Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

MODELAREA SISTEMELOR DE ENERGIE IN CONCEPTIE ARHEMO - SISTEMICA

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



MODELAREA SISTEMELOR DE ENERGIE

IN CONCEPTIE ARHEMO - SISTEMICA

Managementul dezvoltarii capacitatilor de productie pe baza analizei de sistem



Analiza de sistem permite corelarea productiei cu consumurile energetice si inlesneste dezvoltarea capacitatilor pe masura cererilor de energie. Conceptia arhemo-sistemica utilizata la managementul energiei asigura atat calitatea resurselor si a energiei transformate cat si cantitatea solicitata de centrale respectiv de consumatorii energetici. Dezvoltarea capacitatilor de productie se face cu modele liniare si neliniare in putere (P) si energie (E) pe un anumit orizont de prognoza tinand cont de scenariile conservarii resurselor (lent-c=0,01 ; mediu c=0,015; intensiv = 0,02). Structura modelelor neliniare (in putere si energie) pentru orizontul (t) de prognoza arata astfel :

E(t) = (a1 + b1t + c1t2);

P(t) = (a2 + b2t + c2t2);

Pentru calculul coeficientilor (a1,, b1, c1, a2, b2, c2) se scriu si se rezolva urmatoarele sisteme de ecuatii :

(2)

Daca se aplica modelele neliniare E(t) si P(t) se obtin sistemele de ecuatii

(3)

Datele pentru energia (Ei) si puterea (Pi) instalate se iau din postdictia sistemului supus dezvoltarii (n=20 ani). Calculand coeficientii (a,b,c) se pot scrie structurile functionale pentru energie si putere sub forma :

E(t) = 6170 + 3901 t – 22 t2; P(t) = 1455 + 687 t + 7,6 t2 (4)

Aplicand modelele anterioare pe un orizont de prognoza de zece ani, t=10 ani (1990 2000), inclusiv postdictia (1969 1990) rezulta :

E2000 = 6170 + 3901.40 – 22.402 = 1407016 GWh = 147,01 TWh

P2000 = 1455 + 687.40 + 7,6.402 = 41095 GW = 41,093 TW (5)

Daca se aplica scenariul intensiv de conservare pe ultimii zece ani rezulta:

Ec(2000) = 117,69 TWh; Pc(2000) = 33,88 TW

Aplicarea modelului logistic de dezvoltare a capacitatilor de productie in energie si putere conduce la urmatoarele rezultate :

E2000 = 122,3 TWh; P2000 = 30,53 TW

Diferenta fata de modelul neliniar este de + 24,71 TWh pentru scenariu fara conservare si de 14,61 TWh la cel cu conservare intensiva (2% pe an economie de resurse). Comparatia acestor clase de modele neliniare (logistic, regresional) cu modelele ritmului mediu impus (constant si variabil) se face plecand de la urmatoarele calcule numerice:

(6)

Diferentele fata de modelele logistic si regresional sunt de + 15,17 TWh si de – 9,88 TWh. Pentru a incheia comparatia se face calculul energiei si puterii cu modele neliniare tip regresie cu patru termeni (E = a + b.t + c.t2 + d.t3).

a) Determinarea energiei si puterii in sistemul energetic analizat

Determinarea puterii instalate in sistemul energetic pe o perioada impusa s-a facut folosind modelul polinomial de gradul trei :

(7)

Tabelul 1

Ei

ti

t2i

t3i

t4i

t5i

t6i

tiEi

t21Ei

t3iEi

Pe baza datelor din tabelul 1 se pot scrie relatiile :

15a + 120b + 1240c + 14400d = 532,11

120a + 1240b + 14400c + 178312d = 5260,86

1240a + 14400b + 178312c + 2299200d = 60115,7 (8)

