Comunicarea in cadrul grupului

Comunicarea reprezinta instiintare, stire, veste, raport, relatie, legatura. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. Desi pare simplu intelesul comunicarii este mult mai complex si plin de substrat. Comunicarea are o multime de intelesuri, o multime de scopuri si cam tot atitea metode de exprimare si manifestare. Nu exista o definitie concreta a comunicarii insa se poate spune cel putin ca, comunicarea inseamna transmiterea intentionata a datelor, a informatiei.

Ce se intelege prin comunicare:

v    o provocare constanta pentru psihologia sociala;

v    o activitate;

v    satisfacerea nevoile personale;

v    legatura intre oameni, etc.

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa detina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aiba in comun scopuri, convingeri aspiratii, cunostinte - o intelegere comuna - 'acelasi spirit' cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozitii emotionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte.

Comunicarea se realizeaza pe trei niveluri:

1. Logic
2. Paraverbal
3. Nonverbal

Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire) si % la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.).

Daca intre aceste niveluri nu sunt contradictii, comunicarea poate fi eficace.
Daca insa intre niveluri exista contradictii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat.

Tipuri de comunicare:

v    Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea in si catre sine.

v    Comunicarea interpersonala. Este comunicarea intre oameni.

v    Comunicarea de grup. Este comunicarea intre membrii grupurilor si

v    Comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alti oamenii.

v    Comunicarea de masa. Este comunicarea primita de sau folosita de un numar mare de oameni.

Scopul comunicarii:

v    sa atentionam pe altii.

v    sa informam pe altii.

v    sa explicam ceva.

v    sa distram.

v    sa descriem.

v    sa convingem, etc.

Pentru a descrie numeroasele intelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni:
a. Forma comunicarii
Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul.
Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, incat au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, cand semnele sunt facute pe foaia de hartie potrivit anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si 'forma' scrierii.
b. Mediul comunicarii
Este un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme.
Un mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele.
c. Media
Sunt acele mijloace de comunicare in masa care s-au constituit intr-un grup propriu.
Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele si revistele. Toate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. Spre exemplu, televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. Adesea termenul mass-media identifica acele mijloace ale comunicarii bazate pe tehnologie care fac o punte intre cel care comunica si cel care recepteaza.

Limbajul este codul cu care este transmisa informatia, reprezinta unealta comunicarii.
In prima categorie intra limbajul. Limbajul reprezinta codul comunicarii,este liantul intre cel ce transmite informatia ,emintator, si cel ce primeste informatia, receptor. Limbajul determina forma comunicarii. El este de trei feluri:

Limbaj scris.
Limbaj verbal.
Limbaj nonverbal.

Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii.
Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane si o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva.
Comunicarea are o foarte mare influenta asupra personalitatii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilalti iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interatiune atrage concomitent comunicare.
Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate si integrarea in aceasta.
Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta fata de grup, echipa, societate, etc.
Daca luam in discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem parte este un grup. Grupul inseamna reguli, reputatie, tel, munca in echipa, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna comunicare exista si un randament maxim, insa daca aceasta lipseste se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai rau.
Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Blumer ar putea chiar surprinde: 'O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze'

Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. Noi invatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce invatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. Orice comunicare implica creatie si schimb de intelesuri. Aceste intelesuri sunt reprezentate prin 'semne' si 'coduri'. Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa 'citeasca' intelesul tuturor actiunilor umane. Observarea si intelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se intampla cand comunicam.
Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data
aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. In nici una dintre ipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana) nu poate exista fara comuni-care: nici in cea de dobandire a unei experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra unor probleme si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea.

MASS-MEDIA: DEFINITII SI FUNCTII

Definitii ale comunicarii

a.     "Faptul de a da, a transmite sau a schimba mesaje"

b.     "Transferul de ganduri si de mesaje, prin opozitie cu transportul sau transferul de bunuri si de persoane"

c.     Se vorbeste de comunicare de fiecare data cand un sistem, respectiv o sursa influenteaza un alt sistem, in speta un destinatar, prin mijlocirea unor semnale alternative care pot fi transmise prin canalul care le leaga.

d.     Cuvantul comunicare cuprinde procedeele prin care "un spirit poate afecta un alt spirit: limbajul, muzica, artele vizuale, teatrul, baletul si in fapt toate comportamentele umane."

e.     "Mecanismul prin care relatiile umane exista si se dezvolta, adica deopotriva toate simbolurile spiritului si mijloacele de a le transmite in spatiu si a le conserva in timp"

f.     Comunicarea este ca o impartasire, un mod de a pune in comun un ansamblu de semne informationale

