii si persoanele interesate sunt din ce in ce mai nemultumite de restrictiile programului traditional de lucru si nu vor fi impresionate daca nu vor putea comanda bunuri sau descoperi informatii din confortul propriului camin sau birou, atunci cand timpul le permite. Asteptarile publicului on-line nu se vor reduce in timp - ci se vor majora. De exemplu, capacitatea sporita de a furniza materiale video si audio on-line la o calitate si viteza ridicate va obliga numeroase societati sa prezinte informatii in format multimedia pe siturile web. Aceasta va ridica stacheta privind metodologia de livrare, continutul, structura si calitatea materialelor on-line. Inexistenta on-line sau nefurnizarea unui sit web facil de utilizat,rezultate. Nu toate persoanele cunosc eBusiness si efectele eBusiness sunt atat de numeroase incat pot genera o rezistenta. Exista o lipsa de incredere, oamenii inca nu au suficienta incredere in tranzactiile fara documente, fara prezenta fata in fata si unora le place sa atinga produsele. Exista ingrijorari legate de securitate si intimitate iar media prezinta mereu stiri legate de frauda si posibile fraude prin Internet. Datorita tuturor acestor suspiciuni numerosi vanzatori si cumparatori inca nu au incredere.

Repercusiunile pozitive asupra consumatori constau in :

  • Posibilitatea consumatorilor sa cumpere sau sa faca tranzactii la orice ora din zi, in tot timpul anului, din aproape orice locatie;
  • Acorda consumatorilor mai multe posibilitati de alegere a produselor si preturilor;
  • Consumatorilor li se da siguranta asupra valorii. Vanzatorii pot realiza acest lucru oferind un produs sau o linie de produse care atrage potentialii clienti prin preturi competitive, la fel ca si in comertul ne-electronic;
  • Permite o livrare rapida a produselor si/sau serviciilor (in anumite cazuri);
  • Consumatorii pot sa primeasca informatii relevante in decursul catorva secunde, si nu zile sau saptamani;
  • Asigurarea motivatiei consumatorilor de a cumpara si, la nevoie, de a si returna. Vanzarile promotionale pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Linkurile de pe alte situri web si programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor;
  • Face posibila participarea in licitatii virtuale;
  • Indemnarea consumatorilor la consum. Comerciantii din Internet pot asigura acest tip de ajutor printr-o ampla informare comparativa si prin facilitati bune de cautare;
  • Permite consumatorilor sa interactioneze cu alti cumparatori in comunitati electronice si sa compare experientele;
  • Lasand clientii sa se ajute singuri. Asigurand functionarea unui sit de autoservire, usor de folosit fara asistenta, poate fi de ajutor in acest sens;
  • Faciliteaza competitia, ceea ce rezulta in scaderea preturilor.
  • Familiarizeaza consumatorii cu tehnologia si ii tine pe acestia in pas cu ultimele noutati.

Repercusiunile pozitive asupra societatii constau in:

  • Crearea unui 'simt comun' al comunitatii comerciale, de exemplu prin foruri ce solicita implicarea clientului, scheme de loialitate si programe de afinitate;
  • Da posibilitatea mai multor persoane sa lucreze / sa cumpere de acasa, ceea ce micsoreaza traficul rutier si poluarea aerului;
  • Permite ca anumite marfuri sa fie vandute la preturi mai scazute, cu avanateje pentru cei cu venituri mai mici;
  • Creste eficienta si/sau imbunatatesc calitatea;
  • Pune la dispozitie o organizare suficient de atenta si agila pentru a raspunde rapid la orice schimbari din mediul economic, social si fizic.

Beneficiile si oportunitatile unei intreprinderi la urmare a utilizarii eBusiness sunt legate de strategia sa de eBusiness si sunt multiple. eBusiness ar trebui sa ajute intreprinderea sa isi atinga obiectivele de afaceri ti sa realizeze necesitatile si asteptarile clientilor, partenerilor si furnizorilor sai. Intreprinderea ar trebui sa devina mai competitiva.