14400a + 178312b + 2299200c + 30667740d = 738424,8

1800a + 18600b + 216000c + 2674680d = 78912,4

-1800a – 14400b – 148800c – 1728000d = -63853,2

4200b + 67200c + 946680d = 15059,7

-18600a – 148800b – 1537600c – 17856000d = 659816,4

18600a + 216000b + 2674680c + 34488000d = 901735,5

67200b + 1137080c + 16632000d = 241919,1

-216a – 1728b – 17856c – 207360d = -7662,384

216a + 2674,680b + 34488c + 440016,1d = 11076,372

946,68b + 16632c ? 252656,1d = 3413,988

0,042b + 0,0672c + 0,94668d = 0,0150597

0,0672b + 1,13708c + 16,.632d = 0,2419191

0,94668b + 16,632c + 252,5661d = 3,413988

-0,000282b – 0,004515c – 0,063616d = -0,0010102

0,000282b + 0,004775c + 0,069854d = 0,000004

-0,003976b + 0,063616c – 0,896203d = - 0,014256

0,003976b + 0,069854c + 1,061155d = - 0,014338

0,36c + 6,238d = 0,04

6,238c + 164,952d = 0,082

-1,621c – 38,912d =-0,024

1,621c + 42,887d = 0,021

3,975d = -0,003

a = 7,6708; b = 3,2213; c=0,0333; d=-0,00075

Rezultatele de calcul se dau in tabelele (2)a,b

Tabelul 2 a

Anul



E(TWh)

P(GW)

Tabelul 2 b

Anul

E(TWh)

P(GW)

b) Alegerea variantei de investitii prin aplicarea cercetarii operationale

la dezvoltarea sistemelor energetice.

Structura variantelor energetice pentru dezvoltarea capacitatilor de productie din sistemul considerat arata astfel :

VI = 7 x 330 MW; VII = 8 x 330 MW; VIII = 9 x 330 MW;

b1) Schema defalcarii investitiilor si structura cheltuielilor

Schema defalcarii investitiilor si structura cheltuielilor au in cercetari operationale urmatoarele componente:

It = isp Pi = (Icprc + Isam + Ieoc + Iima + Iech + Im + Iexcl + Itn + Icd + Idnp);

Ct = pe Ep = (Ccprc + Csam +Ceoc +Cima + Cech + Cm + Cexcl + Ctn + Cid + Cdnp);

isp = 10 103 lei/kWi = investitia specifica   (9)

pe = 73 lei/kWh kinflatie = pretul energiei preluata din sistem

Icprc = 0,65 It; Isam = 0,1 It; Ieoc= 0,25 It; Iima = 0,06 It;

Iech + Im = 0,25 It; Iech = 0,06 It;  Im+ Icd = 0,02 It; Idnp = 0,01 It

Ccprc = Cpp + Crc = (0,125 + 0,125)Ct = 0,250 pe Ep;

Ccprc = Ccp + Cre = (0,125 + 0,125) Ct = 0,250 pe Ep

Csam = Cs + Cam = (0,08 + 0,02)Ct; Ceoc = Ceo + Cc = (0,24 + 0,01)Ct;

Cima = (Cpp + Colm + Cnsm + Cdoc) = 0,06 Ct;

Cpp = Colm = Cnsm = 0,01 Ct; Cdoc = 0,03 Ct = 0,03 peEp;

Cech = Eech pech / C = Eech pech /

Cexcl = Csl + Capa + Csoc = 0,06 Ct; Ctn + Ccd + Cdnp = 0,03 Ct

b2) Calcularea investitiilor dupa schema propusa

Calcularea investitiilor dupa schema propusa conduce la urmatoarele rezultate :

Calculul investitiei totale (isp = 1103 lei/kW):

ItI = ispPI = 18,103 x 7 x 330 x 103 = 41,58 109 lei

ItII = ispPII = 18,103 x 8 x 330 x 103 = 47,52 109 lei (10)

ItIII = ispPIII = 18,103 x 9 x 330 x 103 = 53,4 109 lei

Investitii pentru aplicarea teoriilor cautare-prognoza si risc –catastrofa (cprc):

Icprc I = 0,25It I = 10,395 109 lei; Icprc III = 0,25It III = 13,35 109 lei;

Icprc II =(Icp + Irc)II = (0,125 ispPi + 0,125 ispPi) = 0,25 Pi II isp = 11,88 109 lei;

