Comunicarea cu membrii comunitatilor etnice

Comunicarea cu membrii comunitatilor etnice

Rasa, origine sociala, rasism.

Caracterizarea generala a principalelor etnii de pe teritoriul Romaniei.

Expulzarea romilor din Franta.

1.1 Rasa, origine sociala, rasism

1.1.1 Caracteristicile distinctive ale grupurilor etnice

Europenii si americanii iau rasa persoanei ca o caracteristica de baza in identificare, alaturi de sex. Dupa unii autori, exista trei categorii rasiale: caucazoid, mongoloid si negroid.

Caucazoizii, care initial locuiau in Europa de Est, Africa de Nord si Asia de Vest, au pigmentatia pielii deschisa, pometii proeminenti si trunchi bine cladit.

Mongoloizii, care populau initial Asia de Est, au pielea galbena pana la maroniu, par negru, obrazul latit, nas mic turtit si ochii alungiti, care dau senzatia de amplasare oblica.

Negroizii, initial rezidenti in Africa, au pielea negra, nasul turtit cu narile mari si parul negru si incalcit.

Aceasta sumara clasificare in trei categorii este bine cunoscuta , dar multe grupari, inclusiv unele mai substantiale din punct de vedere numeric, nu pot fi regasite.

Fiintele umane apartin unei specii unice, toti membrii avand acelasi tip de schelet, acelasi creier si acelasi sistem senzorial.

Putem face deci constatarea ca o clasificare rasiala nu are uz functional. Ea este importanta numai daca oamenii o considera ca atare. Din punct de vedere sociologic, o astfel de clasificare se bazeaza pe criterii exclusiv fizice, de genul culorii pielii, formei fetei etc.

Etnicitatea inseamna calitati culturale nationale, pe langa cele rasiale, fapt care duce la identificarea unor grupuri distincte in raport cu altele.

In anumite situatii etnicitatea este sinonima cu apartenenta la un grup national. De exemlu in tara noastra exista etnici maghiari, etnici germani, bulgari, ucrainieni, sarbi etc.

Ceea ce este demn de remarcat in prezent este faptul ca statutul de grup "minoritar" nu este rezultatul pozitii de subordonare fata de grupul majoritar, ci se datoreaza exclusive numarului relative redus de membri pe care grupul respectiv il are.

Cu toate acestea, in anumite situatii au apaarut, intre etnica majoritara si unele grupuri entice minoritare , tensiuni uneori accentuate, reactii de respingere sau chiar conflicte. Cele mai dese conflicte cu etnia majoritara le-a avut etnia romilor.

1.1.2 Cauzele aparitiei tensiunilor interetnice

Sociologii apreciaza ca principalele cause ale aparitiei tensiunilor interetnice sunt prejudecatile si discriminarea.

Prejudecata este o apreciere foarte negativa la adresa unui grup etnic, focalizata pe una sau mai multe caracteristici negative presupuse a fi comune tuturor membrilor grupuilui respectiv. Daca o persoana crede insistent ca toti membrii unui grup social sau etnic sunt lenesi, prosti din nastere si violenti, atunci acea persoana are prejudecati despre acel grup.

Prejudecatile rasiale, entice si religioase sunt cel mai des intalnite. In general, prejudecatile nu sunt reversibile.

Conceptul complementar prejudecatii este cel de discriminare, care constituie manifestarea comportamentala a acesteia.

Prin discriminare intelegem comportamentul unui grup etnic prin care se impiedica sau se restrange accesul altui grup etnic la unele resurse (materiale, sociale, religioase etc.).

Caracterizarea generala a principalelor etnii de pe teritoriul Romaniei

1.2.1 Profilul etnic al populatiei de romi

In Romania, problema conflictelor interetnice este de mica amploare. Practica a demonstrat ca relatiile dintre etnia majoritara si celelalte etnii se deruleaza intr-un cadru normal, potrivit Constitutiei si Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Este semnificativa pentru perioada istorica pe care o parcurgem tendinta de amplificare a delincventei in cadrul populatiei de romi, aparitia unor manifestari de delincventa violenta si de organizare criminala a acestora. De asemenea, tot o caracteristica actuala o constituie si aparitia unor conflicte intre grupuri apartinand populatiei majoritare si grupurile de romi, uneori luand proportiile unor conflicte interetnice.

