Sisteme si procese de productie

Sisteme si procese de productie

Structura   sistemului de productie

Un sistem de productie se compune dintr-un ansamblu de elemente intercorelate si grupate in diferite subsisteme, a caror functie este de a transforma un set de intrari (inputs) in iesiri (outputs), acestea fiind specifice unei anumite industrii. Elementele de intrare sunt: materii prime si materiale; energie si combustibil. Aceste elemente sunt transformate cu ajutorul mijloacelor de productie si a fortei de munca in produse si servicii industriale (fig.1.1).

Materiile prime si materialele care reprezinta intrari primare, cat si elementele componente ale sistemului de productie prin care se asigura procesul de transformare sunt determinate de destinatia si structura produsului finit si de complexitatea procesului tehnologic de prelucrare.

Fig.1.1. Structura generala a unui sistem de productie industrial

De exemplu, in industria constructoare de utilaj petrolier, reprezentata de intreprinderi cum ar fi : UPETROM, UZUC, UZTEL, structura sistemului de productie cuprinde:

- intrarile primare constand din semifabricate feroase (laminate, tabla, teava, profile), minereu de fier, feroaliaje, electrozi de grafit, substante chimice, materiale de formare (nisip, argila) si diferite subcomponente cum ar fi: rulmenti, motoare, pompe, care echipeaza produsul finit, pentru care intreprinderea nu dispune de capacitati de productie, fiind mai economic procurarea lor prin cooperare cu intreprinderi specializate;

- iesirile sunt produse destinate industriei petroliere, (instalatii de foraj, pompe, armaturi) produse foarte complexe pentru care intreprinderea asigura instalare si service in garantie - servicii industriale;

- elementele componente ale sistemului de productie prin care se asigura procesul de transformare sunt: capacitatile de productie (masini de prelucrare, instalatii de forjare, linii de turnare, aparate de sudura, SDV-uri, standuri de incercari), si forta de munca.

-procesul de transformare care consta in prelucrarea materiilor prime si materialelor prin diferite operatii tehnologice cum ar fi: turnare, forjare, sudare, prelucrari prin aschiere, tratamente termice, vopsire, montaj-asamblare.

Subsistemele sistemului de productie sunt sectoare de lucru astfel organizate incat sa realizeze, fie o anumita faza a procesului tehnologic, fie un produs finit. Acestea sunt: formatii de lucru, ateliere, linii de fabricatie, sectii, fabrici. De exemplu, structura de transformare din cadrul sistemului de productie a intreprinderii UPETROM S.A.,Ploiesti cuprinde: sectia de debitare, fabrica de semifabricate turnate si forjate, sectii prelucratoare si de montaj, sectia care asigura transportul intern, sectia de tratamente termice, sectia de distributie fluide, atelier de acoperiri metalice, ateliere de vopsitorie, sectia de intretinere si reparatii utilaje.

Structura procesului de productie industrial

Procesul de productie reprezinta procesul de transformare a materiilor prime cu ajutorul fortei de munca, a mijloacelor de productie si a resurselor energetice, in produse finite. In domeniul industrial, procesul de productie reprezinta interconditionarea dintre procesul tehnologic si procesul de munca asa cum rezulta din figura 1.2.

Procesul tehnologic asigura transformarea directa calitativa si cantitativa a materiilor prime in produse finite prin modificarea formei, dimensiunilor, compozitiei chimice sau structurii interne. Procesul tehnologic reprezinta o succesiune de operatii tehnologice prin care materia prima sufera diferite stadii de transformare pana la produs finit.

Procesul de munca se concretizeaza in actiunea executantului care, cu ajutorul mijloacelor de productie realizeaza toate fazele procesului tehnologic. Se creeaza asa numita legatura "om-masina" prin care se asigura functionarea procesului de productie. Intensitatea acestei legaturi depinde de gradul de mecanizare si automatizare. Astfel, in procesele manuale cum sunt cele de montaj-asamblare, forta de munca actioneaza direct asupra materialelor, in procesele mecanice muncitorul conduce direct diferite masini si utilaje (procese de aschiere) iar in procesele automate caracterizate prin efectuarea operatiilor tehnologice cu ajutorul instalatiilor sau dispozitivelor automatizate, procesul de munca se reduce la urmarirea si supravegherea instalatiilor.

