Tratarea managementului cunostintelor in viziunea pietei

Factorii care stau la baza dezvoltarii managementului bazat pe cunostinte

S-a conturat o multime de factori care au o influenta importanta in dezvoltarea managementului bazat pe cunostinte, dintre care mentionam:

A.     Factori de necesitate (de cerere):

a₁ - cresterea exponentiala a produsului, transmiterii si utilizarii informatiilor si cunostintelor;

a₂ - amplificarea continutului de cunostinte din procese, produse, servicii si piete;

a₃ - intensificarea prevalentei si ponderii salariatilor bazati pe cunostinte si a economiei bazate pe cunostinte in economia contemporana;

a₄ - crestera rapida a supraincarcarii cu informatii a angajatilor (personalului);

a₅ - accelerarea puternica a uzurii umane a angajatilor, datelor, informatiilor si cunostintelor;

a₆ - intensificarea cererii pentru acces mai usor si rapid in structuri relevante de date, informatii si cunostinte;

B.     Factori de posibilitate (cei din domeniul tehnologiei informationale):

b₁ - factori care se refera la evolutia capacitatii de procesare a computerelor conform legii lui Moore. In aceasta categorie e mentionata dublarea capacitatii de procesare a computerelor la fiecare 18 luni;

b₂ - factori care se refera la costul si valoarea retelelor de computer, confor legii lui Metcalf, care sustine faptul ca, "cresterea costului retelelor de computer este proportionala cu marirea retelei, in timp ce valoarea retelei se amplifica exponential";

b₃ - dublarea volumului de date, pe care le detin firmele mari, la fiecare 12 luni, conform estimarii IBM;

b₄ - cresterea zilnica a numarului de pagini web (pe internet) cu 1 miliard si a numarului de pagini adaugate cu 3 milioane, conform estimarii Ministerului Comertului din SUA;

b₅ - asistam totodata la amplificarea latimii benzilor pentru transmiterea electronica a informatiilor, fapt care permite cresterea numarului de activitati si medii economice care folosesc mijloace multimedia;

b₆ - sporirea sistemelor si a instrumentelor de soft managerial disponibile pentru managementul organizatiilor ( SIM, SSD - sistem suport dimensionale).

C.     Factori care au in vedere comertul electronic si afacerile electronice - se pot gasi analizand primele doua categorii (b₄, b_5, b₆).

D.    Factori umani (de oferta) - are rolul decisiv in conturarea managementului bazat pe cunostinte:

d₁ - perfectionarea puternica a invatamantului prin folosirea mijloacelor si metodelor active de pregatire si a tehnicilor informationale, a condus la existenta unor categorii de absolventi posesori ai unui volum mai mare de cunostinte;

d₂ - cresterea nivelului de informare, pregatire generala si de specialitate a populatiei, ca urmare a proliferarii invatarii continue si a mijloacelor de informare in masa;

d₃ - modificarea partiala a culturii populatiei in sensul cresterii receptivitatii fata de nou, de informatiile si tehnologiile moderne, ceea ce favorizeaza producerea, trensmiterea si utilizarea noilor cunostinte;

d₄ - proliferarea abordarii metodelor, tehnicilor inovationale in organizatii cu efecte pozitive in capacitatea inovationala a angajatilor, determinand un potential superior de generare a noilor cunostinte.

Observatie: Toate aceste categorii de factori argumenteaza si pun in evidenta necesitatea dezvoltarii si aplicarii managementului bazat pe cunostinte, fapt care genereaza un tip de abordari ale sale pe plan mondial.

Tipuri de abordari ale managementului bazat pe cunostinte pe plan mondial

Informaticienilor (Lester)

Consultantilor (Ferguson) Managerilor(Clarke, Rollo, Abel, Oxbrow)

Fig. 5.2.1

Abordarea informatica (a lui Lester), care propune urmatoarea definitie: "Managementul bazat pe cunostinte este un proces cheie, prin care in cadrul firmelor, industriilor, tarilor se obtine o performanta economica superioara pentru populatia implicata, prin valorificarea deplina a castigurilor potentiale, ale transformarilor generate de tehnologiile digitale si internet". Conform abordarii lui Lester, managementul bazat pe cunostinte trebuie definit in special in relatie cu tehnologiile de varf si in corelatie cu inovarea si cu valorificarea cunostintelor, utilizand conceptul de stakeholder. La baza acestei abordari se regasesc orientarile teoretice si pragmatice ale Sistemului National de Inovare (SNI din Austria).