Icprc II =(Icp) + Ip + Irc)II=(0,3 + 0,3 + 0,4)Icprc II=(3,564 + 3,564 + 4,752) 109 lei;

(Ic I + Ip I + Irc I )= (3,1185 + 3,1185 + 4,158) 109 lei; (11)

(Ic III + Ip III + Irc III) = (4,005 + 4,005 + 5,34) 109 lei;

Investitii pentru aplicarea teoriilor stoc-asteptare

Isam = 0,1 It = 0,1 isp Pi = (0,8 Isam + 0,2 Isam) = Is + Iam);

Isam I = 4,158 109 lei; Is I 0 3,32 109 lei; Iam I = 0,8316 109 lei;

Isam II = 4,752 109 lei; Is II = 3,016 109 lei; Iam II = 0,9504 109 lei; (12)

Isam III = 5,34 109 lei; Is III = 4,272 109 lei; Iam III = 1,068 109 lei;

Investitii pentru aplicarea teoriilor echipamente-ordonantare-control (eoc):

Ieoc =(Ieo + Ic) = (0,24 It + 0,01 It) = 0,25 It;

Ieoc I  = 0,125 109 lei;

Ieoc I  I = 0,25 ItII = 0,25 = 11,88 109 lei;

Ieoc III  = 0,25 109 lei;

I0 I   = 1200 109 lei;

I0 II  = ispmBmIp0 = 1200 109 lei; (13)

I0 III  = 1200 109 lei;

Iec I = 8,175 109 lei; Iec II = 9,348 109 lei; Iec III = 10,49 109 lei.

Investitii pentru aplicarea ingineriei umano-arhemice:

Iima = (Ipp + Iolm + Insm + Idocp) = 0,006 It

Iima I = 2,4984 109 lei; Iima II = 2,8512 109 lei; Iima III = 3,2 109 lei;

Ipp I = 0,406 109 lei; Ipp II = 0,02 = 0,475 109 lei;

Ipp III = 0,54 109 lei;

Ioml I = 0,406 109 lei; Iolm II = 0,02 = 0,475 109 lei; (14)

Iolm III = 0,534 109 lei;

Insm I = 0,4158 109 lei; Insm II = 0,01 = 0,4752 109 lei;

Insm III = 0,534 109 lei;

Idocp I = 0,03 = 1,247 109 lei;

Idocp II = 0,03 = 1,247 109 lei;

Idocp III = 0,03 = 1,602 109 lei.

Investitii pentru echivalare si pentru asigurarea resurselor energetice

Iech = (15)

Calculul puterilor de echivalare se face astfel :

PI = 7 330 MW; = 2 330 MW = 660 103 kW

PII = 8 330 MW; = 1 330 MW = 330 103 kW;

PIII = 9 330 MW; = 0; (Varianta de referinta cu putere maxima).

Puterea de echivalare () la nivelul lanturilor energetice (le) si a consumatorilor de energie (co) se determina plecand de la varianta cu pierderi minime. Se considera pierderile in retelele de transport (sistem si consumatori) egale cu 3% pe fiecare portiune.

= 2 103 kW

= 2 103 kW (16)

= 0 (Varianta de referinta cu pierderi minime).

Investitiile de echivalare pe intregul lant productie-consum au urmatoarele valori pe variantele studiate:

Iech I-III = 18 109 lei;

Iech II-III = 18 109 lei; (17)

Iech III-III = 18 109 lei;

Investitiile pentru asigurarea resurselor combustibile au valorile :

Im I = Bm I = 1200 109 lei

Im II = Bm II = 1200 109 lei (18)

Im III = Bm III = 1200 109 lei

Daca suma investitiilor de echivalare si a celor miniere nu se incadreaza in 0,25 It atunci se recalculeaza consumurile propriu-tehnologice si necesarul de resurse prin micsorarea la maximum a consumurilor specifice. Cu noile valori se determina ponderea acestor investitii in efortul total (It) si se rearanjeaza ponderile celorlalte investitii in raport cu investitia totala.

Investitii pentru realizarea lucrarilor anexe si colaterale

Iexcl I = 0,06 109 lei;

Iexcl II = 0,06 109 lei;  (19)

Iexcl III = 0,06 109 lei;

Investitii pentru tehnica noua, cost-decizie si pentru activitati diverse neprevazute.

