TANGIBILITATEA SI COGNOSCIBILITATEA IN RELATIA CONDUCATOR - SUBORDONAT

Tangibilitatea si COGNOSCIBILITATEA in relatia conducator  - subordonat

In conditiile tranzitiei la economia de piata, dezvoltarea unui climat de colaborare in relatiile dintre subordonati (salariati) si conducator (manager), initiativa si creativitatea acestora, ca si sporirea gradului de autonomie a unitatii de conducere reprezinta conditii pentru cresterea eficientei muncii elementului tanar de conducere.

Procesul de cunoastere al oamenilor cu care intra in contact elementul tanar de conducere in desfasurarea activitatii vizeaza in permanenta scopuri practice.

In acest context gospodarirea eficienta a resurselor umane inseamna a repartiza pe fiecare la locul potrivit, in conformitate cu posibilitatile lui reale si deci a repartiza, folosi si programa oamenii dupa aptitudinile si meritele lor. Aceasta necesita ca pe plan socio-uman sa fie cercetate si solutionate problemele de recrutare si angajare a subordonatilor, personalului, de asimilare si integrare profesionala, de utilizare si ocrotire a oamenilor din unitate, de formare si educare a personalului, de cointeresare materiala si morala a oamenilor si obtinerea unei atitudini corecte fata de munca.

Conditia de baza a eficientei muncii elementului modern de conducere consta in intelegerea oamenilor din unitate si ajutarea lor ca oameni. Din cauza particularitatilor oamenilor, psihologia sociala recomanda managerilor sa manifeste prudenta in utilizarea metodelor de lucru cu subordonatii, sa procedeze diferentiat, in functie de individualitatea fiecarui subordonat in parte. Pentru aceasta se impune o cunoastere amanuntita a oamenilor, care se poate asigura pe mai multe cai : cu ajutorul stiintei, respectiv psihologiei, sociologiei, biologiei, medicinei, pe linia unor observatii si verificari sistematice privitoare la unele activitati concrete, precum si prin intuitie si impresie. In unele cazuri este recomandabil sa se apeleze la analizele laboratoarelor psihosociologice, la avizele medicale, la experti si la alte categorii de specialisti. Numai in felul acesta managerul poate asigura o participare completa a subordonatilor la procesul de crestere a eficientei economice si la sporirea profitului, insotita de satisfactia profesionala si social umana a lor. Lucrand in felul acesta, managerul poate sa exercite o munca eficienta, spre succesul si dezvoltarea unitatii.