LIBERUL ACCES LA INFORMATIA DE INTERES PUBLIC

LIBERUL ACCES LA INFORMATIA DE INTERES PUBLIC

In Constitutie, accesul la informatia publica este prevazut in "Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatia de interes public", Lege publicata in Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001.

Ea prevede accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatie de interes public, constituind unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei.

Astfel, prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care-si desfasoara activitatea pe terotoriul Romaniei. Prin institutiile de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul, forma sau modul de exprimare a informatiei.

1. Organizarea si asigurarea accesului la informatiile de interes public

Asigurarea de catre organizatiile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.

In vederea asigurarii accesului oricarei persoane la informatiile de interes public, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna persoane in acest scop - practicieni de relatii publice. Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor de relatii publice se stabilesc pe baza dispozitiei prezentei legi, prin regulamentul de functionare si organizare a autoritatii sau institutiei publice respective.

Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a comunica din oficiu urmatoarele informatii de interes general:

1 - actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea

autoritatii sau institutiei publice;

2 - structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de

functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei

publice;

3 - numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a

institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea

informatiilor publice;

4 - coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice,

respectiv : denumirea, sediul, numarul de telefon, fax, adresa de

email;

5 - sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;

6 - programele si startegiile proprii;

7 - lista cuprinzand documentele de interes public;

8 - modalitatea de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei

publice, in situautia in care persoana se considera vatamata in

in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public.

Lista acestor informatii trebuie publicata anual de catre autoritatile si institutiile publice.

Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a asigura tuturor persoanelor, indiferent de categoria lor sociala, la cererea acestora, informatii de interes public solicitate in scris sau verbal. Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente :

a) autoritatea / institutia publica la care se adreseaza cererea;

b) informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau

institutiei publice identificarea informatiei de interes public;

c) numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa

la care se solicita primirea raspunsului.

Solicitantii vor primi in scris raspunsul la solicitare in termen de 10 zile, sau cel mult 30 de zile de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maxim 30 de zile, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile. Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile de la primirea petitiilor.

In cazul informatiilor solicitate verbal, functionarii din cadrul compartimentelor de informare se relatii publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are loc accesul la informatiile de interes public si pot furniza pe loc informatiile solicitate, iar daca aceste informatii nu pot fi puse la dispozitia solicitantului, la fata locului, persoana este indrumata sa solicite informatia in scris.

Accesul liber al cetatenilor la informatia de interes public, poate fi ingradit in cazul in care solicitantii formuleaza cereri in legatura cu:

informatii din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice;

informatii privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care

privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac

parte din categoria informatiilor clasificate;

informatii privind activitatile comerciale / financiare, daca

publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale;

informatii cu privire la datele personale. Acestea pot deveni

informatii de interes public numai daca ar putea afecta

capacitatea de exercitare a unei functii publice;

informatii privind procedura in timpul anchetei penale / disciplinare, daca ar putea avea ca rezultat periclitarea anchetei, dezvoltarea surselor confidentiale ori pun in pericol

viata;

informatii a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a

tinerilor.

Informatia semnificativa pentru securitatea nationala se obtine prin intregire, interpretare, analiza si sinteza a datelor primare dupa o verificare preliminara a acestora, fiind necesare pe de o parte existenta situatiei, evenimentului, faptei semnalate, iar pe de alta parte, cunostinte despre aceasta astfel incat sa poata fi interpretata situatia, evenimentul, fapta.

Informatii secrete de stat

Protectia informatiilor secrete de stat este o obligatie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestioneaza sau care intra in posesia acestora.

In categoria informatiilor secrete de stat sunt cuprinse informatiile care reprezinta sau care se refera la:

a) sistemul de aparare al tarii si elementele de baza ale acestuia, operatiile militare, tehnologiile de fabricatie, caracteristicile armamentului si tehnicii de lupta utilizate exclusiv in cadrul elementelor sistemului national de aparare;

b) planurile, precum si dispozitivele militare, efectivele si misiunile fortelor angajate;

c) cifrul de stat si alte elemente criptologice stabilite de autoritatile publice competente, precum si activitatile in legatura cu realizarea si folosirea acestora ;

d) organizarea sistemelor de protectie si aparare a obiectivelor, sectoarelor si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

e) datele, schemele si programele referitoare la sistemele de comunicatii si la retelele de calculatoare speciale si militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;

f) activitatea de informatii desfasurata de autoritatile publice stabilite prin lege pentru apararea tarii si siguranta nationala;

g) mijloacele, metodele, tehnica si echipamentul de lucru, precum si sursele de informatii specifice, folosite de autoritatile publice care desfasoara activitate de informatii;

