ADAPTAREA COMUNICARII LA CARACTERISTICILE STABILE ALE PARTENERILOR: DIALOGUL TEMPERAMENTELOR

In stilul nostru de viata, in modul de a prelucra informatia, in felul de a lua decizii, in maniera de a interactiona cu ceilalti intervin caracteristicile noastre stabile. Acestea, in mod fundamental acestea sunt legate de caracteristicile temperamentale.

Desigur, in personalitatea unui om intervin si o serie de trasaturi esentiale care s-au constituit de-a lungul vietii, aspecte privind caracterul sau motivatia, dar dinamica acestora este deseori definita si de imprejurarile de viata.

In masura in care avem de a face cu caracteristici stabile de comportament, acestea intervin in comunicare si au un rol definibil in cadrul interactiunilor dintr-o institutie; exista efecte ale fiecarei tipologii in situatiile de munca si efectele fiecarui temperament pot fi utilizate pentru a imbunatati rezolvarea de probleme in cadrul unei organizatii.

Caracteristicile stabile se manifesta in tipul dominant de preferinte care ne caracterizeaza.

Dimensiuni ale temperamentului

Dintre atitudinile care se imbina in modalitati care definesc tipuri temperamentale vom prezenta aici 4 dimensiuni cu cate doua fatete fiecare: extraversia si introversia, senzorialitatea si intuitia, evaluarea logica si evaluarea afectiva, rationalitatea fata de irationalitate. Aceste 4 dimensiuni cu fatetele lor complementare intervin in intreaga noastra viata, dar temperamentul consta in preferarea si dominarea unei fatete fata de cealalta si modul cum se combina aceste preferinte.

Extraversia fata de introversie

Din perspectiva atitudinii fata de mediu, fata de fiintele si obiectele din jur, putem descrie diferenta dintre cei care prefera extraversia, care tind sa-si fixeze atentia spre lumea exterioara si mediul inconjurator si cei care prefera introversia, care tind sa-si fixeze atentia mai mult spre propria lume interioara.

Cand existi ca extravert esti stimulat de ceea ce se intampla in lumea exterioara, directionandu-ti in acest sens intreaga energie. Extravertii prefera de obicei sa comunice mai mult prin viu grai decat prin scris; simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o intelege si de aceia tind spre actiune.

Cei care sunt introverti sunt incitati de tot ceea ce se intampla in lumea lor interioara, aceasta fiind zona spre care isi indreapta energia de viata. Introvertii tind sa fie mai interesati si mai in largul lor cand munca le cere ca o mare parte din activitate sa aiba loc in linistea mintii lor; le place sa inteleaga lumea inainte de a o experimenta si, cel mai adesea, mediteaza la ceea ce au de facut inainte de a actiona.

Senzorialitate fata de intuitie

Senzorialitatea si intuitia sunt doua cai opuse de a percepe sau dobandi informatia - cum faci pentru a afla despre lucruri.

Senzorialitatea intervine atunci cand calea de a afla este folosirea simturilor: ochii, urechile si alte simturi iti spun despre ceea ce exista acolo si se intampla efectiv, atat in afara ta cat si inauntrul tau. Simturile sunt utile in special in aprecierea realitatilor unei situatii. Tipurile senzoriale tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este 'dat' aici si acum, devenind realisti si practici. Exceleaza in memorarea, rememorarea si manipularea unui mare numar de fapte.

Cealalta cale de a afla este intuitia, care iti dezvaluie sensul, realitatile si posibilitatile ce se afla dincolo de informatia transmisa de simturi. Intuitia cerceteaza ansamblul si cauta sa descopere modelul esential. Cel care prefera intuitia ajunge expert in descoperirea de noi posibilitati si cai de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciaza imaginatia si inspiratia.

Evaluarea informatiilor se poate realiza fie pe cale logica, fie prin afectivitate.

Logicul fata de afectiv

Gandirea logica evalueaza informatia si prezice consecintele logice ale oricarei actiuni sau alegeri. Cand folosesti gandirea decizi in mod obiectiv, pe baza cauzei si efectului iar decizia se ia analizand si cantarind faptele, inclusiv realitatile neplacute. Oamenii care prefera gandirea logica cauta un standard obiectiv al adevarului. Ei exceleaza adesea in analiza obiectiva a situatiilor de criza.

