Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


COMUNICAREA INTERPERSONALA

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic



CE ESTE COMUNICAREA INTERPERSONALA?

Aproape fiecare problema, fiecare conflict si fiecare neintelegere are la baza o problema de comunicare interpersonala.

Prin urmare, ce este comunicarea interpersonala?

Reflectati un moment si scrieti mai jos cuvintele care va vin in minte atunci cand va ganditi la comunicare interpersonala.




COMUNICAREA INTERPERSONALA ESTE CEA MAI MARE REALIZARE A OMENIRII

Comunicarea interpersonala este caracteristica cea mai importanta a omenirii si, in acelasi timp, cea mai mare realizare a sa. Este abilitatea oamenilor de a transforma spusele fara noima in cuvinte vorbite si scrise, prin care ei sunt capabili sa isi faca cunoscute nevoile, dorintele, ideile si sentimentele.

Comunicarea interpersonala este un proces complex care poate sa fie descris, in termeni simplificati, prin aceea ca un Emitator si un Receptor schimba mesaje intre ei, mesaje care contin deopotriva si idei si sentimente.

Emitatorul codifica mesajele folosind elemente verbale, vocale si vizuale.

Cuvintele formeaza elementul verbal.

Elementul vocal include tonul, intensitatea vocii si “muzica limbajului

Elementul vizual incorporeaza tot ceea ce Receptorul vede. Poate sa vi se para surprinzator, dar elementul vizual, non-verbal, este cel mai puternic element, cel care atrage si retine in primul rand atentia Receptorului. Elementele vocale si verbale urmeaza doar dupa cel vizual.

Receptorul primeste mesajele si le decodeaza, punand in ordine si interpretand cele trei elementele, in functie de propriile experiente, credinte si nevoi.

DE CE AVEM NEVOIE DE COMUNICARE INTERPERSONALA?

Suntem fiinte sociale.

Traim intr-o lume in care milioane si milioane de alti oameni traiesc.

Traim impreuna, muncim impreuna si ne jucam impreuna.

Avem nevoie unii de altii pentru siguranta noastra, pentru confortul nostru, pentru prietenie si dragoste.

Avem nevoie unii de altii pentru a ne maturiza prin dialog.

Avem nevoie unii de altii ca sa ne indeplinim scopurile si obiectivele.

Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfacuta fara comunicare interpersonala.

Comunicam ca sa:

Ne cunoastem

Ne impartasim emotiile unii altora

Schimbam informatii

Convingem pe altii sa inteleaga punctul nostru de vedere

Construim relatii

Comunicarea interpersonala este seva vitala a oricarei relatii. Relatiile pe care le consideram a fi bune sunt cele care au la baza o comunicare deschisa, clara si sensibila.

Adevarul este ca in ziua de azi suntem capabili sa trimitem mesaje de pe luna, dar ne este mult mai greu sa construim si sa intretinem in bune conditii relatiile cu cei pe care ii iubim.

Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate, conflicte, probleme in familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar moartea, atunci cind comunicarea este complet intrerupta.

Imparatul Frederic, care a condus Sfintul ImperiuRoman in secolul al 13-lea, a dorit sa stie ce limbi se vorbeau la nasterea omenirii, in Gradina Raiului. Era vorba de ebraica, de greaca sau de latina?-se intreba el. Prin urmare, a dat ordin sa se faca un experiment: un grup de copii urma sa fie complet    izolat, intr-un mediu care reproducea cu mare acuratete circumstantele originale din Gradina Raiului. Copiii urmau sa fie crescuti de catre dadace, carora li s-a interzis sa vorbeasca in prezenta acestora. Nici un cuvant nu urma sa fie auzit, pina ce acestia nu incepeau sa vorbeasca propria lor limba. Rezultatul? Toti copiii au murit. Lipsa comunicarii poate sa fie mortala.

Din Robert Bolton, People Skills

PUTEM SA NE IMBUNATATIM ABILITATILE DE COMUNICARE?

Am trai intr-o lume perfecta daca am comunica la fel ca in filmul stiintifico-fantastic Star Trek, in care domnul Spock reusea sa transfere informatii de la o minte la alta, prin atingerea capetelor, printr-un proces fara cusur (fara greseli, fara continut emotional, fara abordari personale).

Din pacate, in lumea in care traim, o astfel de comunicare mentala nu este posibila. Noi trebuie sa ne luptam cu un sistem imperfect, care are multiple capcane ce produc intreruperea procesului comunicarii.

Multi oameni sunt pesimisti in ce priveste abilitatile lor de comunicare. Speram ca nu faceti parte dintre cei care cred ca felul in care vorbesc si comunica le este un “dat”, asa cum este culoarea ochilor lor.

Noi credem exact contrariul si speram sa va convingem ca:

Fiecare dintre noi poate invata sa comunice mai bine

Fiecare dintre noi se poate schimba.

