Cei trei M: comunicare, societate si cultura de masa

In general, comunicarea umana se poate contrui pe baza a doua mari tipuri de relatii:

a)      DIRECTE-comunicarea se realizeaza intre doua sau mai multe persoane, aflate in pozitii de proximitate (de regula spatiala). Acest tip de comunicare s.n. comunicare interpersonala

b)      INDIRECTE-comunicarea este mediata de un suport-scrisoare, telefon, calculator) sua de un bun produs de un ansamblu de institutii, specialisti si dotari tehnologice (cartile, filmele, ziarele, radioul, televiziunea, internetul).

Comunicarea mediata include doua tipuri de relatii: comunicarea mediata tehnologic, care leaga grupuri umane mai putin numeroase si comunicarea de masa, care leaga conglomerate sociale enorme.

Comunicarea mediata tehnologic include teleconferintele, videoconferintele, e-mailul, etc.

Comunicarea de masa include formele de comunicare in care intre E si R se interpun instalatii tehnice sofisticate si institutii complexe: sistemul editorial, redactiile de presa scrisa, radio si tv, studiourile de productie cinematografica sau discografica.

Numarul tot mai mare de consumatori a permis scaderea preturilor si atragerea unor noi categorii de public in sfera consumului de produse mass-media. Societatea de masa a generat cultura de masa.

MASA reprezinta un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre ei, nu se afla in relatii de proximitate spatiala, nu comunica, nu au valori si scopuri comune si pe care nu-I leaga decat un singur lucru-consumul aceluiasi produs cultural, distribuit pe scara larga prin tehnologii moderne.

SOCIETATEA DE MASA

Aceasta sintagma e o constructie creata la sf sec al XIX-lea, pentru a descrie "societatile moderne in care formele traditionale de asociere precum comunitatea, clasa, etnicitatea si religia au decazut si in care predomina formele de org la scara larga, birocratizate si marcate de relatii impersonale.

Societatea de masa se def prin:

a)      dispersia spatiala a membrilor sai

b)      absenta unor forme coerente de org-caracter "masificat"

c)      absenta traditiilor, valorilor si credintelor comune

d)      slabirea autoritatii institutiilor si individualismul agresiv

e)      consumul unor bunuri culturale produse in afara grupului

f)       amplificarii izolarii si alienarii individului

CULTURA DE MASA

Cultura specifica unei asemenea societati a fost individualizata prin acelasi epitet.

Fiecare dintre aceste campuri culturale e legat de o anumita categorie sociala, identificata de criterii etnice, de sex, de varsta sau de statut economic; diferentele geografice creeaza si ele anumite subculturi specifice. Din aceasta perspectiva, in spatiul cultural modern intalnim: (sub)cultura folclorica, (sub)cultura populara, (sub)cultura de masa, etc.

Cultura de masa se individualizeaza prin cateva caracteristici: generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturale, standardizarea produselor, cresterea distantei sociale dintre creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv, inlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economice, simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale in favoarea atributelor afective etc.

COMUNICAREA DE MASA

Este orientata catre audiente largi, care nu sunt cunoscute de catre comunicator. Mesajele sunt transmise in mod public si sunt calculate a I sa ajunga repede la public, chiar simultan.

Comunicarea de masa este practica si produsul care ofera divertisment si informatii unei audiente formate din persoane necunoscute. Aceste continuturi, transmise pe suporturi tiparite, sonore si a-v, au statutul unor marfuri, care sunt produse in chip industrial, cu ajutorul unor tehnologii complexe, sunt regularizate de stat si sunt finantate de firme particulare.

Termenul de "mass-media" s-a format in Anglia, prin sinteza dintre un cuv engl MASS, care trimite la masa de consumatori si cuvantul latin MEDIA, in forma sa de PLURAL, care se referea la suportul pe care sunt fixate msj respective.

Dupa suportul pe care este transmis mesajul, putem deosebi media tiparite (carti, ziare si reviste, afise) de cele electronice (radio, tv, calculatoare)

Dupa modul de achizitionare distingem produsele cumparate direct (carti, reviste, casete si CD-uri), de cele pentru care se plateste o taxa de acces (tv prin cablu, internet).