(Itn + Icd + Idnp)I = 1,24 109 lei

(Itn + Icd + Idnp)II = 0,03 It II = 0,03 109 lei;  (20)

(Itn + Icd + Idnp)III = 1,6 109 lei

c) Structura cheltuielilor in cercetari operationale se determina astfel ;

Ct = (Ccprc + Csam + Ceoc + Cima ? Cech + Cm + Cexcl + Ctn + Ccd + Cdnp)  (21)

Cheltuieli pentru aplicarea teoriilor cautare-prognoza si risc-catastrofa

Ccp I = 0,25 ce EI = Crc I = 0,25 109 lei;

Ccp II = 0,25 ce EII = Crc II = 0,25 109 lei; (22)

Ccp III = 0,25 ce EIII = Crc III = 0,25 109 lei;



Cheltuieli pentru aplicarea teoriilor stoc – asteptare - marketing.

Csam  = (Cs + Cam) = 2 (Css + Csp)pm + (Css + Csp)e +

= (2Vss . + 2Vsp psp + Bss + + Bsp + ) +

= [2Vss . + 0,1 psp + Bss (+ +0,1+ ) + ];

= 2(c1 t1 + c2 t2)pm + (c1 t1 + c2 t2)e + Cm; Cmark = 0,2 Ca

= 200 (lei/h); = 2000 (lei/h); = 200 (lei/h);

= csp = 300 (lei/tcc); = (1 - ) = 0,23 ;

Vss = 1,1 106 uc; Vsp = 0,1 Vss; Bss = q tf Pi; tf = 7000 (h/an)

q = (0,3 … 0,5) 10-3 (kgcc/kWh); = treparatii + tasteptare vagon

nvagoane = (c1t1)pm = 200 103 (lei/zi); (c2t2)pm = 80 103 (lei/zi)

Calculand cheltuielile (Csam) pentru variantele analizate (PI = 2310 MW;

PII = 2640 MW; PI= 2970 MW;) se obtin urmatoarele valori:

CsI = + = 2Vss ( pss + 0,1 psp) + (. Bss pss + 0,1 Bsp

= 2 106 (144 + 6,7)pm + (2000

0,23)e = (2

106 + 15

109 lei

Cs II = 2,38 109lei; Cs III = 2,09 109 lei;

Cam = c1 t1 + c2 t2)pm + (c1 t1 + c2 t2)e + Cmarketing

t1 = trep + tavag = (1500 + 1500) = 3000 h/an

= tdesc + ttr + tinc = 3 tdes = 9 nvagoane descarcate

(c1 t1)pm = 200 103 (lei/zi); (c2 t2)pm = 80 103(lei/zi);

nvd II = 115 109 vag; nvd III = 129 109 vag. Cmarketing = 0,2 Cam

Cam I = 1,2 (200

= 1,2 (0,26

= 1,2 (0,09 109 lei

Cam II = 0,226 109 lei; Cam III = 0,254 109 lei;

Csam I = 2,292 109 lei; Csam II = 2,606 109 lei; Csam III = 2,9221 109 lei

Cheltuieli pentru aplicarea teoriilor echipamente-ordonantare-control (eoc)

Ceoc = Ceo + Cc = 1,01 Ceo = 1,01 (Ce +Co)

Cc = 0,01 Ceo = 0,01 (Ce + Co); dsp = 25 lei/kWh; pav = 9 10-3 (25)

Ce I = Cai + Cir + Cpav = 3Cpav = 3 dsp PI tf pav = 4725 PI

Ce I = 11,85 109 lei; Ce II = 12,47 109 lei; Ce III = 14,03 109 lei

Co I = q pc tf. po pI = 0,5 PI = 1750.

PI = 4,39 109 lei;

C0 II = 4,91 109 lei; Co III = 5,49 109 lei;

Ceoc I = (11,89 + 4,39) 1,01 109 lei;

Ceoc II = (12,47 + 4,91) 1,01 109 lei;

Csam III = (14,03 + 5,49) 1,01 109 lei.