De fapt, schimbarea este inevitabila, fiecare dintre noi se va schimba inevitabil. Oamenii se schimba continuu, de la copilarie si pina la batrinete. Legea schimbarii spune ca: lucrurile nu raman neschimbate; daca nu se schimba in bine, atunci se vor schimba in rau.

In cazul in care conflictul nu va scadea in intensitate, cu siguranta va avea loc o escaladare a acestuia. In cazul in care relatiile nu vor deveni mai puternice, cu siguranta vor deveni mai slabe. In cazul in care relatiile nu vor deveni mai apropiate, cu siguranta vor deveni mai distante. In cazul in care relatiile nu vor deveni mai eficiente, cu siguranta vor deveni mai putin eficiente.

Este foarte important sa avem abilitatile de comunicare necesare pentru a putea controla schimbarile, in loc sa le lasam sa ni se intample pur si simplu.   

Oamenii care inteleg procesul comunicarii au mai mare control asupra schimbarilor si mai putine esecuri.

Aceasta brosura va va ajuta sa veniti in intampinarea acelor schimbari pe care vi le doriti, ajutandu-va sa intelegeti mai bine procesul comunicarii interpersonale, prin descrierea urmatoarelor aspecte importante ale acestui proces:

Care sunt obstacolele din calea comunicarii eficiente, provenind din:

o       Felul in care mintea noastra functioneaza

o       Comportamentele Emitatorului

o       Comportamentele Receptorului

Cum sa depasim obstacolele din calea comunicarii eficiente:

o       Ascultand, ascultand, ascultand

o       Citind, citind, citind limbajul corporal

o       Vorbind

o       Training pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare

OBSTACOLELE DIN CALEA COMUNICARII EFICIENTE

Provenind din

FELUL IN CARE MINTEA NOASTRA FUNCTIONEAZA

Perceptiile asupra realitatii

Perceptiile reprezinta modul in care noi interpretam si intelegem realitatea. Perceptiile reprezinta propria noastra realitate si se formeaza parcurgind urmatoarele etape:

Colectam informatii

Dar:

Colectam doar o mica parte din informatiile realitatii – nu putem inregistra toate informatiile detectate de simturile noastre

Colectam informatiile intr-un mod selectiv – vedem doar ceea ce dorim sa vedem. Cautam informatiile care sa vina in intampinarea presupunerilor noastre initiale si neglijam sau ne facem ca nu observam pe cele care le contrazic.

Colectam informatiile intr-o anumita ordine

Desenul de mai jos este o binecunoscuta imagine ambigua”. Poate sa fie vazuta ca o femeie tanara sau ca o femeie in varsta.


Hofstede descrie cum a aratat la jumatate din clasa o versiune usor modificata a imaginii, doar pentru cinci secunde, in care doar tanara femeie putea sa fie vazuta. Apoi, celeilalte jumatati din clasa, a aratat o alta versiune    a imaginii, doar pentru cinci secunde, in care doar femeia in varsta putea sa fie vazuta. Dupa aceasta, el a aratat intregii clase imaginea ambigua in intregime. Rezultatele au fost uluitoare. Cei carora li s-a sugerat ca este o femeie tanara, au vazut doar femeia tanara din imagine. Iar cei carora li s-a sugerat ca este o femeie in varsta, au vazut doar femeia in varsta in imagine. Pe urma, Hofstede a rugat ca jumatate din clasa sa incerce sa ajute cealalta jumatate sa vada ceea ce ei au vazut deja, pana cand ambele grupuri vor vedea ambele imagini. Hofstede a remarcat faptul ca fiecare grup a inteles cu mare greutate punctul de vedere al celuilalt grup.

Din Charles B Handy, Understanding Organizations

Asezam informatiile in categorii

Aranjarea pe categorii a informatiilor este foarte folositoare, fiind o modalitate de a pune ordine in realitatea haotica din jurul nostru, tocmai pentru a o putea intelege

Dar

Aranjarea pe categorii este, in acelasi timp, periculoasa, deoarece aceste categorii creaza anumite presupuneri sau predictii: “Blondele sunt proaste” “Barbatii cu pielea inchisa la culoare sunt violenti” “Oamenii in varsta sunt mai putin dispusi la schimbare”. Acestea sunt stereotipuri.

Cream propria noastra realitate

Dar

Fiecare dintre noi poate sa aiba perceptii foarte diferite si deci, realitati foarte diferite. Aceste diferente cauzeaza adesea neintelegeri si conflicte.

Ati auzit povestea Scufitei Rosii? Suntem siguri ca da.

L-ati ascultat vreodata pe lup? Probabil ca nu.

Ascultati-l pe lup, va rugam, doar pentru cateva momente. Sa vedem ce are el de spus.

