CARACTERISTICILE COMUNICARII DIN PUNCT DE VEDERE PSIHO-SOCIAL

CARACTERISTICILE COMUNICARII DIN PUNCT DE VEDERE PSIHO-SOCIAL

Comunicarea pedagogica reprezinta un principiu axiomatic al activitatii de educatie care presupune un mesaj educational, elaborat de subiect, capabil sa provoace reactia formativa a obiectului educatiei - prescolarul, elevul - evaluabila in termeni de conexiune inversa externa si interna.

Comunicarea este starea de gratie a existentei. Acest principiu directioneaza activitatea cadrelor didactice prin stimularea capacitatii acestora de a construi un proiect pedagogic viabil in sens curricular, de a elabora mesajul educational, tinand seama de particularitatile campului psiho-social care inconjura actiunea educationala, colectivului de prescolari, elevi, de a focaliza mesajul educational asupra fiecarui elev, tinand seama de particularitatile sale intelectuale, socioafective, psihomotorii.

Comunicarea pedagogica are un caracter bilateral care evidentiaza necesitatea instruirii unei corelatii permanente intre subiectul si obiectul educatiei.

In cazul comunicarii interumane, caracterul psiho-social este subinteles. Comunicarea interpersonala reliefeaza o serie de trasaturi care se regasesc in acea comunicare de tip scolar, trasaturi ce o particularizeaza. In procesul comunicarii interumane se produc anumite efecte atat in plan personal, cat si in plan interpersonal. Ele pot fi de ordin cognitiv-intelectuale, afectiv-emotionale sau psihomotor avand de asemenea un caracter manifest explicit si mai putin aparent

neexplicit.

Profesorul trebuie sa stie sa se raporteze la un interlocutor activ si sa il produca. El trebuie sa lase interlocutorului libertatea emiterii raspunsului in ritmul sau propriu, sa lanseze si sa citeasca mesaje prin multiple canale, sa atenueze efectul surselor de zgomot intern si extern ori de cate ori este posibil.

Educatia scolara are drept obiectiv permanent grija pentru calitatea interactiunii chiar si atunci cand acesta nu este inclus in mod explicit in documentele cu care se opereaza in sistemul de invatamant.

Arta comunicarii pedagogice asigura depasirea obstacolelor interne si consta in adaptarea permanenta a cadrului didactic la o situatie sau la un context care trebuie cunoscut si controlat pentru ca procesul de invatamant sa aiba sansa de a fi eficient.

Relatia de comunicare confera procesului de invatamant valoarea unei interventii educationale complexe, bazata pe un limbaj didactic care determina in structura personalitatii celui educat modificari in forme si intensitati diferite, de natura cognitiva, afectiva, atitudinala si actionala.

Angajarea sa la nivelul activitatii de predare - invatare - evaluare permite realizarea obiectivelor imediate - ale orei de curs, de clasa- si de durata - semestru scolar, an scolar - ale invatamantului, relevante in plan general si special.

Comunicarea didactica se realizeaza atat in cadrul scolilor, gradinitelor cat si in afara acestora prin excursii, vizite la domiciliul elevilor. Procesul de influentare reciproca a atitudinilor persoanelor care intra in contact unele cu altele nu este imediat, acesta implica un mecanism mediator: comunicarea.

Comunicarea joaca un rol esential in cadrul vietii sociale, reprezentand una din formele fundamentale ale interactiunii omului cu cei din jur. Este indispensabila desfasurarii eficiente a oricarei actiuni, rezolvarii unor probleme de grup, fara ea viata sociala ar fi imposibila.

Ca urmare a cerintei de a se face inteles cadrul didactic va trebui sa dezvolte o serie de conduite cum ar fi:

- explicarea termenilor, folosind pauzele in vorbire sau apeland la explicatii

- precizarea punctelor de vedere, a perspectivelor din care cadrul didactic abordeaza o situatie, in conditii de invatare normala sau de criza

- comunicarea interpersonala, cand emitatorul si receptorul sunt doua persoane individuale

- convingerea, care are la baza demonstratii logice si presupune atitudinea constienta a celui ce primeste informatia