Dupa majoritatea specialistilor, populatia de romi are ca origine rasa indo-europeana, din care provin, prin diferite combinatii, practic toate populatiile Europei. Fizic, culoarea pielii distinge pe romi de celelalte rase, desi in anumite situatii acest semn distinctiv nu este concludent.

Modelul de viata pare sa reprezinte componenta cea mai importanta a profilului etnic al populatiei de romi. Acesta se caracterizeaza prin persistenta, chiar in forme modernizate, a strategiei traditionale de viata , specifica unei mici comunitati , discriminata, marginalizata, care traieste intr-o simbioza specifica cu populatia majoritara, exploatand resursele marginale disponibile la nivelul acesteia.

1.2.2 Cauzele comportamentului antisocial al unei parti a populatiei de romi

Caracteristicile distinctive ale modului de viata traditional al romilor constituie principalele cauze ale comportamentului antisocial al unei parti din populatia romani si sunt, in principal, urmatoarele:

Modul de obtinere a resurselor economice necesare vietii de zi ciu zi se bazeaza pe practicarea unor profesii auxiliare pentru societatea taraneasca si orasenesca traditionala, platite relativ modest: fierari, spoitori, caldarari, caramidari etc.

Relatiile cu celelalte etnii s-au facut prin asumarea voita a unui statut de inferioritate si printr-o atitudine nonviolenta, dar in afara legii, de a obtine resursele (mica ciupeala, cesit, inselatorie).

Solidaritatea interna de grup si rezistenta la autoritatea statala.

Atitudini ambivalente fata de societate, ceea ce presupune ca autoritatea este acceptata, dar numai ca ceva exterior , ca o putere straina pe care nu o poti influenta, ci doar ocoli, pacali sau imbuna.

O familie extinsa care contribuie inca de la varste fragede la obtinerea de resure materiale, de multe ori in afara legii.

Interesul scazut fata de scoala, care este perceputa ca neavand o contributie la formarea sociala si profesionala a persoanei, ci mai degraba, ca o modalitate de a iesi din comunitate si de a se asimila populatiei majoritare.

O atitudine de resemnare fata de saracie, care este si mai accentuata la marea majoritate a populatiei de romi.

1.3 Expulzarea romilor din Franta

Desi traim in secolul XXI, desi 27 de state de pe Batranul Continent sunt membre a Uniunii Europene, dintre care si Franta, Romania si Bulgaria, si se presupune ca traim intr-o comunitate europeana tot nu ne este landemaana atunci cand un cetatean al unui alt stat murdareste, oarecum imaginea statului nostru, creata cu multa stradanie si de-a lungul multor secole. De aici si dorinta Frantei de a "scapa" de romii de alta nationalitate si de a-i repatria.

Expulzarea unor cetateni europeni de etnie roma din Franta este apreciata drept condamnabila de 47% dintre respondentii unui sondaj de opinie dat publicitatii vineri de IRES pe tema perceptiei publice a minoritatii rome.

Potrivit sondajului, 23% dintre cei intervievati si-au exprimat dezacordul total cu privire la decizia luata de Franta in ceea ce priveste expulzarea romilor. De asemenea, 69% dintre respondenti au fost de parere ca problema romilor este una europeana, nu doar a tarilor cu minoritari din aceasta etnie iar 62% - ca Romania este o tara mai toleranta fata de romi decat alte state din UE. De altfel, 54% dintre intervievati si-au exprimat acordul ca sa aiba romi printre colegii de munca si 41% ca sa aiba drept vecin un reprezentant al acestei etnii. Insa 57% nu ar accepta un rom in familia lor, spre deosebire de 16% care ar fi de acord cu acest lucru.
Parerea generala despre romi a 34% dintre respondenti este proasta iar a 27% - buna. Numai 1% au spus ca au o parere foarte buna, potrivit Agerpres.
Sondajul IRES a fost realizat pe un esantion de 1.231 indivizi de peste 18 ani, reprezentativ la nivel national si are o eroare maxima tolerata de 2,8%. Ancheta de teren s-a desfasurat in perioada 31 august - 1 septembrie.

Adrian Nastase, desemnat de Comisia Juridica a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei raportor pentru problema romilor, a dezvaluit strategia francezilor in ceea ce priveste problema expulzarii cetatenilor acestei minoritati: Romania trebuie sa se ocupe de integrarea lor pentru ca a primit bani europeni pentru asta.