Principalele beneficii aduse Romaniei de comertul electronic sunt:

. Accesul firmelor romanesti, inclusiv a celor cu potential redus, la pietele internationale, in conditiile in care costurile implicate de acest process sunt foarte mici;

. Consumatorii au posibilitatea sa achizitioneze un nomenclator largit de produse si servicii:

. Imbunatateste imaginea tarii noastre in lume prin identificarea acesteia cu tehnologia moderna. In contextul celor prezentate, comertul electronic reprezinta pentru Romania un domeniu de perspectiva ce trebuie luat in considerare in procesul de dezvoltare si crestere economica.

Probabil ca cea mai dezvoltata ramura a e-business-ului in Romania este comertul electronic, aceasta aproape dublandu-se in fiecare an, pentru 2008 fiind estimata o cifra de afaceri de 250 milioane de euro a acestui segment de comert, urmand sa atinga pragul de 1 miliard de euro in 2010, in conditiile in care exista in piata peste 1000 de magazine online. Principalele articole comercializate sunt cele

din industria IT&C, principalele motive ale cresterii acestor tipuri de servicii fiind cresterea accesului la Internet, precum si a gradului sporit de securizare a platilor online.

2.E-business-concept definitoriu a noilor companii

Cand face o societate eBusiness?:

Atunci cand comunica electronic cu partenerii de afaceri, clientii si furnizorii sai.

Atunci cand comunica electronic cu alte societati pentru a comanda produse si servicii.

Atunci cand vinde produse sau servicii prin Internet.

Atunci cand foloseste Internetul pentru gasirea de informatii, precum preturi sau comentarii privind produsele.

Atunci cand foloseste Internetul pentru cercetare, precum ultimele tendinte ale industriei.

Atunci cand foloseste un sit web pentru furnizarea de informatii privind produsele si serviciile sale.

Atunci cand foloseste Internetul pentru servicii bancare on-line si achitarea facturilor.

Nici un tip de eBusiness nu este mai bun decat altul. Fiecare societate trebuie sa determine ce tipuri de eBusiness sunt adecvate. eBusiness afecteaza modul in care o societate isi considera strategia si operatiunile; este mai mult decat tehnologie. Majoritatea societatilor au initiat procesul de transformare in eBusiness investind in e-mail, prezenta web si retele locale. Acestea formeaza fundatia strategiei eBusiness a societatii si fundamentul pe care se construiesc raporturi imbunatatite de tip societate-societate si societate-consumator. O societate ar trebui sa isi reexamineze ocazional modul de derulare a activitatii si sa se intrebe cum ar trebui sa fie si pe ce ar trebui sa se concentreze in era Internetului. Ar trebui utilizata experienta societatii: eBusiness ar trebui sa se bazeze in principal pe activitate si mai putin pe tehnologie. Procesele centrale de activitate ar trebui identificate, oportunitatile reale si potentiale ale eBusiness ar trebui analizate, iar integrarea eBusiness in sistemele actuale ar trebui planificate

Incorporarea E-business in procesele centrale de activitate permite stabilirea unor noi nivele de raporturi cu clientii, distribuitorii, furnizorii si partenerii. Principalele domenii in care eBusiness poate maximiza valoarea comerciala sunt: raporturile cu clientii, managementul lantului de distributie si comertul electronic,aceste trei procese critice de activitate transformndu-se intr-un singur sistem.