Fig. 1.2. Structura procesului de productie industrial

Componentele procesului de productie industrial

Procesele de productie din industriile complexe cuprind:

1.Procese de baza prin care se asigura fabricatia propriu-zisa a produselor finite. In functie de fazele procesului tehnologic acestea pot fi:

- procese pregatitoare (obtinerea unor semifabricate prin turnare, forjare);

- procese prelucratoare (prelucrari mecanice);

- procese de montaj-finisare (asamblarea pieselor, vopsire).

2.Procese auxiliare care contribuie indirect la procesul de transformare a materiei prime prin producerea si intretinerea sculelor, dispozitivelor, verificatoarelor, intretinerea si repararea utilajelor, producerea energiei.

3.Procese de servire prin care se asigura buna desfasurare a proceselor de baza si auxiliare, respectiv transportul intern, depozitarea, intretinerea retelei energetice.

4.Procese anexe (colaterale) care constau in valorificarea resurselor reziduale ce rezulta din procesul de productie.

Conceptia clasica de organizare a intreprinderilor industriale presupunea integrarea tuturor acestor categorii de procese in structura de organizare a productiei, specifica fiecarei intreprinderi.

Conceptia moderna care impune cresterea eficientei economice a activitatilor productive, se axeaza pe specializarea intreprinderilor in fabricatia de produse, subansamble, componente, sau pe faze tehnologice, procese auxiliare, procese de servire.

Clasificarea proceselor de productie de baza

Functie de particularitatile impuse managementului productiei, procesele de productie se clasifica in procese continue si procese discontinue.

Procesele continue asigura o transformare continua a materiei prime in produs finit. Acestea sunt: procesele de aparatura din industria chimica, producerea energiei electrice si termice, procesele din industria metalurgica. Aceste procese se desfasoara in instalatii de diferite capacitati, existand o dispersie redusa a mijloacelor de productie, ceea ce determina o mai mare stabilitate si o gama relativ redusa a parametrilor urmariti.

Procesele discontinue specifice industriei constructoare de masini, industriei textile, industriei alimentare,etc.), se caracterizeaza printr-o mare dispersie in spatiu a mijloacelor de productie, deoarece procesul tehnologic se desfasoara succesiv cu efectuarea unor etape de asteptare (transport-depozitare). Aceste procese sunt de o mare diversitate. Astfel, in functie de volumul, structura si gradul de omogenitate a productiei distingem trei tipuri de productie, fiecare determinand anumite particularitati ale managementului productiei:

- productia individuala si de unicate este o productie eterogena caracterizata printr-o gama larga de produse realizate in volum mic, ceea ce determina o stabilitate redusa si un caracter aciclic al fabricatiei.

- productia de serie presupune realizarea unei game mai restranse de produse, in volum mare. Acest tip de productie se caracterizeaza prin cresterea stabilitatii, deoarece fabricatia se realizeaza pe loturi. Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de materiale care urmeaza aceeasi succesiune a operatiilor tehnologice. Fabricatia se repeta la intervale de timp egale cu durata unui ciclu de fabricatie, ceea ce determina caracterul ciclic al productiei.

- productia de masa presupune realizarea unei game foarte restranse de produse, in volum foarte mare, ceea ce determina o stabilitate foarte mare si un caracter continuu al fabricatiei.

Elementele sistemului de productie, modul de organizare a acestora (amplasare in timp si spatiu) difera de la un tip de productie la altul din considerentul asigurarii eficientei economice.

Principalul factor care determina caracteristicile productiei este cererea de produse pe piata intr-o anumita perioada de timp, motiv pentru care se considera ca exista similitudine intre ciclul de viata al produselor si tipul de productie, conform figurii (1.3.)

Un alt factor care determina tipul de productie este strategia adoptata de managementul intreprinderii. Astfel, pot exista strategii de diversificare care corespund unei productii de serie mica, sau strategii de specializare pe o gama restransa de produse cu performante tehnico-calitative ridicate, care corespund productiei de masa si serie mare.