Padurea era casa mea. Traiam in ea si tineam foarte mult la ea. Intr-o zi, pe cand curatam padurea de gunoaiele pe care un turist le-a lasat in urma, am auzit niste pasi. M-am strecurat in spatele unui copac si am vazut o fetita care venea pe carare si care ducea un cosulet. Am inceput sa o privesc cu suspiciune pentru ca era imbracata destul de ciudat: avea hainele rosii si ceva    pe cap, ca si cum n-ar fi vrut sa fie recunoscuta. Bineinteles ca am oprit-o, ca sa vad ce e cu ea. Am intrebat-o cine era, unde merge si de unde vine. Mi-a raspuns ca merge la casa bunicii sale. Si cum mergea ea pe carare, am vazut cum a scos o bucata de ciocolata si a inceput sa o manance, asta dupa ce a aruncat pe carare ambalajul de la ciocolata. Imaginati-va Nu numai ca a patruns in padure fara permisiunea mea, dar mai era si nepoliticoasa cu mine. Si, pe deasupra, imi murdarea si casa! Asa ca m-am hotarat sa ii dau o lectie.

Am fugit inainte la casa bunicii sale. Cand am vazut-o pe bunica ei, m-am dat seama ca o cunosteam. Cu ceva ani in urma, am ajutat-o sa scape de sobolanii pe care ii avea in casa. I-am explicat bunicii ce s-a intamplat si ea a fost de acord sa ii dam o lectie. Ba, mai mult: bunica a fost de acord sa se ascunda sub pat, pana o chemam eu.



Cand a sosit fetita, am invitat-o in dormitor unde eram eu in pat, imbracat ca si bunica ei. Fetita s-a apropiat de mine si primul lucru pe care l-a facut a fost sa imi spuna ceva urat legat de urechile mele mari. Cum am mai fost insultat pe tema asta, i-am spus doar ca urechile mari ma ajuta sa aud mai bine. Pe urma, fetita a facut o alta remarca rautacioasa, spunand ca am ochii bulbucati. Pentru ca vroiam sa raman calm, i-am spus doar ca ochii mari ma ajuta sa vad mai bine. Dar, urmatoarea insulta m-a infuriat rau de tot. Mi-a spus ceva legat de dintii mei mari. Atunci m-am enervat cumplit. Pur si simplu nu mi-am mai putut stapani furia. Asa ca am sarit din pat si i-am urlat ca dintii mei mari ma ajuta sa o mananc mai bine.

Dar, nici un lup nu ar manca vreodata o fetita mica. Cu siguranta nu aveam intentia de a o manca. Cred ca oricum avea un gust destul de rau. Tot ce vroiam era sa o sperii un pic. Dar fetita a inceput sa alerge prin camera si sa tipe. Am inceput sa o urmaresc, gandindu-ma ca, daca o prind, voi putea sa o linistesc.

Deodata, usa a zburat data de perete de un padurar mare, care avea un topor in maini. Am stiut imediat ca sunt in primejdie, asa ca am sarit pe fereastra si am fugit cat de repede am putut.

Si asta nu e totul. Bunica fetitei nu a spus niciodata povestea asa cum a    fost. Asa ca toti ma stiu acum ca sunt periculos si rau. Toata lumea ma ocoleste acum. Poate ca fetita a trait fericita multi ani dupa, insa eu, cu siguranta nu.

Din Resolving Conflict Creatively, Board of Education of the City of New York

A teaching guide for grades kindergarten through six

Stereotipuri si prejudecati

Stereotipul este ca o stampila, care multiplica de mai multe ori o imagine dupa un singur sablon. Walter Lippmann, in cartea sa din 1920 Opinia Publica, a folosit termenul pentru a descrie felul in care oamenii isi pun semenii in diverse categorii – le pun stampile – dupa anumite caracteristici ale acestora.

A crea stereotipuri este o functie naturala a creierului nostru, prin care simplificam realitatea complexa, pentru ca mintea si corpul nostru sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari.

Stereotipia, in relatiile sociale, are o functie utila: prin clasificarea indivizilor le putem anticipa comportamentul si planifica reactiile.

Dar

A crea stereotipuri poate fi periculos. Stereotipurile culturale conduc la prejudecati, la opinii negative despre ceilalti. Stereotipurile si prejudecatile sunt obstacole majore in comunicare si, mai mult decat atat, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative. Prejudecatile care sunt bazate pe ultrasimplificarea oricarei rase de oameni intr-un stereotip ingust si negativ, pot avea consecinte tragice precum discriminarea, violenta si, in cazuri extreme, genocidul.

Deseori oamenii au stereotipuri legate de:

Varsta: toti adolescentii iubesc rockul si nu respecta pe cei mai in varsta

Sex: barbatii doresc un singur lucru de la femei

Rasa: toti chinezii arata la fel

Religie: toti cei care sunt de religie islamica sunt teroristi

Vocatie: toti avocatii sunt lacomi

Nationalitate: toate persoanele de etnie roma sunt murdare

Locuri: toti oamenii care traiesc in orasul X sunt lenesi

Lucruri: toate ceasurile elvetiene sunt perfecte

Stereotipurile au patru caracteristici principale

Sunt mult mai simple decat realitatea

Se obtin mai degraba de la „mediatori culturali”, decat prin proprie experienta

Sunt false prin insasi natura lor

Atunci cand sunt dobandite in copilarie sunt foarte greu de schimbat si raman cu incapatanare in mintea noastra, colorand perceptiile si comportamentele noastre

O poveste traditionala vietnameza ne explica care este diferenta intre iad si rai. In iad, oamenii au betisoare pentru mancat foarte lungi, care nu le ajung niciodata la gura. In rai, betisoarele au aceeasi lungime, dar acolo oamenii se hranesc unul pe celalalt, intre ei.