E-Business al unei societati poate fi considerat prin prisma a patru sectoare cheie:

  • Strategie si directie eBusiness - abordarea amenintarilor si oportunitatilor de eBusiness. Cel mai adecvat pentru o intreprindere poate fi "observarea si asteptarea", dar chiar si in cazul acestei strategii, intreprinderea tot va trebui sa fi trecut printr-un proces de ajungere la o concluzie. Reactii mai implicate pot include cooperarea cu initiativele eBusiness ale clientilor, implementarea achizitiilor electronice, tranzactionarea prin intermediul unei piete electronice,sau colaborarea privind lantul de distributie.
  • Relatii si comunitati - interactiunea eBusiness cu entitati cheie: clienti, parteneri, angajati, parteneri de comert, concurenti sau agentii guvernamentale.
  • Comunicatii si informatii - modul in care o intreprindere poate imbunatati, imbogati, schimba fluxul de informatii cu entitatile cheie prin intermediul eBusiness. Aceasta poate implica examinarea volumului de informatii disponibil.
  • Proces si cultura - efectul eBusiness asupra proceselor la nivelul central al unei organizatii comerciale si asupra culturii actuale de afaceri. In cazul in care se doreste o perfectionare durabila a performantei de pe urma schimbarilor eBusiness, va fi necesara adaptarea modului de lucru si schimbarea in mod corespunzator a proceselor.

Aportul sectoarelor la procesul de e-business fiind urmatorul :

Tabel 2.Procese integrate de E-business

Principii cheie eBusiness

E-Business este globala prin natura sa. Cu toate acestea, aceasta este mai mult o viziune a viitorului decat realitatea actuala. Activitatea marilor societati este din ce in ce mai internationala iar instrumentele de eBusiness sunt critice pentru succesul acestora.eBusiness simplifica activitatea internationala si pentru IMM-uri si ofera mari piete, dar in prezent majoritatea IMM-urilor se multumesc cu activitatile la nivel national sau local.

Reteaua de comunicatii eBusiness este globala chiar si atunci cand eBusiness este local. eBusiness este in acelasi timp o oportunitate si o amenintare. La fel cum o societate poate intra pe noi piete, la fel poate si o societate din strainatate sa intre pe pietele nationale. Astfel, nici macar o societate care detine exclusiv operatiuni locale nu poate ignora eBusiness.

eBusiness ar trebui sa le asigure clientilor posibilitati de optiune si, in functie de caz, si societatilor, cu privire la controlul asupra intimitatii, confidentialitatii si continutului si, in anumite cazuri, asupra anonimatului.

Un nivel ridicat al increderii in infrastructura informationala globala si serviciilor ar trebui vizat prin acordul reciproc, educatie, inovatii tehnologice pentru sporirea securitatii si increderii, adoptarea unor mecanisme adecvate de solutionare a litigiilor, si auto-reglementarea sectorului privat.

eBusiness are impact atat la nivel de sector cat si de societate. A redefinit granitele societatii si sectorului creand castigatori si invinsi digitali. Impactul acesteia asupra structurii si naturii sectoarelor este de necontestat: lanturile valorii sunt transformate; societatile care de obicei erau integrate pot fi acum descentralizate cu ajutorul ICT si pot aparea noi activitati integrate.

La nivel de intreprindere, pozitia pe piata a unei firme in cadrul sectorului, capacitatile interne si strategia influenteaza decizia de a aplica eBusiness. eBusiness poate avea efecte semnificative in cadrul organizatiilor. Imbunatatind pozitia pe piata a intreprinderii, poate canibaliza vechile metode de operare si chiar produsele si serviciile.

Impedimente

  • Sisteme depasite

Sistemele depasite s-au dovedit deseori o bariera in calea implementarii eBusiness chiar si in cazul unei intreprinderi care doreste schimbarea. Modificarile necesare ale sistemelor ar fi prea costisitoare si ar dura prea mult. Acest fapt a inhibat tranzitia catre tehnologii avansate.

  • Costuri ridicate

In special pentru IMM-uri, costul operatiunilor automatizate si costul unei noi perceptii sunt considerate prea ridicate. Investirea in cele mai noi sisteme si angajarea de personal inalt calificat, de analisti, cercetatori si experti comerciali este prea costisitoare. Cand eBusiness se poate implementa prin cumpararea functiilor necesare ca servicii si fara investitii majore barierele sunt mai reduse, dar pietele de servicii nu sunt atat de dezvoltate in multe tari. Si lipsa personalului calificat poate majora costurile.