Cheltuieli pentru aplicarea ingineriei umano.-arhemice

Cima = (Cpp + Col + Cns + Cdoc); (Cpp + CoI)I 0 (ip. cpol ppe Pi)I

(Cpp + CoI)I = 1,3 (0,35 109 lei;

Cns I = ip pns sm PI = 0,35 106 lei;

Cdoc I = idoc cdoc pdoc PI = 0,21 109 lei;

(Cpp + CoI)II = 1,534 109 lei; Cns II = 12,66 106 lei; (26)

Cdoc II = 3,32 109 lei;

(Cpp + CoI)III = 1,3 109 lei;

Cns III = 15,58 106 lei; Cdoc III = 3,74 109 lei;

Cima I = (1,35 + 0,012 + 2,91) 109 lei;

Cima II = (1,53 + 0,01266 + 3,32) 109 lei;

Cima III = (1,72 + 0,0155 + 3,74) 109 lei

Cheltuieli pentru echivalare si cele pentru procurarea resurselor energetice

Cechm = (Cech + Cm) = (pe Eech + pc Bc);

Cechm I = (0,65

109 lei;

Cechm II = (0,65

109 lei;  (27)

Cechm III = (0,65

109 lei;

Cheltuieli conexe-colaterale si pentru tehnica noua

(Cexcl + Ctn) = (Cse + Capa + Csoc + Ctn) = 0,07 Ct = 0,07 pe Ep

= 0,07 pe tf Pi

(Cexcl + Ctn)I = 0,07 109 lei;  (28)

(Cexcl + Ctn)II = 0,07 109 lei;

(Cexcl + Ctn)III = 0,07 109 lei;

Cheltuieli pentru aplicarea teoriilor cost-decizie si pentru cuantificarea actiunilor diverse-neprevazute

(Ccd + Cdnp) = 0,02 Ct = 0,02 pe tf Pi

(Ccd + Cdnp)I = 0,02 109 lei;

(Ccd + Cdnp)II = 0,02 109 lei;  (29)

(Ccd + Cdnp)III = 0,02 109 lei;

d) Calculul cheltuielilor totale actualizate

Calculand si actualizand cheltuielile totale se obtin urmatoarele rezultate :

CTA I = 15 Ct I = 15 It I Ct I) = 15 109 lei;

CTA II = 15 Ct II = 15 It II Ct II) = 15 109 lei; (30)

CTA III = 15 Ct III = 15 It III Ct III) = 15 109 lei;

Solutia cu cheltuieli minime (CTA I) se accepta ca varianta optima de proiectare a obiectivului energetic cu Pi = 7 330 MW.

Se accepta prima varianta daca sistemul nu impune restrictii privind puterea de echivalare la modelul centralei. In caz contrar se prefera varianta cu putere instalata maxima. Investitiile si cheltuielile pentru cele trei variante au urmatoarele valori :

It I = (10,395 + 4,158 + 10,039 + 2,494 + 12,1 + 11,1 + 2,49 + 1,24)

= 54,016 109 lei;

Tt)I = 1,62 109 lei (31)

Ct I = (2,61 + 2,292 + 16,44 + 4,072 + 11,82+ 0,735 + 0,21) 109 lei

It II = (1,88 + 4,75 + 11,88 + 2,851 + 6,42 + 2,6 + 2,85 + 1,42) 109 lei

Ct II = (3,009 + 2,606 + 17,55 + 4,86 + 11,53 + 0,831 + 0,23) 109 lei;

It III = (13,35 + 5,34 + 13,35 + 3,20 + 0,727 + 14,28 + 3,2 + 1,6) 109 lei

Ct III = (3,36 + 2,922 + 19,71 + 5,47 + 11,23 + 0,931 + 0,25) 109 lei

Ct I = (1,62 + 38,17) 109 lei;

Ct II = (1,63 + 40,58) 109 lei;

Ct III = (1,65 + 43,88) 109 lei

Recalculand ponderile pentru teoriile cercetarii operationale se obtin urmatoarele rezultate :

pcprc = (2,61 100)/38,179 = 6,836 % ; pech+m = (11,82

psam = (2,29 100)/38,179 = 5,988 % ; pexcl+tn = (0,739 100)/38,179 = 1,936 (32)

peoc = (16,44 100)/38,179 = 43,069 % ; pcd+dnp = (0,21

pima = (4,072



Cu aceste ponderi se poate determina noua structura a cheltuielilor pe teoriile cercetarii operationale.