Cealalta cale de a decide este evaluarea afectiva. Prin afectivitate se ia in consideratie ceea ce este important pentru tine sau pentru altii, fara sa se pretinda ca acest lucru este si logic. Decizia se face pe baza valorilor centrate pe persoana: cand iei o decizie ce te priveste te intrebi cat te intereseaza sau cat ai investit din tine in fiecare dintre posibilitatile dintre care ai de ales. Cei ce prefera aceasta cale, prefera sa lucreze cu oamenii si tind sa devina empatici, favorabili si plini de tact. Termenul de afectivitate inseamna a lua decizii bazate pe valori: ce are valoare pentru mine (nu se refera numai la sentimente si deloc la stari emotionale).

Rationalitate fata de irationalitate

Dimensiunea orientarii fata de lumea exterioara are ca fatete rationalitatea fata de irationalitate, aspecte care intervin in descrierea stilului de viata pe care il adopti in confruntarea cu lumea exterioara si cum te orientezi in relatie cu ea. Cei care adopta o atitudine rationala, bazandu-se fie pe gandirea logica fie evaluand cu ajutorul valorilor, tind sa traiasca intr-un mod ordonat, planificat, sa-si regleze si controleze viata. Cand te bazezi pe ratiune iti place sa iei decizii, sa ajungi la o incheiere si apoi sa treci mai departe iar persoana este organizata si vrea ca lucrurile sa fie bine stabilite.

Celor care prefera aspectul irational le place sa traiasca in mod flexibil si spontan. Folosind caile irationale, perceptive, poti sa aduni informatia pastrand deschise opiniile. Astfel de oameni cauta sa inteleaga viata mai degraba decat sa o controleze; prefera sa ramana deschisi experientei, bucurandu-se de ea si avand incredere in abilitatea de a se adapta momentului.

Caracteristici ale fatetelor celor 4 dimensiuni

In continuare vom da cateva descrieri ale comportamentelor caracteristice pentru persoanele al caror temperament este dominat de una sau de alta dintre fatetele opuse descrise mai sus. Cand le cititi incercati sa determinati in ce masura aceste aspecte fac parte din felul dumneavoastra de a fi. De asemenea, ganditi-va ca nu este important numai sa facem diferente intre oameni, este important sa le si folosim, implicand oamenii in acele activitati care li se potrivesc.

Preferintele care intervin in stilul de viata sunt extraversia ori    introversia:

Aspecte legate de dimensiunea logic fata de afectiv:

Modul de prelua informatia tine de deosebirea dintre tipul senzorial si intuitiv:

Stilul de a interactiona tine de tendinta spre a fi rational, respectiv perceptiv:

Combinarea dimensiunilor

Tipul de temperament depinde si de modul cum se leaga in comportament aceste preferinte descrise. Mai jos vom descrie ceea ce se intampla in combinarea a cate doua dimensiuni din cele 4 descrise.

Senzorial si rational:

Senzorial si perceptiv:

Intuitiv si logic:

Intuitiv si afectiv:

In cadrul unei organizatii

In cadrul unei organizatii fiecare temperament iti poate aduce aportul constructiv:

traditionalistii si stabilizatorii (senzorial si rational) au ca si caracteristici: sunt compatibili cu regulile, normele, standardele, cu politicile si procedurile; au o abordare retrospectiva in rezolvarea de probleme.

negociatorii si cei care rezolva problemele (senzorial si perceptiv) au ca si caracteristici: orientati spre o activitate; reactivi; le place schimbarea si varietatea si sunt eficienti in situatii de criza si pericol;

vizionarii (intuitiv si logic) au ca si caracteristici: le place sa creeze, sa proiecteze si sa construiasca; au nevoie sa le fie recunoscuta competenta;

catalizatorii (intuitiv si afectiv) sunt: orientati spre oameni; eficienti in aliante si coalitii; au deprinderi de comunicare foarte bune.