Dupa marimea publicului care primeste msj pot fi identif media de masa, de grup si media individuale.

Dupa caracteristicile tehnice putem diferentia media de difuzare-transmit mesaje prin cablu, unde hertziene) si media autonome(traduc semnalele si permit intelegerea mesajului: radioul, consola de joc, monitorul TV, CD-ROM-ul etc).

Dupa functie avem media de informare-stocheaza si prelucreaza date), media de reprezentare(permit lectura msj), media de distributie-transmit mesaje-sistemele de telecomunicatii).

Dupa modul de corelare a comunicatorilor avem media offline-contin mesaje pe un suport care nu permite comunicarea directa-cartea, ziarul, CD-ul si media on-line-transmit mesaje, leaga comunicatorii.

CARACTERISTICILE COMUNICARII DE MASA

Comunicatorii

Productia de mesaje mass-media este deosebit de costisitoare, solicitand concentrari importante de resurse tehnice si umane, de energie electrica, hartie, pelicula, etc.

La realizarea unei pagini de ziar contribuie m m reporteri, fotorep, editori, grafician, secretar de redactie, comentator, numerosi tehnicieni, dactilografi, tipografi, corectori, reprezentantii serviciilor de management, marketing.

Cei care lucreaza intr-o institutie media sunt condamnati la o activitate cel mai adesea de rutina si la un cvasi-anonimat.

Jurnalistii nu au cum sa stie ce gandeste fiecare dintre cei care consulta materialele realizate de ei. In activitatea zilnica, repr mass-media nu interactioneaza cu pesoane reale si nu se afla in relatii de comunicare interpersonala concreta. Ei se rap la un public global, la o imag pe care si-au construit-o despre audienta lor, care se bazeaza mai putin pe date concrete si mai mult pe intuitie-de multe ori departe de adevar.

Canalul

Dupa Fr. Balle exista 3 tipuri de media:

a)      Media autonome-suportul de transmitere poarta in el mesajul

b)      Media de difuzare-suportul are doar functia de a transmite mesajele: releele, cablul, satelitul

c)      Media de comunicare-permit instaurarea dialogului la distanta intre indivizi sau intre grupuri-tel, posta, e-mail

Publicul

Cei care recepteaza mesajele mass-media nu traiesc in aceeasi zona, nu se cunosc unii pe altii si adeseori nu impartasesc valori, credinte sau convingeri politice comune. Singurul lucru care ii leaga e participarea la receptarea unor produse mass-media identice. Acesti oameni consuma un produs mass-media    in urma unei decizii liber asumate. In timpul liber, ei ar putea f bine sa faca altceva.

Termenul de "masificat" folosit frecvent pentru a denumi aceste tipuri de audiente, nu se refera la amploarea maselor care primesc produsele mass-media, cat la diversitatea nedefinita a acestora. Ele reprezinta o suma de spectatori, cititori, ascultatori si privitori caracterizat prin dispersie, anonimat, lipsa de organizare sociala, inconsistenta in compozitia sociala.

In comunicarea de masa nu se pot realiza doua procese de interactiune specifice formelor de comunicare interpersonala-aceea dintre emitator si receptor si aceea dintre receptori intre ei.

In sistemul mass-media, 2 forme de non-comunicare afecteaza comp receptorilor:

a)      receptorii nu pot comunica direct cu emitatorii

b)      receptorii msj mass-media nu sunt legati intre ei printr-un sistem de comunicare complex

Continutul

Cea mai importanta caracteristica a continuturilor vehiculate de sist mass-media este data de faptul ca aceste produse sunt distribuite ca bunuri de consum.

Oferta mass-media cupr urm bunuri culturale:

a)      informatii-acestea pot aparea sub forma unor date brute, neprelucrate-cotatii bursiere, rezultate sportive, statistici, sau sub forma unor date prelucrate si ambalate in formate, genuri si stiluri jurnalistice precise.

b)      Idei si opinii-prin contactul cu presa, oamenii pot afla care sunt parerile unor semeni de ai lor, fie ei specialisti in diverse domenii sau editorialisti de prestigiu. Publicul manifesta o atractie deosebita pentru genurile de opinie, datorita varietatii de puncte de vedere.

c)      Divertisment-la ora actuala mass-media sunt cele mai importante surse de divertisment, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si ca varietate a formelor.

d)      Mesaje cu continut educational-desi aveau rol esential in perioada de inceput a presei, epoca moderna a dus la scaderea ponderii lor in continuturile mass-media.