2. Elaborarea solutiei de montaj prin metode de retea

1. Structura matematica a metodei de retea “Drum critic”

Algoritmul “Drumului critic” opereaza cu urmatoarele secvente:

Sintetizarea datelor de proiect si precizarea inceperii respectiv a terminarii lucrarilor de montaj pentru fiecare obiectiv energetic considerat.

Trasarea graficului retea (pe baza duratelor calculate) pentru procesul tehnologic de montaj al instalatiilor energetice care definesc obiectivul energoindustrial proiectat.

Determinarea “Drumului critic” pe traseul operatiilor fara marja de timp si redesenarea noului graf retea pentru acelasi obiectiv energetic

Calcularea probabilitatilor de realizare a programului de montaj in conditii date de resurse umane si materiale

Redistribuirea resurselor si stabilirea unui nou termen de montaj al intregului obiectiv.

Calcularea cheltuielilor de montaj cu ajutorul teoriilor cercetarii operationale

Structura matematica a metodei de retea “Drum Critic” arata astfel :

Calcularea duratelor fiecarei operatii si abaterilor prin tehnica “PERT” se face cu o relatie de forma:

Calcularea duratelor de montaj pe baza programului majorant (M) si minorant (m).

dmM = )

Determinarea variabilei reduse (vr) si a probabilitatii p(vr) cu o relatie de forma:

2. Aplicarea “Drumului critic” la montajul unui tronson de linie electrica

aeriana LEA-400 kV

Montajul unui tronson de LEA 400 kV (12 stalpi de sustinere si un stalp de intindere) reclama urmatoarele resurse: 25 liniori, termen impus T = 28 zile, lungimea liniei aeriene 30 km, numarul total al stalpilor 99 cu prize circulare de legare la pamant; lungimea conductoarelor active 185 km (OL-AL - 450 mm2); conductorul de protectie are o lungime de 30,9 km (OL zincat). Datele de montaj si conditionarile operatiilor tehnologice se dau in tabelul 3.

Tabelul 3

Anul

Varianta

T1

h/an

Cpt

q

gcc/tWh

lei/kWh

lei/kWh

VI

VII

VIII

1 gr

1 gr

1 gr

Rezultatele de calcul a duratelor pentru fiecare operatie mentionata in tabelul 1-3 si graful retea trasat cu date optimizate se pot urmari in figura 1-1 si in diagrama fortei de munca se dau diagramele 1-2 si 1-3. La construirea diagramei 1-2 se acorda prioritate operatiilor critice dupa care se programeaza cele cu durata minima.


Fig. 3 Histograma fortei de munca

Calculand variabilele (vt) si probabilitatilor aferente pentru dm1 = 25 zile si dm2 = 27 zile se obtin urmatoarele rezultate:

p(vr1) = 0,985

(36)

p(vr2) = 0,955

Se accepta ca varianta optima de montaj prima solutie care permite reducerea cu trei zile a duratei de constructii-montaj.

Cheltuielile de montaj se calculeaza din cele de proiectare astfel:

CMI = 0,4 x CPI = 0,4 x 39,79 x 109 = 15.916 x 109 lei

(37)

Calcularea cheltuielilor de montaj pe teorii ale cercetarii operationale conduce la urmatoarele rezultate:


(38)


Dupa efectuarea probelor tehnologice se predau lucrarile beneficiarului de investitie pe baza documentatiei in vigoare.

Tabelul 4

Nr. crt.

Lucrarea

dmm

Dispersia s

SG

O

TM

TF

O

TS

AS

O

RS

O

TAI

SS

MAI

O

IC

DA

O

PP

O

VS

O

In tabelul 4 se dau valorile cele mai probabile ale duratelor lucrarilor si dispersiile acestora.