Ca stil de conducere

Ca stil de conducere exista un specific comportamental al fiecaruia dintre temperamente:

liderii traditionalistii si stabilizatorii doresc apartenenta, deci pretuiesc armonia si serviciile; ordonati, realisti, dependenti, inteleg si pastreaza valorile institutionale; se asteapta de la ceilalti sa fie realisti, ofera stabilitate si structura; ca sefi tind sa rasplateasca institutional decat personal si mai usor critica greselile decat sa rasplateasca indeplinirea sarcinilor.

liderii cu temperament de rezolvator de probleme si negociator doresc libertate si actiune; lucreaza cu probleme realiste, sunt flexibili si deschisi; un astfel de lider doreste sa-si asume riscuri; este un bun negociator, dar poate fi perceput si ca indecis; este provocat de incurcaturi, dar nu pe termen lung; este foarte bun la planuri verbale si proiecte pe termen scurt.

liderii cu temperamentul vizionarilor doresc competenta si cunoastere; un astfelde lider lucreaza bine cu idei si este intrigat si provocat de enigme; vede sistematic relatiile; este focalizat pe posibilitati, ii place sa inceapa proiecte, dar mai putin bun la realizarea de la un capat la altul a planului; nu este totdeauna constient de sentimentele altora; este sensibil la idei noi.

liderii catalizatorii cauta intelesuri si autenticitate, sunt simpatetici si vad posibilitatile oamenilor sau institutiilor; comunica aprecierea, entuziasmul, aprobarea; sunt foarte sensibili la tranzactiile interpersonale; inteleg lucrurile foarte personalizat si au nevoie de libertate de miscare.

Ca observatie, am putea adauga ca, in urma unui studiu asupra liderilor de sindicat din Romania, aproximativ 44% au preferinte de actiune si comunicare in care senzorialitatea introverta se imbina cu evaluarea logica; 44% prezinta preferinte in care evaluarea logica extraverta se imbina cu senzorialitatea, 7% prezinta afectivitate extraverta cu intuitie si 5% afectivitate extraverta cu senzorialitate.

Astfel putem spune ca 92% prezinta un temperament senzorial si rational, 8% temperamentul intuitiv si logic.

Efecte ale temperamentului in situatiile de munca

In situatiile de munca, fiecare dimensiune aduce un castig substantial:

Extravertilor le place varietate si actiunea; intampina frumos oamenii; uneori sunt nerabdatori in sarcinile monotone; le place sa vorbeasca la telefon; le place sa aiba oameni imprejur; actioneaza de obicei repede, uneori fara sa gandeasca; le place sa invete in legatura cu o noua sarcina discutand cu oamenii.

Introvertilor le place linistea pentru a se putea concentra; au dificultati in a-si aminti fete si nume; pot lucra la ceva mult timp fara sa se intrerupa; ii intereseaza ideea din spatele a ceea ce au de facut; nu le plac intreruperile datorate telefonului; gandesc inainte de a actiona; lucreaza bucurosi singuri; au tendinta de a prefera comunicarea in scris; prefera sa invete citind nu vorbind.

Senzorialii sunt constienti de unicitatea oricarui eveniment; se concentreaza pe ceea ce fac in prezent; le plac caile stabilizate; le place sa aplice ceea ce au invatat; lucreaza calm facandu-si o imagine realista despre cat au de lucru; sunt atenti in legatura cu faptele; ating concluzia pas cu pas; pentru ca nu sunt prea des inspirati nici nu cred in inspiratii; pot fi buni in munca de precizie; pot simplifica prea mult o sarcina; accepta realitatea curenta ca cea cu care trebuie sa lucreze.

Intuitivii sunt mereu constienti de noile provocari si posibilitati; se concentreaza pe felul cum pot sa imbunatateasca lucrurile; nu le place sa faca mereu acelasi lucru; le place sa invete noi indemanari; lucreaza in izbucniri de energie si entuziasm cu perioade mai lente intre aceste izbucniri; pot sari repede la concluzii; isi urmeaza inspiratiile; nu le place sa piarda timp pentru precizie; pot complexifica prea mult o sarcina; se intereseaza de ce lucrurile sunt cum sunt.