  • Aspecte tehnologice

Tehnologia eBusiness inca se dezvolta rapid si creeaza, pe langa posibilitati, o multitudine de provocari. Exista prea multe standarde; standardele universal acceptate sunt prea putine. Instrumentele de dezvoltare a aplicatiei inca se dezvolta si exista dificultati de integrare a software-ului internet si eBusiness in aplicatiile si bazele de date existente. Si banda de telecomunicatii poate fi insuficienta, in special pentru eBusiness mobil.

Pentru eBusiness interoperabilitatea este esentiala, dar datorita inexistentei standardelor universale, lipsesc practicile comune eBusiness si dorinta de a utiliza tehnologia pentru interoperabilitate.

  • Aspecte financiare.

Poate fi dificila obtinerea de venituri datorita esecurilor dot-com. Si exista atatea servicii gratuite pe net incat poate fi dificila proiectarea unui model comercial profitabil. Persoanele nu sunt obisnuite sa plateasca pentru aceste servicii.

  • Securitate tranzactiilor

Problemele legate de securitate si incredere au facut ca in 2008 ,30%dintre utilizatorii Internet-ului sa aiba retineri in a face tranzactii on-line datorita faptului ca nu doresc sa dezvaluie date personale despre cartea de credit .O estimare a fraudelor produse on-line produse in SUA ,principalul actor al comertului electronic este sificient de sugestiva pentru a putea aprecia dimensiunea fenomenului.

Din punct de vedere valoric ,numai 2% dintre fraude depasesc 5000 USD,iar 10% sunt fraude cuprinse intre 1000 si 5000 USD .Faptul ca fraudele de valori mari nu reprezita un procent mare ,acest lucru este posibil datorita masurilor de securitate adoptate ca urmare a actiunilor concentrate a mai multor organisme .

De asemenea, numeroase aspecte legale si de politica publica, incluzand impozitarea, sunt nerezolvate. Reglementarile de stat nationale si internationale stau uneori in cale. Nu exista o metodologie matura de masurare a beneficiilor eBusiness.

CONCLUZII

Conceptul de eBusiness se refera la maximizarea eficientei in operatiunile comerciale, cu privire la procesele interne si externe. In termeni mai simpli, eBusiness poate fi definit ca "a face afaceri in mod electronic pentru sustinerea obiectivelor organizational"

Afacerile electronice presupun o schimbare completa a modului in care clientul este privit in relatia sa cu organizatia, cerintele "e"-clientului sunt mai mari, din ce in ce mai sofisticate, iar organizatia trebuie sa fie capabila sa ofere servicii de o calitate din ce in ce mai mare unei comunitati multinationale de arteneri si clienti. E-business presupune extinderea granitelor organizatorice ale companiei,o afacere electronica fiind compusa din organizatia ca atare impreuna cu toti clientii, furnizorii si partenerii sai. E-business inseamna de asemenea ultra-specializarea companiei pe procesele sale primare si externalizarea proceselor secundare, care nu genereaza valoare in mod direct ci ajuta la obtinerea acesteia. Toate aceste elemente stau la baza modelelor de business specifice noii economii, modele ce afecteaza afacerea in ansamblul sau din punct de vedere strategic, organizational, si tehnologic. Din punct de vedere strategic impactul este major, relevand schimbari la toate nivelurile: in structura si modul de desfasurare al muncii, in relatiile intra- si inter-organizationale, in modelul de obtinere a veniturilor.