Observatie: Aceasta definire (mod de abordare) constituie o viziune unilaterala "titpica pentru specialistii ce provin din mediul informatic si electronic".

Abordarea managerilor (a lui Thomas Clarke si Cristina Rollo si conceptia lui Abel si Oxbrow).

Acestia definesc managementul bazat pe cunostinte ca fiind "dedicarea organizatiilor pentru a dezvolta productia si fluxul de cunostinte, de a transmite si utiliza cunostinte in vederea crearii de valoare economica".

Trasaturi definitorii care se desprind din definitie:

Ø      Definitia este centrata (orientata) asupra cunostintelor privite in ansamblul lor, indiferent de natura lor;

Ø      Evidentiaza existenta unor multiple procese specifice, referitoare la producerea, transmiterea, utilizarea si valorificarea informatiilor;

Ø      Reflecta finalitatea managementului cunostintelor, adica crearea de valoare economica.

Observatie: In acest caz, managementul bazat pe cunostinte priveste organizatia si cunostintele in ansamblul lor.

Abel si Oxbrow sustin abordarea managementului bazat pe cunostinte ca o disciplina stiintifica si ca un domeniu al practicii comune. Deci, managementul bazat pe cunostinte constituie o disciplina stiintifica ce promoveaza o abordare integrata a crearii, capturarii, organizarii, accesului si utilizarii capitalului intelectual al intreprinderii, referitor la clienti, piete, produse, servicii si piete interne. Ca practica economica, managementul bazat pe cunostinte consta in achizitionarea , partajarea si folosirea cunostintelor in cadrul organizatiilor, inclusiv procesele de invatare si sistemele informationale .

Prin definitia extinsa, data, se constata petru categorii de schimbari din mediul economic:

Ø      Perceperea cunostintelor ca un active important;

Ø      Cresterea numarului de ocupatii bazate pe crearea si folosirea cunostintelor;

Ø      Convergenta tehnologiilor informationale si comunicationale;

Ø      Importanta si impactul unic la activelor reprezentate de cunostintele tactice.

Observatie: Aceasta abordare cuprinde esenta activitatilor managementului bazat pe cunostinte.

Sunt cinci firme mari de consultanta, dupa M. Ferguson, dintre care: Price Water House, Johnson & Johnson, Coopers and Leibrens.

Dupa aceasta, managementul bazat pe cunostinte consta in procese si solutii economice implementate intr-o organizatie in vederea utilizarii so exploatarii cunostintelor obtinute prin experienta si generate de abilitatile fortei sale de munca, precum si provenite din surse externe si din aplicatiile strategice ale capitalului intelectual, destinate sa-i imbunatateasca eficacitatea operational, eficienta si profitabilitatea in organizatie. Totodata, tehnologia informationala, procesele economice si cultura organizationala se combina pentru a crea un mediu in care cunostintele (experienta), abilitatile, informatiile si datele care au valoare economica sunt identificate, colectate, difuzate, utilizate si exploatate.

Ca principale caracteristici sunt puse in evidenta:

Accentul pe continutul economic al proceselor si solutiilor aplicate;

Tratarea cunostintelor intr-o acceptiune corespunzatoare, refectand dependenta de factorul uman;

Conexiunea dintre cunostinte si capitalul intelectual;

Evidentierea naturii multidimensionale a proceselor implicate (de natura tehnologica, economica, culturala etc.);

Centrarea managementului pe finalitatea sa, sub multiplele sale aspecte (finctionalitate, eficienta si profitabilitate).

Observatie: Definitia reflecta o abordare mult mai cuprinzatoare a unor specialisti care provin din economie si informatica, fiind mai putin familiarizati cu economia manageriala.