Astfel, nici unul dintre noi nu se poate apara in mod eficient de prejudecatile care ne privesc pe noi insine, dar putem interveni pentru a    ii ajuta pe ceilalti.

Perceptiile asupra relatiilor

Putem percepe relatiile cu altii in baza a trei roluri metaforice: parinte, adult si copil.

P
 

P

 

A

 

A

 

C
 
C
 


Daca un individ intentioneaza sa se relationeze cu altul, ca de la adult la adult, dar este perceput ca un parinte care vorbeste copilului, interactiunea dintre cei doi va crea neintelegeri si resentimente.

Cand prietena mea ma intreaba : „Unde ai pus cartea?”, reactia mea la simpla ei intrebare va depinde de tipul de relatie pe care o percep.

Daca o aud vorbindu-mi ca o mama care copilul obraznic, replica mea ar putea fi: Nu am nici cea mai mica idee, tu ai citit-o ieri.”

Daca o aud vorbindu-mi ca un copil care cauta ajutorul, as putea replica” Nu stii ca intotdeauna cartea se afla in biblioteca?”

Dar, daca totusi percep conversatia ca intre doi adulti, as putea replica” Cred ca am lasat-o pe biroul meu.”

Perspective si metaperspective

Laing a identificat trei nivele ale gandirii, care complica si mai mult comunicarea interpersonala:

Perspectiva directa

Ion nu o iubeste pe Maria

Maria nu il iubeste pe Ion

Metaperspectiva

Ion crede ca Maria il iubeste

Maria crede ca Ion o iubeste

Metametaperspectiva

Ion crede ca Maria crede ca el o iubeste

Maria crede ca Ion crede ca el o iubeste

Nici unul nu doreste sa il raneasca pe celalalt. Decat sa comunice deschis si sa rezolve neintelegerea, s-ar putea ca ei sa se casatoreasca.

Daca aceasta sistematizare vi se pare complicata, va spunem doar ca nu e nimic in comparatie cu situatiile din viata reala.

Daca o persoana crede (in mod eronat) ca unul din colegii sai il displace, el incepe sa se comporte de o asa maniera incat colegul respectiv incepe sa creada ca persoana nu il place deloc. In acest fel, amandoi sunt convinsi ca unul nu il place pe celalalt, desi totul se bazeaza doar pe interpretarea subiectiva a sentimentelor lor.

Atunci cand este vorba de comunicare inter-culturala, aceste probleme sunt si mai greu de depasit.

Negociam cu un partener francez. Momentul in care urma sa cadem de acord se apropia. Francezul a impins pe masa un document si ne-a cerut sa semnam un acord partial, in patru exemplare, reflectand stadiul in care ne aflam. Reactionand ca niste englezi tipici, noi am privit aceasta cerere de a semna un document, in aceasta faza a negocierilor, ca un atac la integritatea noastra. In definitiv, am spus ca suntem de acord cu faza in care se afla negocierile si, in aceasta faza, noi credeam ca nu este necesara semnarea nici unui document legal. Cu siguranta francezul nu avea incredere in noi. Furiosi, am replicat ca semnarea unui astfel de document nu este necesara.

Deci, nu vor sa semneze, a gandit francezul, educat in traditia birocratica. Ce poate sa insemne acest lucru? Cu siguranta faptul ca englezii vor sa cistige timp pentru a face niste manevre. Este o practica folosita in toate negocierile, a replicat francezul, sa formalizezi progresele in negociere, prin semnatura fiecarei parti implicate, pe un acord partial.

Intilnirea a fost salvata de aceste neintelegeri inter-culturale de interventia unui american care a fost capabil sa inteleaga ca replicile au fost gresit interpretate.

Din Charles B Handy, Understanding Organizations


Diferenta intre sexe

Allan si Barbara Pease descriu in cartea lor “ De ce barbatii se uita la meci si femeile in oglinda” – intr-o maniera destul de amuzanta - un lucru foarte serios: diferentele care exista intre barbati si femei in felul lor de a comunica. Autorii demonstreaza ca diferentele au fost create de functiile pe care barbatii si femeile le-au avut de-a lungul mileniilor, in efortul lor de a supravietui: barbatii erau vanatori, iar femeile cresteau copiii, concentrandu-se pe pastrarea relatiilor. Ca un rezultat direct al acestor functii diferite, mintile lor s-au specializat in feluri diferite si, cercetarile demonstreaza ca:

Mintea barbatilor are mai putine centre de vorbire decat cea a femeilor

Mamele, fiicele si surorile vor vorbi adeseori in numele barbatilor din familie. Spre exemplu, incercati sa intrebati un baietel de cinci ani: Ce mai faci? si, imediat, mama sau sora va vor raspunde: Foarte bine, multumesc.