Social democratul subliniaza faptul ca 'meciul' s-a desfasurat intre 'echipa' Frantei - completa si care isi adusese si supleantii, inclusiv pentru amendamente, si 'echipa' Romaniei - descompletata cu 3 'jucatori', inclusiv seful echipei, plecati sa joace la Bucuresti, la echipa 'de club' PD-L - pentru a modifica, neconstitutional, regulamentul Camerei (sub santajul UNPR).
"Care au fost tintele echipei franceze: stabilirea unei responsabilitati unilaterale a tarilor de origine de unde provin romii. Deci nu responsabilitate partajata, nu caracter general european al problematicii romilor, ci fiecare tara din Europa de est sa-si tina romii acasa si sa se ocupe de integrarea lor sociala ( evident problema nu se pune in aceeasi termeni pentru medici si alte cadre inalt profesionalizate)."

Al doilea mesaj foarte clar, Romania a avut de la UE o suma mare de bani (ne-accesata, in totalitate, de altfel). De ce n-a folosit banii ca sa-i integreze pe romi. Si daca nu e in stare sa luam 'noi' banii si sa facem ceea ce nu pot sau nu vor sa faca ei, la ei acasa', mai noteaza acesta.

Raportorul special al Natiunilor Unite privind drepturile omului in cazul imigrantilor, mexicanul Jorge Bustamante, a calificat drept 'lamentabile' masurile de expulzare a romilor din Franta, care sunt contrare 'traditiei umaniste' a acestei tari, potrivit Mediafax.

Expulzarea romilor este 'lamentabila deoarece este total contradictorie cu traditia umanista a poporului francez', a declarat Bustamante cu ocazia unei vizite in Spania.'Istoria va condamna aceasta decizie a presedintelui francez', Nicolas Sarkozy, a apreciat Bustamante, care este sociolog de profesie.

Franta a fost criticata dur de comunitatea internationala, pentru politica sa de desfiintare a taberelor de romi si repatrierea, in schimbul unui ajutor financiar, a mii dintre ei in Romania si Bulgaria.

Comisia Europeana si-a anuntat intentia de a demara pana la jumatatea lui octombrie o procedura de infringement impotriva Parisului, pentru ca nu a transpus in dreptul sau intern garantii pentru cetatenii UE expulzati, prevazute de o directiva din 2004 privind libera circulatie. Procedura de infringement va putea fi evitata doar daca Parisul ia pana atunci angajamente ferme pentru a se pune in conformitate cu dreptul european.

Din cele expuse mai sus putem deduce ca exista opinii si sentimente diferite in ceea ce priveste populatia de etnie roma. Exista mai ales opinii contradictorii, iar din acel sondaj putem vedea ca 23% dintre cei intervievati si-au exprimat dezacordul total cu privire la decizia luata de Franta in ceea ce priveste expulzarea romilor, asta nu inseamna ca acestia nu sunt de acord din compasiune pentru romi, majoritatea parerilor pe care le-am auzim in aceasta perioada au fost " Uite ni trimit inapoi pe tigani!" sau "De ce ii trimit francezii inapoi pe tigani, sa-i tina acolo ca noi oricum avem destui?!" .

Concluzia mea este ca minoritatea de romi din Franta este mingea din meciul despre care vorbea Adrian Nastase, iar importanta meciului este de nivelul unei finale de Campionat Mondial. Nimeni nu tine cont de acele persoane, chiar daca majoritatea sunt inculti sunt totusi oameni, scopul fiecaruia este sa se scape cat mai repede de acesta bataie de cap. Și atunci, imi pun eu intrebarea : "Care era poanta cu neincalcarea drepturilor omului inscrise in tratatul incheiat intre membrii CEDO, din care fac parte atat Franta cat si Romania?".

Bibliografie:

Stancu Șerb - "Relatii piblice si Comunicare", Ed. Teora, 2007

Ion Suceava, Viorel Marcu, Constantin Gheorghe - "Omul si drepturile sale".

Elena si Catalin Zamfir - "Tiganii intre ignorare si ingrijorare", Ed. Alternative, 2003.

Tudor Amza - "O lume a contrastelor" , Ed. Georgiana, 1994.

Adevarul.ro, International , 4 sept 2010.

RomaniaLibera.ro , 8 oct 2010.