h) hartile, planurile topografice, termogramele si inregistrarile aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de continut sau obiective clasificate secrete de stat;

i) studiile, prospectiunile geologice si determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele nationale de metale si minereuri rare, pretioase, disperse si radioactive, precum si datele si informatiile referitoare la rezervele materiale, care sunt in competenta Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;

j) sistemele si planurile de alimentare cu energie elctrica, energie termica, apa si alti agenti necesari functionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;

k) activitatile stiintifice, tehnologice sau economice si investitiile care au legatura cu siguranta nationala sau cu apararea nationala sau prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei;

l) cercetarile stiintifice in domeniul tehnologiilor nucleare, in afara celor fundamentale, precum si programele pentru protectia si securitatea materialelor si a instalatiilor nucleare;

m) emiterea, imprimarea bancnotelor si baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Bancii Nationale a Romaniei si elementele de siguranta ale insemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicitatii, precum si imprimarea ei si tiparirea hartilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur si a obligatiunilor de stat;

n) relatiile si activitatile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitatii, precum si informatiile altor state sau organizatii internationale, fata de care, prin tratate ori intelegeri internationale, statul roman si-a asumat obligatia de protectie.

Informatiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, in functie de importanta valorilor protejate. Nivelurile de secretizare atribuite informatiilor din clasa secrete de stat sunt:

a) strict secret de importanta deosebita;

b) strict secret;

c) secret.

Sunt imputerniciti sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informatiilor cu prilejul elaborarii lor:

a) pentru informatiile strict secrete de importanta deosebita:

1. Presedintele Romaniei;

2. Presedintele Senatului si presedintele Camerei Deputatilor;

Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;

4. Primul - ministru;

5. Membrii Guvernului si secretarul general al Guvernului;

6. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei;

7. Directorii serviciilor nationale de informatii;

8. Directorul Serviciului de Protectie si Paza;

9. Directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale;

10. Secretarul general al Senatului si secretarul general al Camerei

Deputatilor;

11. Presedintele Institutului National de Statistica;

12. Directorul Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat;

1 Alte autoritati imputernicite de Presedintele Romaniei sau de primul - ministru;

b) pentru informatiile strict secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a), precum si functionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;

c) pentru informatiile secrete - imputernicitii prevazuti la lit. a) si b) precum si functionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.

Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ.

Autoritatile publice intocmesc liste proprii cuprinzand categoriile de informatii secrete de stat in domeniile lor de activitate.

Listele cuprinzand informatiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau detinute de autoritatile sau de institutiile publice, se aproba si se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Hotararile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzand informatiile secrete de stat se comunica Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si, dupa caz, celorlalte structuri informative carora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a masurilor specializate de protectie.

Institutiile detinatoare de informatii secrete de stat poarta raspunderea elaborarii si aplicarii masurilor procedurale de protectie fizica si protectie a personalului care are acces la informatiile din aceasta categorie.

Documentele cuprinzand informatii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum si mentiunea "personal"cand sunt destinate unor persoane determinate.

Prin hotarare a Guvernului vor fi stabilite regulile de indentificare si marcare, inscriptionarile si mentiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, in functie de nivelurile de secretizare, cerintele de evidenta a numerelor de exemplare si a destinatarilor, termenele si regimul de pastrare, interdictiile de reproducere si circulatie.

Incadrarea informatiilor secrete de stat, precum si normele privind masurile minime de protectie in cadrul fiecarui nivel se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.

Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informatiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare stiintifica fundamentala care nu are legatura justificata cu securitatea nationala.

Autoritatile publice care elaboreaza ori lucreaza cu informatii secrete vor intocmi un ghid pe baza caruia se va realiza o clasificare corecta si uniforma a informatiilor secrete de stat, in stricta conformitate cu legea.

Ghidul se aproba personal si in scris de functionarul superior autorizat sa clasifice informatiile secrete de stat.

Persoanele autorizate care copiaza, extrag sau reproduc in rezumat continutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mentiunile aflate pe documentul original.

Declasificare ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizata de persoanele sau autoritatile publice competente sa aprobe clasificarea si nivelul de secretizare a informatiilor respective.

Coordonarea generala a activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat se realizeaza de catre unitatea specializata din cadrul Serviciului Roman de Informatii.

Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate si responsabilitate, structuri si masuri proprii privind coordonarea si controlul activitatilor referitoare la protectia informatiilor secrete de stat, potrivt legii.

Coordonarea activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale si Administratie Nationala a Rezervelor de Stat se realizeaza de structura specializata a Ministerului Apararii Nationale.

Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul si Consiliul Suprem de Aparare a Tarii stabilesc masuri proprii privind protectia informatiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Roman de Informatii asigura acestor institutii asistenta de specialitate.

Protectia informatiilor nedestinate publicitatii, transmise Romaniei de alte state sau de organizatii internationale, precum si accesul la informatiile acestora se realizeaza in conditiile stabilite prin tratatele internationale sau intelegerile la care Romania este parte.

Pentru reprezentantele Romaniei in strainatate coordonarea activitatii si controlul masurilor privitoare la protectia informatiilor secrete de stat se realizeaza de Serviciul de Informatii Externe in conditiile prezentei legi.

Coordonarea si controlul masurilor referitoare la protectia informatiilor secrete de stat privind activitatea specifica a atasatilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale Romaniei si a reprezentantilor militari pe langa organismele internationale se realizeaza de catre structura specializata a Ministerului Apararii Nationale.

Autoritatea Nationala de Securitate exercita atributii de reglementare, autorizare si control privind protectia informatiilor clasificate NATO, in conditiile stabilite prin lege.

Accesul la informatii secrete de stat este permis numai in baza unei autorizatii scrise, eliberate de conducatorul persoanei juridice care detine astfel de informatii, dupa notificarea prealabila la Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.

Accesul la informatiile clasificate NATO se face in baza eliberarii de catre Autoritatea Nationala de Securitate a autorizatiilor si certificatelor, dupa efectuarea verificarilor de securitate de catre institutiile abilitate.

Durata de valabilitate a autorizatiei este de pana la 4 ani; in aceasta perioada verificarile pot fi reluate oricand.

Neacordarea autorizatiei sau retragerea motivata a acesteia determina de drept interdictia de acces la informatii secrete de stat.

Conducatorii agentilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum si persoanele fizice carora le-au fost incredintate informatii secrete de stat, in cadrul raporturilor de colaborare, au obligatia sa respecte prevederile legale privind protectia acestora.

Accesul cetatenilor straini, al cetatenilor romani care au si cetatenia altui stat, precum si persoanelor apatride la informatiile secrete de stat si in locurile in care se desfasoara activitati si se expun obiecte sau se executa lucrari din aceasta categorie este permis numai in situatiile si in conditiile stabilite prin tratatele internationale la care Romania este parte sau prin hotarare a Guvernului.

Informatii secrete de serviciu

Informatiile secrete de serviciu se stabilesc de conducatorul persoanei juridice, pe baza normelor prevazute prin hotarare a Guvernului.

Neglijenta in pastrarea informatiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, raspunderea persoanelor vinovate.

Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, ai agentilor economici cu capital integrat sau partial de stat si ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligati sa stabileasca informatiile care constituie secrete de serviciu si regulile de protectie a acestora, sa coordoneze activitatea si sa controleze masurile privitoare la pastrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, in comformitate cu normele stabilite prin hotarare a Guvernului.

Este interzisa clasificarea ca secrete de serviciu a informatiilor care, prin natura sau continutul lor, sunt destinate sa asigure informarea cetatenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludarii legii sau obstructionarea justitiei.

1 HG nr 781/2002 privind protectia informatiilor secrete de serviciu

Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.585/2002, se aplica in mod corespunzator si informatiilor secrete de serviciu in ceea ce priveste:

a) clasificarea, desclasificarea si masuri minime de protectie;

b) reguli generale de evidenta, intocmire, procesare, multiplicare, manipulare, transport, transmitere si distrugere;

c) obligatiile si raspunderile ce revin conducatorilor si institutiilor publice, agentilor economici si altor persoane juridice;

d) accesul cetatenilor straini, al cetatenilor romani care au si cetatenia altui stat, precum si al persoanelor apartide la informatii clasificate si in locurile in care se desfasoara activitati, se expun obiecte sau se executa lucrari din aceasta categorie;

e) exercitarea controlului asupra masurilor de protectie.

Pentru identificarea documentelor cu caracter secret de serviciu numarul de inregistrare al acestora va fi precedat de litera S, iar pe fiecare pagina se va inscrie "secret serviciu".

Informatiile secrete de serviciu constituie in dosare, precum si cele legate in volume distincte se marcheaza pe coperta si pe pagina de titlu.

Evidenta documentelor secrete de serviciu se tine separat de cea a documentelor secrete de stat si nesecrete, in registru special destinat acestui scop.

Este interzisa scoaterea din incinta unitatii detinatoare a informatiilor secrete de serviciu fara aprobarea conducatorului acesteia.

Functiile care presupun accesul la informatii secrete de serviciu se stabilesc de catre conducatorii unitatilor detinatoare.