Din acelasi motiv, femeile vorbesc mai mult decat barbatii

“Odata nu am vorbit cu sotia mea timp de sase luni – povesteste un barbat. Pur si simplu nu am vrut sa o intrerup.”

Un barbat vorbeste in medie 2000 pana la 4000 de cuvinte pe zi, ceea ce reprezinta o treime din cantitatea vorbita de o femeie. Aceasta diferenta devine vizibila atunci cand barbatul si femeia mananca impreuna la masa, dupa o zi de munca. El si-a terminat rezerva de cuvinte, in timp ce ea mai are multe de spus. Ascultati-i. Va suna familiar?

Elena: Buna, iubitule. Cat de fericita sunt sa te vad Cum ti-a fost ziua?

Mihai: OK.

Elena: George mi-a spus ca azi ai finalizat contractul cel mare cu Petru. Cum a mers negocierea?

Mihai: Excelent.

Elena: E absolut fantastic Tipul parea destul de dificil. Crezi ca poti sa il convingi?

Mihai: Mda

Si asa mai departe..

Din Alan and Barbara Pease, Why men don’t listen and women can’t read maps

Barbatii se intrerup in timp ce vorbesc, doar daca intre ei exista rivalitate sau relatii agresive

“Nu ma mai    intrerupe” tipa barbatii la femei, in toata lumea si in toate limbile.

Declaratiile barbatilor includ intotdeauna solutii la problemele despre care ei discuta, asa ca simt nevoia sa vorbeasca fara sa fie intrerupti. Pentru o femeie, aceasta situatie e cat se poate de stranie, deoarece intentia ei principala atunci cand vorbeste este sa construiasca relatii si mai putin sa rezolve probleme.

Femeile pot vorbi despre mai multe lucruri deodata; barbatilor le place sa se concentreze doar pe un singur subiect, unul dupa altul.

Atunci cand vorbiti cu un barbat, vorbiti simplu si doar despre un singur subiect. Spre deosebire de un barbat, o femeie poate sa faca mai multe lucruri deodata, cum ar fi sa asculte, sa vorbeasca despre mai multe subiecte si sa observe in acelasi timp diverse lucruri.

COMPORTAMENTELE EMITATORULUI

Sensuri diferite ale cuvintelor

Adeseori, nu suntem capabili sa alegem cuvintele potrivite pentru ceea ce am dori sa exprimam. De remarcat ca, pentru persoane diferite, acelasi cuvant poate sa aiba sensuri diferite.

Ascunderea sentimentelor si a gandurilor

Asa cum armata codifica mesajele pe care le transmite, pentru motive de siguranta nationala si noi putem hotara sa ne codificam mesajele pentru motive de securitate personala. Sau, pur si simplu, pentru ca am fost instruiti, inca de mici, sa ne exprimam indirect atunci cand este vorba de anumite subiecte sau sentimente.

Unul din motivele principale ale unei comunicari defectuoase este obiceiul de a face presupuneri, de a ghici.

Putem observa cu usurinta comportamentul unei persoane, putem sa ii auzim cuvintele si sa ii vedem faptele

Dar

Putem doar presupune, putem doar sa ne imaginam ce inseamna cuvintele si faptele respective, ce ganduri si sentimente se ascund in spatele lor


Gandurile si sentimentele unei persoane sunt deseori ascunse cu foarte mare grija si, prin urmare, nu sunt observabile direct, asa cum sunt comportamentele.

Emitatorul poate fi orb la emotiile sale sau orbit de catre acestea

Emotiile ne ajuta sa ne conturam valorile, sa ne stabilim directia si scopul in viata. Sunt o parte fundamentala a motivatiilor noastre si ne dau acele chei cu care gasim solutii problemelor noastre.

Este important sa ne recunoastem propriile sentimente, sa fim constienti de bogatia noastra interioara. Aceasta abilitate ne poate ajuta sa depasim multe probleme de comunicare.

Uneori, in loc sa fim orbi la propriile noastre emotii, suntem adeseori orbiti de catre acestea. Sentimentele intense pot bloca capacitatea noastra rationala. Situatia o numim a fi sub impactul unor emotii puternice”. Atunci cand oamenii sunt condusi de emotiile lor de o asa maniera incat nici o logica sau vointa nu pot avea vreo influenta asupra lor, se comporta in detrimentul lor si al altora. In asemenea situatii, o comunicare eficienta poate ajuta enorm.
COMPORTAMENTELE RECEPTORULUI

Auzim prin propriile noastre filtre

Avem multe filtre care distorsioneaza ceea ce auzim.

Avem filtre de atentie care ne ajuta sa nu fim coplesiti de cantitatea in crestere de sunete si informatii.

Avem filtre emotionale care blocheaza sau ne distorsioneaza intelegerea realitatii.

Avem propriile noastre asteptari, care ne deformeaza comportamentul.

