ASCULTAREA

ASCULTAREA

Ascultati cu atentie, de fiecare data, ceea ce vi se spune la servici, la scoala sau intre prieteni?

Priviti si analizati interesati modul de prezentare a ideilor celorlalti?

Intrerupeti interlocutorul, pentru a-l corecta, atunci cand greseste?

Protestati, prin renuntarea la a mai asculta, in momentul in care subiectul nu va intereseaza?

Abordati critic majoritatea expunerilor?

Problematizarea ascultarii ca atitudine

Daca raspunsurile la aceste intrebari sunt afirmative inseamna ca nu sunteti cu adevarat dispusi sa ascultati. Perspectia metaforica de intelegere a comunicarii ca arta presupune si cuprinderea ascultarii ca atitudine de ipostaziere in arta. Putem sa stim sa vorbim fara sa ascultam dar atunci dialogul se transforma intr-un monolog solipsit in care crezul lui Ego se transforma intr-o banalitate unilaterala (cate cazuri de acest fel cunoasteti?). Putem sa ascultam fara sa vorbim dar atunci acest Ego este evident depersonalizat din moment ce reflectarea lui nu este si materiala (depersonalizarea se manifesta - ca intrebare - si in cazul studentilor indiferenti la seminarii?). Ascultarea inseama, deci, o situare intre aceste doua limite care definesc ceea ce am numit dinamica si interactiunea comunicarii.

Sub aspect pragmatic, pentru o mai buna intelegere a celorlalti trebuie sa tinem seama de faptul ca este necesara inlaturarea sau constientizarea unor prejudecati sau perturbari care apar in ascultare-comunicare precum:

invidia nedeclarata - de multe ori avem impresia ca ceilalti sunt neinteresanti, banali, fac expuneri plictisitoare care nu mai merita sa fie urmaritre - tocmai datorita faptului ca nu am fost pusi (propusi) noi ca sa tinem respectiva expunere sau datorita faptului ca in gasirea unor solutii la problema (problemele) aparute am reactionat mai incet, ca de obicei.

respectul exagerat de sine - incercand sa construim o imagine mult mai buna despre noi insine (decat ea aceasta in realitate) ajungem sa negam sau sa contrazicem de la inceput (inainte chiar de a fi rostita) orice posibila idee sau mesaj venite din partea altora.

niveluri diferite de comunicare - este situatia in care se asculta o expunere modesta - ca prezentare, ca mesaj, ca vocabular etc. caz in care trebuie sa ascultam cel putin din respect pentru calitatea umana constientizand ca exista niveluri diferite de abordare a problemelor, de cultura, de educatie etc. si ca nimic nu este fara rost, iar stima de altul nu reprezinta nicicand o pierdere de timp.

perturbari exterioare comunicarii - oboseala, somnolenta, foamea - sunt posibil de depasit ori printr-o mai buna organizare a intrunirilor, a discutiilor si prin aceasta a ascultarii, a receptarii mesajelor, ori, printr-un efort de concentrare.

Atentia de a asculta mai este serios afectata de un principiu oarecum exterior celor care asculta dar propriu celor care transmit mesajele si care vizeaza - CAPACITATEA DE A SELECTA; DE A SINTETIZA SI DE A TRANSMITE EFICIENT INFORMATIA.

Finalitatile ascultarii

incurajeaza interlocutorii,

pastreaza un bun echilibru al relatiilor sociale,

informatiile sunt complete sau se obtin noi informatii,

se rezolva probleme etc.

Cateva sfaturi pentru o buna ascultare:

Pastrati linistea (ca un punct esential al ascultarii).

Nu provocati zgomote 'anexe' (fasait de hartii, foiri pe scaune etc.).

La conferinte, reuniuni nu incercati sa faceti voi insiva liniste (poate rezulta un zgomot mai mare decat cel initial) lasati acest lucru in sema mediatorilor sau a celor care prezideaza intrunirile.

Fiti interesati si pregatiti sa ascultati (decat sa participati fara 'tragere de inima' sau gandindu-va la problemele presante, din alta parte, mai bine amanati sau va invoiti de la acele discutii) ceea ce vi se spune si nu ceea ce ati dori sa auziti.

Fiti deschisi constientizand si inlaturand prejudecatile pe care le puteti avea.

Ascultati cu atentie urmarind ideile principale.

Luati notite (daca este cazul).

Fiti critic (dar nu negativist) si ajutati vorbitorul daca vi se cere parerea insa nemonopolizand, pe urma, discutia.

Cereti lamuriri, la sfarsit, daca nu ati inteles ceva, dar nu intrerupeti expunerea.