Tipologia institutiilor de presa

Institutiile din sistemul mass-media pot fi clasificate dupa criterii extrem de diverse. In functie de scopul activitatii exista inst orientate catre obtinerea profitului-comerciale si institutii non-profit-cele de serviciu public.

Primele nu depind de o sursa externa de finantare, fapt care le asigura o mai mare independenta.

Institutiile de presa non-profit sunt subventionate din diverse surse, cu motivatii deosebit de variate:-de partide, de structuri guvernamentale, etc.

Institutiile de presa sunt clasificate dupa tipul de media pe care si prin care isi difuzeaza mesajele. S-au diferentiat doua categorii: presa scrisa si audiovizualul.

PRESA SCRISA

a)      Periodicitatea de aparitie devine un criteriu major de clasificare a intreprinderilor de presa scrisa-exista publicatii cotidiene, saptamanale, lunare, trimestriale si anuale. Apar si formule hibride-bisaptamanale, bilunare, etc.

b)      Tirajul-numarul de exemplare tiparite pt fiecare editie-poate fi masurata in chip relativ. Cel mai mare tiraj din lume il are ziarul Yomuri Shimbun (japonez)-14,5 milioane de exemplare pe zi. Un indicator pretios este cel al numarului de ziare vandute la 1000 de locuitori, adica al gradului de lectura-conduce Norvegia cu 610 exemplare, urmata de Elvetia (592) si Japonia (575). Publicatiile pot fi diferentiate si dupa formatul in care sunt tiparite-format de ziar-pagina mare, de saptamanal-tabloid, de revista-A4, sau chiar mai mic.

c)      Aria de difuzare este un alt criteriu important. Pot exista publicatii cu circulatie locala, regionala, nationala si internationala. Putine publicatii au editie internationala-USA Today, Herald Tribune.

d)      Dupa continut, pub pot fi generaliste sau specializate. Maj cotidienelor sunt generaliste. Exista insa si numeroase cotidiene specializate de mare circulatie-sportive-La Gazetta dello Sport-366000, economice-Financial Times-297000, confesionale-La Croix-100000.

Publicatiile saptamanale si lunare sunt de regula specializate. Exista urm publicatii:

• publicatii de informare politica si generala-The Observer-501000, Die Zeit (477000), Time(4188000)
• publicatii economice-in aceasta cat pot intra titluri consacrate vietii economice in ansamblul ei-The Economist, Capital, etc.
• presa feminina-presa de informare si divertisment-Prima, Elle, Oggi, presa casei si a familiei-Das Haus, Family Circle, Good Housekeeping, presa sentimentala-Nous deux, Bonheur, Modern Maturity, publicatii de moda-Burda, Marie-Claire, Modes et travaux
• presa pentru copii si adolescenti-reviste ilustrate sau de benzi desenate etc
• presa confesionala-religioasa
• presa de divertisment-National Geographic, Science et vie, etc

e) Dupa momentul aparitiei-publicatii de dimineata, de pranz, de seara.

AUDIOVIZUALUL

Institutiile de presa din av pot fi clas dupa mai multe tipuri de criterii:

• Dupa zona de acoperire-locale, regionale, nationale si internationale. Exista posturi cu distributie planetara-MTV, CNN, HBO, etc
• Dupa modul de transmitere-posturile pot emite pe unde hertziene sau prin cablu
• Dupa forma de finantare-serviciu public sau comerciale
• Dupa modul de organizare-deosebim posturile independente de cele organizate in retea-afiliate
• Dupa continut-generaliste sau specializate

Posturile de televiziune au inceput sa se specializeze in distributia de stiri-CNN, BBC, EuroNews, de filme (HBO, Hallmark, Cinemax), de sport(Eurosport), de stiinta( Discovery, History), etc.