Atentia receptorilor pot fi cu usurinta distrasa

Atunci cand emitatorul vorbeste multi receptori sunt neatenti. Unul dintre motivele care stau la baza unei ascultari neatente (acelasi motiv poate sta la baza unei ascultari atente) este acela ca oamenii gandesc mai repede decat vorbesc. In timp ce ascultam, avem mult timp liber pentru a ne gandi. O rata medie de vorbire este cuprinsa intre 125-150 de cuvinte pe minut. Aceasta medie este mica si inceata pentru ureche si creier, care pot procesa cam de patru ori mai mult si mai repede.

Reactii care blocheaza comunicarea

Deseori, receptorii reactioneaza in moduri care, potrivit cercetarilor, conduc la blocarea comunicarii, cresterea distantei emotionale intre oameni si descresterea eficientei celorlati de a rezolva problemele.

Aceste reactii au fost impartite in trei mari categorii:

Emiterea de judecati privind o alta persoana

o       Critica

Multi dintre noi cred ca fara a fi critic, cealalta persoana nu se va schimba niciodata. Si mai cred ca este responsabilitatea lor sa faca o evaluare negativa a actiunilor sau atitudinilor altei persoane si sa i-o aduca la cunostinta.

o       Punerea unei etichete

In fata noastra nu mai e o persoana, ci doar un anumit tip de persoana: esti doar un alt barbat insensibil”. Etichetarea, injosirea    celeilalte persoane ne impiedica sa cunoastem cu adevarat cealalta persoana.

o       Diagnosticarea

De cate ori ati auzit „te pot citi ca pe o carte”. Va aduceti aminte probabil cum comunicarea, dintre dvs si cel care se lauda ca va poate pune un diagnostic, a fost blocata.

Oferirea de solutii

o       Comanda

O comanda este o solutie aplicata cu forta si sustinuta de forta. In astfel de situatii, oamenii se pot pune in defensiva si pot capata resentimente. Sabotajul ar putea sa fie un rezultat al rezistentei in executarea comenzii. Comanda implica presupunerea ca judecata celuilalt nu e buna si astfel poate afecta respectul de sine a persoanei respective.

o       Amenintarea

O amenintare este o solutie aplicata, care insista pe pedeapsa care urmeaza in cazul in care solutia nu va fi corect implementata. Amenintarile produc acelasi tip de sentimente negative ca acelea provocate de comanda: vei face ce iti spun, daca nu..”

o       Morala

Multor persoane le place sa-si argumenteze solutia prin forta autoritatii morale sau teologice pe care o au: este corect sa facem ceea ce facem “ar trebui sa-i spui ca iti pare rau Morala creaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele si blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane.

o       Sfatul

Darea unui sfat este o capcana intalnita frecvent atunci cand cineva ne vorbeste de problemele sale. Dar, ce este in neregula cu darea unui sfat? Deseori, datul unui sfat este perceput de catre cealalta persoana ca o insulta la inteligenta sa. Si asta, deoarece presupune o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si putea rezolva singura problemele. Si, arareori, sfatuitorul intelege implicatiile gestului sau. Sfatuitorul pare sa nu isi dea seama de complexitatea situatiei si a sentimentelor care sunt ascunse sub suprafata lucrurilor.

Nestiind intrebarea

A fost usor pentru el

Sa dea raspunsul.

Din Robert Bolton, People Skills, Dag Hammarskjold quotation

Evitarea preocuparilor celuilalt

o       Devierea de la subiect

Una din modalitatile cele mai frecvente de a schimba o conversatie de la preocuparile celeilalte persoane catre propria preocupare se numeste deviere. Devierea apare atunci cand oamenilor le lipsesc abilitatile de a asculta eficient. In alte situatii, devierea de la subiect apare atunci cand oamenii se simt inconfortabil in prezenta emotiilor care se nasc in timpul conversatiei.

o       Argumentul logic



Atunci cand persoanele sunt stresate sau cand sunt in conflict, a oferi solutii logice poate fi frustrant. Logica se bazeaza pe fapte si evita analiza sentimentelor. Totusi, sentimentele pot sa fie chiar principalul subiect al stresului sau al conflcitului. Folosirea logicii, chiar daca este nevoie cu adevarat de ea, poate fi riscanta si poate bloca comunicarea.

CUM SA DEPASIM OBSTACOLELE CARE STAU IN CALEA COMUNICARII

ASCULTAND, ASCULTAND, ASCULTAND

Din moment ce avem doua urechi si doar o gura, ascultatul s-ar putea sa fie una din abilitatile cele mai importante de comunicare. Aceasta gluma ascunde un mare adevar. Petrecem mai mult timp ascultand, dceat facand orice altceva: un studiu a aratat ca 70 din timpul nostru cat suntem treji este comunicam, din care prin scris 9 citit 16%, vorbit 30% si ascultat 45%.

Din pacate, putini oameni sunt buni ascultatori. Ascultatul este mult mai mult decat auzitul cu propriile noastre urechi. Ascultatul este o combinatie intre a auzi ceea ce cealalta persoana spune si implicarea noastra in a intelege ceea ce persoana respectiva spune.

Ascultatul activ este o modalitate de a asculta si de a raspunde celeilalte persoane, care duce la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor care stau in calea in comunicarii. Exista diferite metode ale ascultarii active [1]:

Confirmari

Confirmarile includ semnale verbale, vizuale si non-verbale, precum si sunete care il fac pe vorbitor sa inteleaga ca il ascultam cu interes si cu respect, cum ar fi: semne din cap, inclinarea corpului, contactul vizual, cuvinte cum ar fi    ah, da, cu adevarat?”, spune-mi mai multe”, „ te aud, asa deci”,” prin urmare”, „vad”, „da”.

Tacere atenta

“Tacerea e de aur, cuvintele sunt de argint”. A pastra tacerea este dificil, dar atunci cand reusim, suntem capabili sa aflam mai multe informatii de la vorbitor. Majoritatea celor care asculta nu se simt confortabil atunci cand tac dar, in timpul in care nu vorbesc, in loc sa isi lase mintea sa le umble prin alte parti, ar trebui: a) sa observe expresia faciala a vorbitorului, atitudinea si gesturile sale, si sa incerce sa le interpreteze; b) sa isi imagineze ceea ce vorbitorul simte si c) sa hotarasca care este cel mai bun raspuns de dat.

Intrebari

Ideea de apune intrebari pare sa intre in contradictie cu ideea de a asculta. Dar, un ascultator activ pune intrebari tocmai pentru a arata vorbitorului interesul sau in ce priveste: a) ceea ce vorbitorul a spus si b) de a sti mai multe, pentru a intelege mai bine punctul de vedere al vorbitorului.

Intrebarile deschise sunt preferabile celor inchise, deoarece dau posibilitatea vorbitorului de a se deschide, de a explora gandurile si sentimentele sale. De asemenea, este important de a pune intrebari cate una pe rand.

Parafrazare

Parafrazarea se concentreaza pe continutul transmis de vorbitor, facand rezumatul a ceea ce a spus, tocmai pentru a lamuri si a confirma intelegerea corecta a celor transmise. Pasii unui proces de parafrazare sunt:

(a)    Dati posibilitatea vorbitorului sa termine ce are de spus.   

(b)   Reformulati, cu propriile cuvinte, ce credeti ca vorbitorul a spus.

(c)    Daca vorbitorul va confirma intelegerea, continuati conversatia

(d)   Daca vorbitorul va indica ca ati inteles gresit, rugati vorbitorul sa repete. “Nu am inteles, vrei sa repetati ce ati spus?”

Exista doar o singura capcana atunci cand folositi parafrazarea: nu o folositi prea des!

Reflectarea sentimentelor

Aceasta implica reflectarea emotiilor vorbitorului pe care ea sau el le comunica. Nu pierdeti dimensiunea emotionala a unei conversatii, prin concentrarea in exclusivitate pe continut. Incurajati vorbitorul sa vorbeasca despre sentimentele sale - acestea pot fi bucurie, tristete, frustrare, furie sau durere. Reflectarea sentimentelor il va ajuta pe vorbitor sa isi inteleaga propriile emotii si sa gaseasca calea spre rezolvarea unei probleme. Pentru a intelege si a reflecta sentimente:

(a)    Observati cuvintele despre sentimente pe care vorbitorul le foloseste

(b)   Daca vorbitorul nu foloseste deloc cuvintele care sa exprime sentimentele - si asta deoarece suprimarea sentimentelor este atat de larg raspandita in cultura noastra, concentrati-va pe continut si intrebati-va: Daca as fi trecut printr-o experienta similara si daca as spune si as face urmatoarele lucruri, ce as simti?

(c)    Observati limbajul corpului: expresia fetei, tonul vocii, gesturile si pozitia corpului

Reflectarea intelesului

Din moment ce o persoana stie cum sa reflecte sentimentele si continutul separat, este relativ usor sa le pui pe amandoua intr-o reflectie cuprinzatoate. Ar fi de folos daca ati folosi formula: “Tu simti (introduceti sentimentul in cauza) deoarece (introduceti evenimentul sau alt continut asociat cu sentimentul respectiv )”.

Reflectii care sumarizeaza

O reflectie care sumarizeaza este o declaratie pe scurt a principalelor teme si sentimente pe care vorbitorul le-a exprimat de-a lungul unei discutii.

O sumarizare eficienta poate ajuta vorbitorul sa aiba o coerenta mai mare, o mai buna intelegere a situatiei si puterea de a trage concluzii.

CITIND, CITIND, CITIND LIMBAJUL CORPULUI

De la inceputul omenirii, comunicarea non-verbala sau limbajul corpului a fost o modalitate de comunicare interpersonala folosita cu mult inaintea vorbirii. Dar, doar in trecutul recent, cercetatorii in comportamentul uman au inceput sa faca observatii sistematice asupra intelesului semnalelor non-verbale.

Intr-un mesaj, cuvintele sunt purtatoare eficiente de informatii faptice. Continutul unei conversatii poate fi important. Dar, doar atunci cand sunt implicate si sentimente, continutul capteaza cu adevarat atentia. De cele mai multe ori, mesajul, fapta si sentimentul laolata, sunt exprimate prin elemente non-verbale.   

A fi capabil sa citesti limbajul corpului este una din abilitatile cele mai importante ale unei comunicari eficiente. Pentru a face acest lucru, trebuie sa:

Va concentrati atentia pe factori cheie:

Expresia fetei – in special ochii si tonalitatea vocala sunt elocvente

Tonul vocii da informatii despre ceea ce vorbitorul simte: furie, plictiseala, depresie, entuziasm

Tinuta corpului si gesturile – miscarile capului, picioarelor si a mainilor scot in evdenta nivele ale respectului de sine si ale energiei interioare

Hainele si stilul personal ofera indicii despre caracteristicile personale

Observati diferentele

Atunci cand exista o diferenta intre cuvinte si limbajul corporal, ambele mesaje sunt importante. Cautati intelesurile intr-o astfel de situatie.

Fiti constient de propriile sentimente si reactii corporale

Comunicarea non-verbala poate scapa de sub controlul nostru si poate declansa anumite reactii. Devenind constient de reactiile propriului corp, deveniti mai sensibili la ceea ce alte persoane simt.

Reflectati sentimentele catre cei care le-au exprimat

Interpretati semnalele non-verbale in context. Uneori, limbajul corpului este foarte clar si neambiguu dar, alteori, poate fi dificil de descifrat. Prin stapanirea artei si a    stiintei de a decodifica semnalele non-verbale, puteti imbunatati comunicarea si depasi obstacolele care stau in calea acesteia.

VORBIND

Ca vorbitor atunci cind trimiteti un mesaj ar trebui:

Sa stiti ceea ce doriti sa spuneti si sa o faceti de o maniera clara, cu respect si sensibilitate fata de ascultator.

Verificati sau construiti o intelegere comuna asupra cuvintelor pe care le folositi, deoarece cuvintele pot avea sensuri diferite pentru oameni diferiti, in special daca acestia provin din culturi si medii educationale diferite.

Folositi un limbaj care duce la scaderea tensiunii, rezistati tentatiei de a face atacuri la persoana si acuzatii, prin inlocuirea acuzatorului tu, cu declaratii mai putin provocatoare de tip eu.

Observati diferenta?

Am sentimentul ca nu am fost inteles.

Tu chiar nu ma asculti.

Declaratiile de tip tu dau sentimentul unei acuze, a unui atac, dau sentimentul de manipulare si pedepsire, de incercare de a schimba comportamentul celeilalte persoane.

Declaratiile de tip eu vorbesc de propria experienta, fara a ataca sau a critica pe altii, doar pentru ca acestia nu raspund la propriile tale nevoi. Aceste declaratii pot opri escaladarea ostila a unui proces, cladind increderea si sensibilitatea. Presupunerea este ca daca oamenii vad ceea ce esti tu cu adevarat, ceea ce simti cu adevarat sau ceea ce doresti cu adevarat, atunci ei vor incerca sa raspunda de o maniera corespunzatoare .

Incercati sa va intelegeti sentimentele, sa va exprimati emotiile si gandurile prin cuvinte potrivite, prin actiuni corespunzatoare, printr-un comportament asertiv.

Percepeti relatiile cu cealalta prsoana ca fiind relatii intre doi adulti.

TRAINING PENTRU DEZVOLTAREA ABILITATILOR DE COMUNICARE

Citind aceasta brosura, va veti putea imbunatati intelegerea si cunostintele referitoare la conceptele de baza privind comunicarea. Dar, numai citind, nu va veti putea imbunatati abilitatile de comunicare.

Pentru dezvoltarea abilitatilor va trebui sa invatati experimentand, in cadrul unui program de training interactiv si participativ.

Pe baza experientei noastre putem afirma ca un nivel eficient de comunicare poate fi atins numai prin participarea in programe de training intensive si bine concepute. Va incurajam sa fiti critici atunci cand selectati programul de training pe comunicare la care sa participati. Training-ul va trebui sa fie conceput, adaptat si livrat pentru a satisface nevoile dumneavoastra specifice de invatare.

Daca doriti sa aflati mai multe despre programele noastre de training, concepute pentru a va imbunatati abilitatile dumneavoastra de comunicare, descrise in aceasta brosura, va rugam sa ne contactati la:

FPDL – Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala

Str. Piata Amzei 7-9, sc. D, et 6, ap. 34, sector 1, Bucuresti, Romania

Tel/Fax (+40 21) 313 56 64, 313 56 68, 314 19 66

E-mail: fpdl@fpdl.ro

Website: www.fpdl.ro



Walter Lippmann

Jerry Wisinski, Resolving Conflicts on the Job, 1993

John Amodeo and Kris Wentworth, Self-Revealing Communication: A Vital Bridge between Two Worlds”, 1995





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1539
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site