Aproape 1,5 miliarde din cetatenii lumii vor fi conectati la Internet in 2009, dintre care o treime vor avea acces la o conexiune de mare viteza. Conform firmei de cercetare Oum din Marea Britanie, in China vor fi, pentru prima oara, mai multi abonati la internet in banda larga decat in Statele Unite,insa tot mai multi americani vor folosi internetul pentru a cauta produsele inainte de a se duce la magazin sa le cumpere efectiv. Conform Forrester Research, in urmatorii cinci ani, aceasta metoda de a face cumparaturi va creste cu o rata anuala de 17%, rezultand vanzari in magazine in valoare de un trilion de dolari pana in 2012. Acest lucru nu inseamna ca volumul tranzactiilor online intre firme si clienti se va reduce.E-Marketer, o firma de consultanta, prognozeaza ca, in America, aceste vanzari vor atinge, in 2009, valoarea de 139 miliarde de dolari, in crestere de la 114 miliarde in 2007. Si europenii au adoptat sistemul de achizitii prin internet, desi deosebirea dintre retailul online si cel offline se estompeaza rapid,pana in 2011, valoarea vanzarilor de retail online va fi de peste 263 de miliarde de dolari, din care mai mult de o treime va fi realizata de cumparatorii britanici. Imbunatatirea sistemelor de cautare pe site-uri sau de navigare vor ajuta la promovarea de noi vanzari

Cel mai recent studiu dat publicitatii de Visa Europe, 'Magazinul viitorului, 2012-2015', arata ca viitorul apartine comerciantilor care vor implementa tehnologia digitala. Contrar opiniilor ca magazinele online ar putea ajunge sa joace un rol mai important decat magazinele, noul studiu comandat de Visa Europe arata ca aceste doua canale de distributie vor juca probabil roluri complementare. Cum se estimeaza ca vanzarile prin Internet vor acoperi aproape 20% din cifra de afaceri pana in 2012-2015, iar site-urile web sunt destinate intr-o masura tot mai mare nu doar informatiilor, ci si tranzactiilor, vom asista probabil si la o crestere a nivelului de tehnologizare a comerciantilor.

Rolul esential pe care tehnologiile convergente il vor juca in modelarea spatiului de retail al viitorului este evident pentru toata lumea.Desi e posibil sa se produca schimbari intr-o perioada de timp relativ scurta, Magazinul Viitorului va fi probabil modelat de o gama intreaga de tehnologii in era digitala, insa avand toate un obiectiv comun: sa creeze un mediu mai comod pentru client pe de o parte, iar pe de alta parte sa diferentieze mai puternic companiile, asigurand astfel o cota de succes mai mare anumitor vanzatori.

Calitatea infrastructurii E-business s-a imbunatatit semnificativ in ultimii 3-4 ani, in special in randul IMM-urilor. Companiile sunt mai bine pregatite pentru forme mai avansate de activitati economice electronice. O analiza regresiva bazata pe datele studiilor arata ca utilizarea E-business este categoric legata de o crestere a cifrei de afaceri in toate sectoarele studiate. Pentru intreprinderile din sectoarele chimice, comertul cu amanuntul, transport si logistica exista dovada unui impact pozitiv al folosirii E-business-ului asupra cotelor de piata.Activitatile economice electronice sunt motoarele cheie in dezvoltarea unui lant de valori al companiei: achizitia, productia, marketingul, vanzarile si distributia.

Universul E-business este in plina faza de expansiune, succesele reputate a marile companii in domeniu reprezentand exemple de imbinare a managementului cu metode inovative de aplicare a mijloacelor IT&C,toate abordarile aducand un potential de crestere semnificativ tranzactilor internationale.

BIBLIOGRAFIE

Dumitru, Miron-Comert international,Editura ASE,Bucuresti 2004.

2.Dumitru ,Miron -Politici comerciale,Editura ProUniversitaria,Bucuresti 2006

3.Gheorghe ,Caraiani -Managementul afacerilor,Editia a III-a revizuita si adaugita,Editura ProUniversitaria,Bucuresti 2006

4.David, Fred R- Strategic Management - Concepts and cases, Pearson Prentice Hall, 2007.

***https://www.profitabil.com/e-business_portfolio_ro.html

*** https://www.oracle.com/applications/e-business-suite.html



Politici comerciale,Dumitru Miron

Managementul afacerilor,Gheorghe Caraiani

Comert international,Miron Dumitru



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2706
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved