Despre un aspect al comunicarii nonverbale - construirea conceptului de imoralitate prin intermediul canalului vizual

In mod normal, in comunicarea interpersonala, indivizii transmit in acelasi timp atat informatii verbale cat si nonverbale. Alaturi de informatiile verbale noi transmitem informatii prin intermediul expresiei faciale, postura, gesturi etc. Comunicarea nonverbala, dat fiind ca utilizeaza prioritar canalul vizual, are caracteristici persuasive net superioare in raport cu comunicarea verbala. De altfel, este bine cunoscut faptul ca, si in viata obisnuita, increderea in informatiile vizuale este mult mai mare decat in cele primite auditiv, cel putin in sensul ca exista o posibila indoiala fata de ceea ce auzim, dar extrem de rar fata de ceea ce vedem. Experimentul de mai jos reprezinta un exercitiu de aplicare a acestor concepte teoretice.

Tema: Comunicarea prin canalul vizual.

Scopul:

A afla modul cum indivizii isi construiesc si definesc conceptul de imoralitate.

A afla in ce masura acelasi personaj poate fi perceput diferit in functie de jocul dintre lumini si umbre.

Ipoteze:

Lumina influenteaza perceptia privind gradul de imoralitate.

Lumina influenteaza perceptia privind gradul de inteligenta.

Documentarea:

Marginean, Ioan, Proiectarea cercetarii sociologice.

Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative.

Ferreol,Gilles(coord), Dictionar de sociologie.

Sommer,R., Tomoiaga,R., Vaida, P., Mic dictionar filsosofic.

Bulai, Alfred, Comunicare sociala. Note de curs.

Nelson,C.A., Infant and child development apud https://www.free-definition.com/Face-perception.html[20.05.2004].

Ghilezean, Marius, Cum sa reusesti in viata politica. Manual de campanie electorala.

Universul cercetarii

Am analizat intreaga populatie a clasei a XI -a D de la Colegiul National " Petru Rares" din municipiul Suceava. Am realizat o cuprindere totala a populatiei. Asadar, universul cercetarii corespunde cu esantionul.

Procedura de esantionare: Am impartit clasa in doua obtinand doua grupuri omogene din punct de vedere al variabilei sex.

Metoda : ancheta

Tehnica : chestionarul, experimentul .

Instrumentul de lucru: chestionar cu 6 itemi (vezi anexa). Chestionarul a fost aplicat in data de 18 mai 2004 intre orele 10.30 a.m. si 11.30 a.m.

Concepte utilizate: lumina, moralitate/imoralitate, perceptie.

Definirea conceptelor:

In Dictionar de sociologie C. Zamfir da urmatoarea definitie conceptului de morala: "Ansamblu de norme de reglementare a comportamentului, fundate pe valorile de bine/rau, moral/imoral, cinste, corectitudine, sinceritate, responsabilitate, larg impartasite in cadrul unei colectivitati, caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare si impuse atat de catre propria constiinta (constiinta morala.), cat si de presiunea atitudinilor celorlalti (opinia publica). In morala sunt incluse si conceptii despre ceea ce este moral/imoral, bine, rau. Moralitatea se refera la gradul in care normele morale sunt respectate de catre o persoana, grup, colectivitate. Moravurile reprezinta un concept cu o tenta mai generala, el referindu-se la morala ca ansamblu de norme si valori recunoscute si impuse de catre societate, la moralitate, ca grad de respectare a acestor norme in cadrul unei colectivitati, cat si la o serie de practici, moduri de comportare specifice respectivei comunitati si care sunt mai mult sau mai putin formulate explicit ca norme morale, adesea ele fiind chiar opuse normelor si valorilor formal si general acceptate, dar sunt rar practicate. Pentru o asemenea din urma situatie putem da ca exemplu "bacsisul', "coruptia'. "

Sociologia moralei reprezinta o preocupare sistematica de analiza a moralei ca fenomen social. Zamfir prezinta trei mari teme de preocupare a sociologiei moralei:

1. "Sistemele morale. ca produse ale diferitelor tipuri de societati (ex. m. renuntarii, ca un produs tipic al unei societati stagnante, cu resurse limitate, caracterizata prin prezenta unor puternici factori adversi pentru viata umana) sau a diferitelor grupuri si clase sociale (morala burgheza, de ex.).
2. Factorii sociali responsabili de gradul de respectare a normelor morale (starea de moralitate).
3. Cercetari asupra dinamicii valorilor, normelor morale, inclusiv ale comportamentului, ale moravurilor; de exemplu evolutia moralei relatiilor dintre sexe, a familiei, etc. "

Perceptia este un proces psihic prin care obiectele si fenomenele din realitate, actionand nemijlocit asupra organelor de simt, sunt reflectate in totalitatea insusirilor lor ca un intreg unitar. Perceptia este imaginea care rezultata din acest proces. Spre deosebire de senzatie, care reflecta o insusire sau alta a unui obiect, perceptia reflecta obiectul in ansamblul sau. Perceptia reprezinta procesul principal al cunoasterii senzoriale la om. Perceptia se bazeaza pe experienta anterioara a omului, pe raportarea obiectului perceput la o anumita categorie de obiecte; de aceea in perceptie se reflecta semnificatia obiectului respectiv. Cercetarile experimentale au aratat ca procesul perceptiei are un caracter selectiv si este influentat de particularitatile obiectului perceput, de trebuintele si de interesele persoanei, de asteptarea sau de atitudinea anticipativa. Perceptia este de diferite feluri: vizuala, auditiva, tactila etc. Perceptia fetei este procesul prin care creierul si mintea inteleg si interpreteaza fata, in special fata umana. Fata reprezinta un element important in identificarea celorlalti si pentru a transmite informatii sociale importante. Expresia faciala este o forma de comunicare nonverbala esentiala pentru relatiile interpersonale. Ea este foarte importanta in primul rand pentru ca are o baza genetica. Din acest motiv expresia fetei reprezinta o forma universala de comunicare. Toata aceasta baza genetica ne face sa fim foarte performanti in decodarea mesajelor de la nivelul expresiei faciale chiar si in absenta constientizarii exacte si detaliate a miscarilor pe care le percepem. Pentru acest motiv "stim" ca cineva nu rade sincer, sau ca este mai suparat decat pare, sau ca este de fapt bucuros de un anumit lucru. Probabil ca datorita importantei rolului pe care perceptia expresiei faciale il are in interactiunea sociala, procesele psihologice implicate in acest proces sunt prezente inca de la nastere[2].

Definirea variabilelor:

Variabila controlata este intensitatea luminii (V1) ea determinand prin jocul de lumini si umbre in prima fotografie umbrirea a jumatate din fata personajului, iar in a doua fotografie luminarea unei portiuni din jumatatea umbrita a fetei.

Variabilele independente sunt perceptia gradului de moralitate/imoralitate si perceptia gradului de inteligenta.

Descrierea experimentului:

Am utilizat fizionomia unui tanar barbat pentru doua fotografii aparent identice. Fotografiile sunt alb-negru. Personajul este surprins din fata. In prima fotografie jumatate din fata este umbrita. In cea de-a doua fotografie, in jumatatea umbrita ochiul este cuprins intr-un cerc de lumina. Fiecare fotografie a fost vazuta de cate 10 subiecti, pe rand, care au completat apoi chestionarul.

In urma experimentului am obtinut urmatoarele rezultate prezentate pe fiecare grupa in parte .

Concluzii preliminarii:

Majoritatea subiectilor definesc imoralitatea ca abatere de la sistemul de valori.

Fata umbrita determina subiectii sa ii atribuie personajului din fotografie calitati negative.

Majoritatea subiectilor percep personajul drept inteligent.

Majoritatea subiectilor percep personajul drept imoral.

Analiza comparativa

In urma analizei comparative dintre cele doua grupuri putem observa modul in care indivizii studiati isi definesc conceptul de imoralitate. Astfel, atunci cand au fost intrebati ce inteleg prin imoralitate, subiectii din ambele grupuri au identificat in proportie de peste 50% (67% in grupul 1, respectiv 51% in grupul 2) imoralitatea ca abatere de la sistemul de valori. Si apoi au indicat elementele componente ale acesteia: norme morale, bun simt, corectitudine, cinste si demnitate. Alte concepte comune celor doua grupuri in construirea imoralitatii sunt rau si perfid. A existat cate un raspuns care a identificat imoralitatea cu unul dintre urmatoarele concepte: lipsa de regrete, lipsa de respect, ipocrizie, superficialitate, indecent, destrabalat.

O posibila explicatie a faptului ca subiectii din grupul 1, cei care au privit prima fotografie a personajului avand jumatate de fata umbrita in totalitate , isi construiesc in proportie de 67%, cu 16 puncte procentuale mai mult decat subiectii din grupul 2, conceptul de imoralitate ca abatere de la sistemul de valori, poate fi aceea ca, o modificare a variabilei lumina, in sensul unei lumini slabe poate modifica variabilele perceptiei asupra gradului de moralitate/imoralitate in sensul definirii acesteia ca abatere de la sistemul de valori.

Al doilea item al chestionarului a solicitat subiectilor sa numeasca doua caracteristici ale personajului din fotografie. Intrebarea era inchisa, subiectii trebuind sa aleaga dintr-un sir de 10 concepte construite dupa modelul atribut pozitiv/negativ: cinstit-corupt, sincer-prefacut, constiincios-superficial, bun-rau, tolerant-intolerant. Astfel, s-a obtinut un portret al personajului in functie de jocul de lumini si umbre. Analiza comparativa a celor doua grupuri a relevat faptul ca, profilul personajului contine in proportie de 80% in grupul 1 si 70% in grupul 2 atribute negative, conceptele dominante in portretul acestuia fiind: superficial, prefacut si corupt. Mai mult, in grupul 1 nici unul dintre subiecti nu a caracterizat personajul ca fiind tolerant sau cinstit, iar in grupul 2 personajul nu este considerat bun. Majoritatea subiectilor realizeaza un profil negativ personajului, iar variatia de 10 puncte procentuale intre prima si a doua fotografie confirma faptul ca, cu cat o proportie mai mare din fata este umbrita cu atat perceptia negativa este mai puternica.

In urma analizei comparative intre grupuri in functie de raspunsurile la intrebarea a treia a chestionarului in care subiectilor li s-a cerut sa evalueze gradul de inteligenta a personajului din fotografie pe o scala grafica de la 1 la 10, 1 reprezentand gradul cel mai scazut de inteligenta, iar 10 gradul cel mai ridicat si prin interpretarea acordarii notelor de 6, 7 si 8 ca o evaluare a personajului drept inteligent a reiesit faptul ca personajul este considerat inteligent de majoritatea absoluta a subiectilor in ambele fotografii. Totusi, se observa faptul ca subiectii din primul grup caracterizeaza personajul ca inteligent in proportie de 90% fata de 80% in grupul 2. Variatia de 10 puncte procentuale poate fi explicata prin faptul ca, cu cat o proportie mai mare din fata este umbrita cu atat personajul este considerat mai inteligent. Astfel este sustinuta ipoteza potrivit careia lumina influenteaza perceptia privind gradul de inteligenta. Este normal ca personajul perceput negativ intr-o proportie mai mare sa fie caracterizat drept mai inteligent, "rautatea" are nevoie de inteligenta pentru a se manifesta.

In al patrulea item al chestionarului subiectilor li s-a cerut sa evalueze gradul de imoralitate al personajului din fotografie pe o scala grafica de la 1 la 10. Rezultatele au fost interpretate in urmatorul fel: acordarea unei note de la 1 la 5 inseamna evaluarea personajului drept imoral, iar notele de la 6 la 10 corespund unei perceptii asupra personajului drept moral. In urma analizei comparative intre grupuri se observa faptul ca subiectii percep in proportie de 70% drept imoral personajul din fotografia numarul 1 si in proportie de 60% drept imoral personajul din fotografia numarul 2. Astfel se demonstreaza faptul ca lumina influenteaza perceptia privind gradul de imoralitate.

Concluzii finale:

In urma experimentului si din analiza chestionarelor rezulta ca personajului din fotografie i se acorda atribute negative si este caracterizat drept imoral intr-o proportie mai mare decat in a doua fotografie. Astfel, prima ipoteza conform careia lumina influenteaza perceptia privind gradul de imoralitate se confirma. De asemenea si a doua ipoteza este confirmata de experiment deoarece s-a demonstrat faptul ca lumina influenteaza perceptia privind gradul de inteligenta.

Limite ale cercetarii:

Ar fi trebuit sa prezint o imagine fara umbre, cu fata complet luminata in comparatie cu o fotografie reprezentand fata pe jumatate umbrita pentru a obtine diferente mai clare intre perceptiile subiectilor.

Intrebarile 1 si 4 din chestionar ar putea fi interpretate ca subiective deoarece indica subiectilor un anumit raspuns.

Experimentul confirma ideea conform careia canalul vizual are un potential incomparabil mai mare in transmiterea mesajelor persuasive, comparativ cu canalul auditiv, care este unul predominant cognitiv. Rezultatele acestui experiment au o aplicabilitate larga putand fi folosite mai ales in comunicarea politica. Astfel, printr-un limbaj nonverbal se poate realiza discreditarea adversarului daca il prezentam cu jumatate de fata umbrita, creandu-se astfel imaginea unui personaj duplicitar.