Aspecte ale comunicarii in tehnicile de grup

Aspecte ale comunicarii in tehnicile de grup

Tehnicile de grup sunt mai putin utilizate in consilierea psihologica si educationala. Din perspectiva psihosociala, tehnicile de grup sunt, mai degraba, tehnici de ameliorare a coeziunii si performantei grupurilor pentru indeplinirea unor sarcini. S-au dezvoltat, in acest sens, mai degraba terapii de grup decat activitati de consiliere. Prin insasi etimologia sa, termenul consiliere presupune o activitate fata-n fata. Consilierea familiala nu este o tehnica de grup, deoarece familia nu este grup social, in sensul utilizat de psihologia sociala si de sociologie.

1. Caracteristicile unui grup mic (restrans)

Studiile de psihologie sociala si de sociologie apreciaza ca un grup mic (restrans) are un set de caracteristici standard. De Visscher propune urmatoarele caracteristici:

Numarul de persoane: de la 3-4 la 25 persoane

Unitate de timp si de loc (proximitate si distanta interindividuala minima

Ratiune de a fi si de a ramane impreuna

Destin relativ comun

Posibilitatea formarii unei perceptii si a unei reprezentari a fiecaruia despre ceilalti

Perceperea unei anumite grupalitati, observata de membri sau de un observator extern

Posibilitatea unei interactiuni si a unei comunicari verbale si nonverbale efective

Durata suficienta pentru institutionalizare.

Punctul de vedere sociologic este mai simplificat. Potrivit sociologiei, grupul mic se caracterizeaza prin:

Comunitate spatiala si temporala

Posibilitatea interactiunilor reciproce intre toti membrii

Constiinta apartenentei la grup

Indeplinirea unei sarcini comune.

Celelalte caracteristici sugerate mai sus tin de perspectiva psihosociala, care ia in consideratie in mai mare masura determinatiile psihologice.

Sarcina: din cursul de psihologie sociala, reactualizati cunostintele despre caracteristicile grupului mic.

2. Caracterizarea principalelor tehnici de grup

Prezentarea detaliata a tehnicilor de grup este sarcina disciplinelor specializate in domeniul terapiei si consilierii de grup. In cele ce urmeaza vom prezenta doar acele aspecte care tin de caracterizarea comunicarii in cadrul grupului. Ne vom referi la cele doua situatii caracteristice de grup: situatii de grup centrate pe grup si situatii de grup centrate pe sarcina.

2.1. Comunicarea in situatiile de grup centrate pe grup

Autorul acestui tip de situtie, Lewin, propune ca subiectul comunicarii in grup sa fie problemele care intervin in functionarea grupului, membrii grupului abordand si problemele lor profesionale. Un asemenea grup se numeste grup de diagnostic (T-grup, Grup de baza)

A. Caracteristicile grupului de diagnostic:

- numarul de 8-12 persoane de varste, genuri si profesii diferite

- persoanele nu se cunosc intre ele (sau se cunosc foarte putin)

- pentru fiecare grup exista un monitor (supraveghetor)

- grupul are al dispozitie aproximativ 15 sedinte de cate 2-3 ore

B. Continutul comunicarii: comunicarea are loc intre membrii grupului, dupa vointa proprie a membrilor lui, acestia cautand sa descopere fenomenele de grup si factorii care asigura functionarea eficienta a grupului

C. Rolul monitorului: monitorul se comporta ca un consilier in situatie de interviu nondirectiv, respectand intrutotul exigentele acestuia.

D. Scop terapeutic: participand la activitatea grupului, individul ajunge sa se cunoasca pe sine, sa invete sa comunice cu ceilalti, sa devina fiinta sociala, eliminandu-si limitele de comunicare si convietuire. La nivel de grup, consilierul (psihologul scolii, de ex.) poate utiliza o asemenea tehnica pentru ameliorarea relatiilor din interiorul grupurilor scolare standard (clasele de elevi), indeosebi pentru acele grupuri in care apar probleme deosebite de disciplina, adaptare, comunicare etc.

Sarcina (7): Imaginati un grup de diagnostic si explicati comportamentul monitorului in desfasurarea activitatii acestuia.

2.2. Comunicarea in situatiile de grup centrate pe sarcina:

Acest tip de situatii presupune existenta unui grup omogen, ale carui caracteristici sunt deja definite, ceea ce intervine nou in activitatea grupului fiind sarcina.

A. Caracteristicile grupului:

- numarul membrilor este predeterminat (grup de munca, clasa de elevi, echipa manageriala, sportiva etc)

- grupul are coeziunea, structura si celelalte caracteristici deja formate (norme morale, mize personale si colective, reteaua de relatii formale si informale)

- animatorul grupului nu se identifica cu liderul informal al acestuia, el este doar observator.

B. Continutul comunicarii: depinde de tipurile de intruniri proiectate:

- In intrunirile de informare descendenta, comunicarea consta in transmiterea si receptarea in grup a unei sarcini, a unui sistem de norme, reguli, consermne.

- In situatiile de informare ascendenta, comunicarea presupune culegerea de informatii din interiorul grupului.

- In situatia intalnirilor-discutie, comunicarea consta in schimbul de informatii, asupra unei teme date intre membrii grupului.

- In situatia intalnirilor pentru rezolvarea de probleme, comunicarea consta in cautarea impreuna, de catre membrii grupului, a solutiilor pentru rezolvarea unei probleme.

C. Rolul monitorului:

- in prima situatie, problema monitorului este aceea a asimilarii corecte in grup a mesajului.

- in a doua situatie, animatorul se transforma intr-un operator de interviu de grup; succesul sau depinde de priceperea in utilizarea tehnicilor de interviu nondirectiv, ghidat sau directiv. Este de mare importanta capacitatea animatorului de a fi un bun ascultator si de a provoca schimburi intre membrii grupului.

- in a treia si a patra situatie, animatorul are functia de facilitare a dialogului, de reglare a discutiei astfel incat sa se asigure participarea tuturor celor cere au un cuvant de spus si orientarea spre tema discutiei.

In toate situatiile, animatorul trebuie sa respecte, pe cat posibil, regulile specifice interviului: non-interpretarea, non-evaluarea, non-consilierea, chestionarea minima, comprehensiunea.

D. Scop terapeutic: Situatiile de grup centrat pe sarcina sunt utilizate mai ales in consilierea educationala. Psihologul scolar isi poate propune ca obiectiv ameliorarea activitatii grupurilor scolare standard (clasele de elevi) in legatura cu sarcinile specifice ale scolii, dar si a unor grupuri scolare non-standard: grupuri de cadre didactice care predau la o clasa de elevi cu probleme, grupuri de cadre didactice de la un nivel de studiu, comisii didactice, caterdre etc.

Sarcina (8): Imaginati un grup centrat pe sarcina si explicati comportamentul animatorului pe timpul activitatii acestuia