3. Determinarea regimului optim de functionare al instalatiilor

energetice proiectate

1. Premizele regimului optim de functionare ale obiectivului proiectat

Conditiile de realizare a realizare optim pentru obiectivul energetic proiectat sunt in principal urmatoarele:

Stabilirea unui amplasament convenabil pentru obiectivul proiectat sub aspectul transportului combustibilului, asigurarii apei de alimentare, extragerii fara riscuri a puterii maxime la varful sistemului si alimentarea calitativa a consumatorilor din zona deficitara de resurse energetice.

Determinarea conditiilor de exploatare optima a instalatiilor de producere, transport si utilizare a energiei tinand cont de disponibilitati (uzuri, strangulari, reparatii, etc.).

Organizarea ergonomica a locurilor de lucru din centrala si statiile proiectate si stabilirea nivelului entropic pentru intregul ansamblu in care functioneaza noul obiectiv energetic.

Elaborarea deciziei optime si stabilirea devizului in structura traditionala cercetarii operationale.

Regimul optim de functionare a instalatiilor proiectate se asigura prin calcularea energiei si puterii maxime utile cerute la consumator fara a neglija riscurile generate de acoperirea cu resurse a productiei la nivelul centralei. La acest calcul se mai adauga programarea reparatiilor si reparatia optima a sarcinilor.

Organizarea ergonomica a locurilor de lucru implica considerarea influentei mediului si a conditiilor de lucru asupra elementului uman. Daca sunt indeplinite conditiile prevazute de legislatie atunci productivitatea muncii creste fara un efort deosebit psihologic din partea factorului uman. Una din conditiile de baza pe aceasta coordonata in pastrarea, respectiv cresterea fiabilitatii factorului uman.

Dupa asigurarea fortei de munca competitiva se trece la calcularea puterilor de iteratie a schemelor de functiune pentru structura umana a obiectivului proiecta. Se accepta schema la care nivelul entropic este minim. Decizia optima se poate selecta intocmind matricea efectelor economice si pe aceasta baza se calculeaza matricea regretelor. Daca se aplica criteriul Savage la nivelul ultimei matrici se poate extrage decizia cu risc minim de proiectare-montaj si exploatare a obiectivului analizat. Pentru solutia optima se intocmeste devizul atat in varianta traditionala cat si in varianta cercetarii operationale.

2. Calculul energiei, puterii si a resurselor necesare regimului optim

Energiile (E) puterile (P) si resursele combustibile (B) se calculeaza astfel:

Emax max=8760 x Pi = 8760 x 7 x 330 20 x 200 MWh = 20,2 TWh;

Emax =(8760 - trep) x Popt = (8760 – 1500)x0,8 x Pi=7260 x 0,8 x

x 2310 x 103 = 13,4 TWh;

Eef = (8760 - trep - tav) x 0,6 x Pi = 5760 x 0,6 x 2310 x 103 = 7,98 TWh; (39)

Pmax max = 7 x 330 = 2310 MWh; Pmax = 0,8 x Pi = 18,48 MW;

Pef = 0,6 x Pi = 1386 MWh;

Bmax max = q x Emax max = 0,4 x 10-3 x 8760 x 2310 = 8094,2 (tcc);

Bmax = q x Emax = 0,4 x 10-3 x 7260 x 0,8 x 2310 = 5366,6 (tcc);

Bef = q x Eef = 0,4 x 10-3 x 5760 x 0,6 x 2310 = 3193,3 (tcc).

Daca se accepta vagoane de 80 tone pentru transport atunci fiecare unitate soseste in centrala din cinci in cinci minute. Pentru descarcare se prevad minimum doua estacade si doua benzi de transport al combustibilului spre buncare. Aplicand teoria riscului la dimensionarea buncarelor in ipoteza Brisc = 0, rezulta o economie de peste 10% la volumul cladit fata de varianta clasica de rezolvare a problemei.