Logicii sunt buni in a pune lucrurile in ordine; raspund mai mult la ideile oamenilor decat la sentimente; anticipa si prezic consecintele logice ale alegerilor; au nevoie sa fie tratati corect; tind sa fie fermi si incapatanati; sunt capabili sa reprime sau pedepseasca oamenii cand este necesar; pot rani sentimentele oamenilor fara sa o stie, au talent in a analiza o problema sau situatie.

Afectivilor le place armonia si fac totul ca sa o puna in joc; raspund la valorile oamenilor la fel de mult ca la gandurile lor; sunt buni in a vedea efectele alegerilor asupra oamenilor, au ocazional nevoie de laudare; tind sa fie simpatetici, nu le place sa spuna oamenilor lucruri neplacute; le place sa faca placere oamenilor, sunt interesati mai mult de oamenii din spatele muncii pe care o fac.

Rationalilor le place cel mai mult cand lucreaza dupa un plan, cand urmeaza un plan; le place sa aseze si termine lucrurile; pot decide lucruri prea repede; nu le place sa intrerupa ceea ce au de facut pentru altceva urgent; tind sa fie satisfacuti cand ajung la o concluzie rationala asupra unui lucru, situatii, persoane; vor doar esentialul pentru a-si incepe munca; ca agende de actiune folosesc liste.

Perceptivilor nu le pasa daca lasa lucrurile deschise sau de schimbarile de ultim minut; se adapteaza bine la situatii in schimbare; pot avea dificultati in luarea deciziilor cu sentimentul ca nu au niciodata suficienta informatie; pot incepe prea multe proiecte si au dificultati in a le termina; duc lucrurile la bun sfarsit in ultima instanta sau la presiunea termenului limita; pot amana sarcinile neplacute; utilizeaza liste ca sa-si aminteasca de toate lucrurile pe care le au de facut in ziua respectiva.

Utilizarea tipului de temperament pentru optimizarea rezolvarii de probleme

Pentru a optimiza capacitatea proprie de a rezolva probleme si a elabora decizii este important sa va folositi deplin atat rationalitatea cat si perceptia lucrurilor: sa va folositi toate capacitatile descrise, fiecare cu scopul potrivit. Aceasta indemanare se poate forma si imbunatati prin practica.

De obicei, in mod obisnuit, alegeti o solutie care este la indemana modului temperamental obisnuit.

De acum inainte, cand aveti o problema de rezolvat, o decizie de luat sau o situatie de tratat, incercati sa exersati atent fiecare dintre cele 4 proceduri posibile; in acest mod fiecare tip de preluare si prelucrare de informatii isi poate aduce propria contributie, fara a va concentra pe aspectele care le-ar face sa fie disjuncte.

Incepeti cu procesele perceptive - respectiv incercati sa va utilizati senzorialitatea si apoi intuitia - pentru ca, in mod normal, senzorialitatea si intuitia ar trebui sa intre in joc inaintea rationalizarii prin judecata logica sau evaluare valorica.

Ignorarea oricareia dintre aceste posibilitati poate conduce la dificultati. Senzorialii se pot fixa pe o solutie falsa pentru ca pot sa presupuna ca nu poate exista o alta mai buna. Intuitivii isi pot baza o decizie pe cateva posibilitati fara a descoperi faptele care pot face ca, in realitate, deciziile sa fie improbabile. Logicii pot sa ignore valorile umane. Afectivii pot ignora consecintele logice ale actiunilor.

Utilizand toate cele 4 posibilitati veti invata tot mai mult despre cele care nu reprezinta posibilitatile dumneavoastra naturale. De exemplu, daca afectivitatea este procedeul temperamental favorit, folosirea gandirii logice va va face vizibile toate consecintele unui act si veti putea constata cum, uneori cu cele mai bune intentii, poti actiona gresit daca nu le filtrezi prin gandirea logica. Daca gandirea logica este procedeul temperamental favorit, folosirea afectivitatii va poate face sa intelegeti valorile celorlalti oameni si astfel sa va explicati de ce uneori intampinati atata opozitie desi deciziile pe care le luati sunt absolut 'logice'.