Fiecare dintre definitiile redate specifica o dimensiune a comunicarii.    Primele doua inteleg comunicarea ca un transfer de informatie, opunand transferul de idei, cunostinte, ganduri si mesaje transferului de lucruri materiale, a treia si a patra retin mai curand ideea de influenta sau de efect, decat pe cea de transfer. In a cincea definitie comunicarea constituie mecanismul relatiilor interumane. In a sasea se pune accentul pe impartasirea semnelor de catre cei aflati in comunicare.Comunicarea este, deci, interactiune, interpretare comuna, relatie, actiune, efect de reducere a incertitudinii intr-o situatie data, echivalenta dintre codificare (la sursa) si decodificare (la destinatar). Ea presupune cel putin trei elemente - comunicator, mesaj, receptor.

FUNCTII ALE MASS MEDIA

Activitatea de supraveghere consta in "producerea de informatii utile puterii si cetatenilor (informatii asupra evenimentelor care se produc in mediu), pentru a-i preveni asupra anumitor pericole si pentru a contribui la dezvoltarea culturala si a relatiilor interculturale." In acelasi timp aceste informatii maresc prestigiul persoanelor respective, conferindu-le statut sau ne avertizeaza asupra indivizilor periculosi, criminali. In activitatea de supraveghere pot aparea, totodata, disfunctii ca: amenintari pentru stabilitatea societatii si a indivizilor, crearea de panica, anxietate sau apatie, amenintarea prerogativelor puterii sau facilitarea invaziei culturale.

Functia de punere in relatie a comportamentelor - consta in atenuarea amenintarilor la adresa stabilitatii sociale si sprijinirea mentinerii puterii; furnizarea unor mijloace utile cetatenilor pentru a-si putea reduce anxietatea sau pentru mentinerea consensului cultural; indeosebi editorialele si comentariile asupra informatiilor ofera sugestii si prescriptii pentru conduite adecvate evenimentelor si situatiilor existente.

Functia de transmitere culturala - consta in transmiterea valorilor si normelor sociale de la grupurile sociale catre indivizi, de la o generatie la alta, ceea ce are drept consecinta cresterea coeziunii sociale, intarirea integrarii sociale a indivizilor, reducerea armoniei, standardizarea normelor culturale.

Functia de loisir - consta in producerea destinderii si a amuzamentului (independent de orice efect instrumental)

Proliferarea spectaculoasa si uriasa forta de influentare pe care au dovedit-o a facut din mijloacele de comunicare in masa deopotriva vedete ale vietii publice de la acest sfarsit de mileniu si obiect predilect de cercetare pentru sociologia contemporana. Urmarea directa a acestui interes deosebit este imensa literatura consacrata analizei rolului mass-media in plan social, cultural, economic, organizational, care acrediteaza sintetic urmatoarele functii:

v    functia de informare ce satisface o incontestabila trebuinta umana

v    functia de interpretare ce se manifesta atat de explicit prin productii jurnalistice de genul editorialului sau al comentariului. Primul exprima punctul de vedere oficial al organului de presa, pe cand cel de-al doilea face cunoscute publicului numai opiniile personale ale autorului sau. Sunt cuprinse aici si selectarea informatiei transmise si stabilirea unor prioritati percepute de receptori drept adevarate ierarhii de importanta.

v    functia instructiv-culturalizatoare, care se refera atat la furnizarea explicita de cunostinte cultural-stiintifice, ca in cazul unor filme documentare sau pagini de popularizare a stiintei din publicatiile periodice, cat si la promovarea, intr-o "forma mai putin evidenta, dar cu atat mai persuasiva, a valorilor, normelor, modelelor de comportament ce tin de paradigma culturala a societatii, la a carei stabilitate contribuie astfel, intr-o masura deloc neglijabila."

v    functia de liant care deriva din precedentele, caci indivizii care poseda un bagaj de informatii asemanator, sunt preocupati de aceleasi probleme ale actualitatii si impartasesc valori morale si culturale comune se vor simti mai apropiati unul de celalalt si se vor solidariza, la nevoie, dincolo de frontierele nationale, religioase, politice sau rasiale, mobilizandu-se in favoarea unor cauze nobile, percepute drept ale intregii umanitati.

v    functia de divertisment, care raspunde dorintei de relaxare a omului stresat de solicitarile profesionale, dar si setei de evadare intr-un univers imaginar a neadaptatului. Nu numai ca, procentual, emisiunile sau paginile dedicate amuzamentului sunt in continua crestere, dar, mai mult, se constata o orientare tot mai marcanta catre tratarea in termeni de spectacol a tuturor subiectelor abordate de mijloacele de comunicare in masa.