Verificarea regimului de functionare se face dupa aplicarea programului de reparatii si in timpul reparatiei economice a sarcinilor energetice pe intregul microsistem considerat prin calculul indicilor de utilizare a capacitatilor de productie pe intregul lant energetic productie-consum. Regimul optim de functionare a instalatiilor energetice reclama asigurarea energiei si puterii utile maxime la consumator simultan cu evidentierea resurselor energetice minime la furnizorul de energie.

3. Programarea reparatiilor energetice

Reparatiile se programeaza atat la nivelul furnizorului cat si al consumatorului energetic. Momentul programarii difera in cele doua situatii. Astfel, la furnizor reparatiile se programeaza de regula in golul curbei de sarcina iar la consumator reparatiile trebuie facute la varful sistemului energetic.

Algoritmul programarii reparatiilor energetice la nivelul centralelor din zona considerata a microsistemului are urmatoarele secvente:

- Propuneri anuale de reparatii preventive tinand cont de strangulari, uzuri, defectari de lunga durata si montari de noi capacitati energetice.

- Construirea diagramelor de variatie a puterilor instalate disponibile si utilizabile la nivelul fiecarei centrale si a sistemului (format din 3 centrale), pe durata unui an.

- Trasarea curbelor clasate a puterilor pe sistem si determinarea energiilor produse.

- Calculul puterilor instalate, disponibile si utilizabile medii.

- Determinarea rezervei fizice de putere la nivelul microsistemului analizat.

Microsistemul energetic supus analizei este format din trei centrale electrice Pi1 = 7 x 330 MW; Pi2 = 3 x 330 MW; Pi3 = 2 x 330 MW. Programul reparatiilor energetice are urmatoarea structura operationala:

CTE 1 Pi1 = Pd1 = 2310 MW in perioada 1 ianuarie ÷ 1 septembrie. Intre 1 septembrie pana la 31 decembrie Pi1 + Pd1 = 2310 + 330 = 2640 MW intrucat la 1 septembrie se monteaza un grup de 330 MW marind atat puterea instalata (Pi) cat si pe cea disponibila (Pd). Grupurile din CTE 1 se programeaza sa intre in reparatii-revizii cate o luna pe an astfel: martie, aprilie, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie.

CTE 2 Pi = 3 x 330 MW; Pd = 0,8 x Pi = 792 MW intre 1 ian. ÷ 1 mai. La 1 mai se defecteaza un grup de 330 MW si ramane neutilizat pana la sfarsitul anului. Celelalte doua grupuri se programeaza pentru reparatii in lunile august si septembrie.

CTE 3 Pi = Pd = 2 x 300 MW in perioada 1 ianuarie ÷ 1 iulie. Dupa 1 iulie se demonteaza un grup de 330 MW si capata alta intrebuintare. Grupurile se programeaza in reparatie in lunile mai si iunie. Valorile numerice ale puterilor instalate (Pi), disponibile (Pd) si utilizabile (Pu) la nivelul microsistemului considerat se dau in continuare. Programul de reparatii corespunde regimului optim de functionare daca intr-o prima etapa energiile si puterile produse depasesc pe cele consumate asigurand rezerva proiectata.

Puterile medii instalate, disponibile si utilizabile se calculeaza astfel:

Energiile produse anual la varful sistemului si la nivelul centralelor tinand seama de aportul altor unitati in functiune cu valorile Evs = 47,9 TWh;

ECTE = 35,9 TWh; DE = 12 TWh. Rezerva depaseste 25% ceea ce arata ca programul de reparatii se poate accepta in structura propusa.

Pentru asigurarea acoperirii rationale a cererilor energetice se calculeaza repartitia economica, incepand cu pornirea si incarcarea grupurilor la nivelul fiecarei centrale din sistemul energetic considerat si apoi se trece la analiza satisfacerii consumatorilor dintr-o bucla de consum impusa. Pe aceasta baza se stabileste ordinea de incarcare economic a centralelor din sistemul energetic analizat si se calculeaza eforturile necesare mentinerii regimului optim precalculat. Mentinerea acestui regim se face cu eforturi din partea elementului uman care asigura managementul sistemului de energie. Eficienta eforturilor tehnice si umane creste daca elementul uman este fiabil si se lucreaza in conditii economice.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1214
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site