Acest antrenament nu este deloc simplu. Veti intampina dificultati. Dificultatea unora dintre pasi provine din faptul ca cer de la dumneavoastra sa dispuneti de punctele forte ale tipurilor temperamentale opuse. De aceea, cand problema pe care o aveti de rezolvat este importanta, este o dovada de intelepciune sa consultati pe cineva care dispune de aceste puncte forte in mod natural. Este intr-adevar socant sa constati cat de diferit poate sa arate o situatie data in ochii unei persoane cu un temperament opus; acest lucru va va ajuta sa intelegeti si sa folositi aspectele neglijate pana acum.

Folositi-va senzorialitatea pentru:

Folositi-va intuitia pentru:

Folositi-va gandirea logica pentru:

Folositi-va afectivitatea pentru:

Tipul si relatiile de munca

Fiecare dintre aceste temperamente are limite, dar si avantaje. In situatiile complexe de viata este important ca, in dinamica relatiilor de munca, sa se aiba in vedere complementaritatea in actul de decizie, in alcatuirea unui grup de munca, in organizarea unor actiuni complexe etc.

Orice relatie trebuie conceputa si inceputa cu deplina recunoastere a faptului ca persoana este diferita si are dreptul sa ramana diferita; dar si cu bunavointa de a ne concentra pe virtutile si nu pe slabiciunile temperamentului celuilalt.

Nu exista combinatii bune sau rele ale temperamentelor in relatiile interumane. Fiecare combinatie particulara are setul ei unic de probleme si bucurii.

Oamenii care au preferinte asemanatoare pot comunica usor si impart valori comune, dar impart si aceleasi 'pete oarbe', limite.

Cand preferintele sunt opuse, este nevoie sa muncesti mai mult pentru a putea comunica si lucra impreuna, dar, in acelasi timp, pe termen lung, exista si beneficiul de a invata cate ceva din felul altuia de a fi. Diferentele dintre extraversie si introversie, diferentele dintre ratiune si perceptie pot fi folosite constructiv.

Extravertii au nevoie de introverti pentru a ramane focalizati pe relatie si a nu fi usor sustrasi de interese exterioare. Introvertii au nevoie de extraverti pentru a fi ajutati sa se exteriorizeze si a realiza un contact mai larg cu lumea, astfel incat sa cunoasca si sa se faca cunoscuti.

Tipul rational are nevoie de tipul perceptiv pentru a raspunde necesitatilor si cererilor momentului, inclusiv nevoii de joc si distractie. Perceptivii au nevoie de tipul rational pentru a ramane stabili si organizati pentru a putea indeplini sarcinile.

Tipul intuitiv are nevoie de tipul senzorial:

Tipul senzorial are nevoie de tipul intuitiv:

Tipul afectiv are nevoie de tipul logic:

Tipul logic are nevoie de tipul afectiv:

Exemple privind integrarea armonioasa a aportului fiecarui temperament in rezolvarea de probleme

Intrati in urmatoarele situatii si incercati sa interpretati rolurile celor 5 personaje mai intai asa cum sunt descrise, apoi incercand sa rejucati scena alegandu-va fiecare un alt tip de temperament.

Situatia I

Intr-o dimineata de luni directorul general al unei mari centrale i-a convocat pe cei 4 manageri din subordine sa le anunte inchiderea unuia dintre centrele de distributii. Managerul A.B. si-a pierdut calmul si a intrebat ce se poate face pentru salariatii disponibilizati.

Managerul C.D. si-a pastrat sangele rece si parea ca nu se implica, dar a remarcat ca inchiderea centrului va schimba radical planurile de viitor ale companiei.

Managerul D.E. s-a ingrijorat si a sustinut ca schimbarea ii va indispune pe toti ceilalti salariati; apoi a facut o lista a numeroaselor disfunctii care vor apare odata cu inchiderea centrului.

Managerul F.G. s-a infierbantat si a vrut sa mearga imediat la centrul respectiv pentru a gasi o cale sa rezolve problema.

Nu a fost deloc usor sa se ajunga la o intelegere datorita diferentei atat de mari intre atitudinile celor patru. Confruntarea cu cele patru puncte de vedere i-a creat directorului general o perspectiva mai larga asupra situatiei, respectiv s-a lamurit ca problema avea mai multe fatete:

situatia personalului disponibilizat (contributia temperamentului intuitiv si afectiv);

modul cum vor fi afectate planurile de viitor ale companiei (temperamentul intuitiv si logic);

eventualele disfunctii in activitatea companiei (temperamentul senzorial si rational);

posibilitatea unei solutii practice prin care sa se poata evita inchiderea centrului (temperamentul senzorial si perceptiv).

Situatia II.

O uzina planificase sa-si renoveze cantina. Responsabilul de proiect, un temperament introvert intuitiv si logic, i-a convocat pe cei patru reprezentanti ai salariatilor la o discutie pe aceasta tema. Planurile de renovare fusesera distribuite anterior, acum astepta punctele lor de vedere.

Reprezentanta A. sustine ca aceasta cantina trebuie sa devina un loc placut in care sa se poata lua civilizat masa. Aspectele practice ale proiectului nu o intereseaza de loc. Se refera    mai ales la felul in care trebuie decorat spatiul ca oamenii sa poata conversa in spatii restranse: ar fi de recomandat mesele mici, nu cele mari pentru ca scopul pauzei de pranz este refacerea emotionala a oamenilor, ce se pot intoarce la munca cu forte noi.

Reprezentantul B. sustine ca totul trebuie gandit din perspectiva viitorului. Incepe sa critice anumite aspecte din proiect si propune idei mai rezonabile: cantina trebuie marita pentru a adaposti mai multi salariati in eventualitatea ca fabrica s-ar extinde.

Reprezentanta C. este indispusa chiar de ideea schimbarii. Cantina este demodata si veche, dar practic lucrurile merg bine si faptul ca exista de atata vreme da salariatilor sentimentul de siguranta, stabilitate. Agitatia fara rost cu renovarea i-ar da probabil peste cap si o cantina moderna insa rece nu le fi asigura aceiasi atmosfera familiara. De fapt, se pot aduce imbunatatiri cantinei fara a o renova din temelii si propune un subcomitet care sa se ocupe de acest lucru.

Reprezentantul D. sustine ca aceasta cantina trebuie sa devina un spatiu cu adevarat atragator in care salariatii sa se poata relaxa si distra. Sugereaza construirea unui bar cu scaune mobile, adaugarea unor mese de ping-pong si de biliard. Oamenii se pot astfel misca putin in timpul pauzei de masa, nu numai sa manance.

Responsabilul de proiect este un intuitiv - rational asa ca, desi are tendinta de a fi de acord cu sugestiile celuilalt intuitiv - rational, acorda atentie si sugestiilor care ii provin de la celelalte temperamente tocmai pentru ca stie cate ceva despre tipurile temperamentale.

Proiectul final a luat in considerare:

dorinta lui A. (intuitiv - afectiv) de a se crea o atmosfera propice relaxarii si apropierii dintre oameni, astfel ca urma sa se construiasca un spatiu adecvat la un capat al salii;

dorinta lui B. (intuitiv - logic) de a se ajusta planurile pentru a se crea posibilitatea unei viitoare extinderi;

dorinta lui C. (senzorial - rational) ca proiectul sa fie rediscutat inainte de decizia finala (dupa aceea reprezentanta C. a inteles necesitatea renovarii cantinei si a adus si sugestii practice pentru ca trecerea de la vechi la nou sa nu produca bulversari);

dorinta lui D. (senzorial - perceptiv) ca oamenii sa se distreze si sa fie activi, adaugandu-se in proiect inca o sala cu bar si jocuri sportive de interior.

Astfel ca, in final, toti au simtit ca au obtinut ceea ce considerau important si fiecare a sustinut proiectul cu entuziasm si a sprijinit chiar si ideile celorlalti.