Evidenta autorizatiilor de acces la informatii secrete de serviciu se tine centralizat de structura /functionarul de securitate in Registrul pentru evidenta autorizatiilor de acces la informatii secrete de serviciu.

In vederea eliberarii autorizatiei de acces la informatii secrete de serviciu persoana care urmeaza sa ocupe o functie ce presupune accesul la astfel de informatii prezinta structurii/functionarului de securitate, in conditiile legii, recomandari si referinte asupra onestitatii si profesionalismului, din partea persoanelor cu functii de conducere carora li se subordoneaza direct sau a reprezentantilor autorizati ai altor persoane juridice, dupa caz, si va semna un angajament de confidentialitate.

Retragerea autorizatiei de acces la informatii secrete de serviciu se face de catre conducatorii unitatii detinatoare, in urmatoarele cazuri:

a) la incetarea raporturilor de munca ori de serviciu, dupa caz, dintre unitate si detinatorul autorizatiei sau a calitatii de demnitate publica;

b) cand atributiile specifice postului pe care este incadrat detinatorul autorizatiei nu mai presupun accesul la astfel de informatii;

c) cand detinatorul autorizatiei a incalcat reglementarile privind protectia informatiilor secrete de serviciu.

Dupa retragerea autorizatiei de acces la informatii secrete de serviciu structura/functionarul de securitate proceseaza la distrugerea acesteia, pe baza de proces-verbal.

Accesul cetatenilor straini, al cetatenilor romani care au si cetatenia altui stat, precum si al persoanelor apartide la informatii secrete de serviciu este permis in conditiile stabilite prin Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, pe baza autorizatiei speciale de acces.

Transportul informatiilor secrete de serviciu se efectueaza conform reglementarilor in materie, stabilite prin hotarare a Guvernului.

In cazul compromiterii informatiilor secrete de serviciu conducatorii unitatilor detinatoare vor dispune efectuarea cercetarii administrative pentru a stabili conditiile in care s-a produs, responsabilitatea si posibilitatera de recuperare sau limitare a prejudiciilor.

Unitatiile detinatoare de informatii de serviciu vor aduce de indata la cunostinta institutiilor investite cu atributii de coordonare a activitatii si de control al masurilor privitoare la protectia informatiilor clasificate, conform competentelor materiale, cazurile de compromitere a informatiilor secrete de serviciu.

Pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de compromiterea informatiilor secrete de serviciu unitatiile detinatoare se pot adresa instantelor judecatoresti.

Nerespectarea prevederilor prezentei hotarari atrage raspunderea penala, civila, contraventionala sau disciplinara, dupa caz, in conditiile legii.

Limitele amenzilor contraventionale in cazul nerespectarii normelor ce privesc protectia informatiilor secrete de serviciu se reduc la jumatate, fara ca limitele minime speciale astfel stabilite sa se situeze sub limitele minime generale prevazute de lege.

In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, autoritatile si institutiile publice, agentii economice cu capital integral sau partial de stat si celelalte persoane juridice de drept public sau privat care utilizeaza informatii secrete de serviciu vor emite norme proprii de aplicare a prezentei hotarari.

4. Tipuri de informatii relevante pentru siguranta nationala

In functie de modul de obtinere al acestora informatiile sunt:

- OSINT (Open Source Intelligence): culegerea din surse de acces nereglementat, oficiale sau nu din care se poate extrage o mare parte din datele relevante, avand potential valoros daca sunt prelucrate adecvat.

- HUMINT (Human Intelligence): exploatarea surselor umane secrete si nesecrete, care au acces la informatia necesara.

- SIGINT (Signals Intelligence): interceptarea si analiza comunicatiilor electronice si a altor emisii, care necesita resurse tehnice si bugetare deosebite.

- IMINT (Imagery Intelligence): folosirea fotografiei si a tehnicilor de producere a imaginilor din satelit si avion, exploatarea fotografiilor, senzorilor cu infrarosu, laserelor, aparatelor optice electronice, radarelor.

- COMINT (Comunication Intelligence): informatii tehnice si secrete provenite din comunicatiile straine.

Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre autoritate sau institutie publica nu pot fi introduse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.

Un sistem integrat si eficient de management al informatiilor de securitate este o conditie "sine qua non" a dobandirii unui statut respectat de membru cu drepturi depline. Fiecare cetatean are dreptul de a se implica in procesele de decizie ale comunitatii, dar in egala masura trebuie sa constientizeze ca promovarea intereselor legitime ale societatii presupune si protectia informatiilor clasificate.

Informatiile reprezinta orice documente, date, obiecte sau activitati, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulatie.

Informatiile clasificate sunt informatiile, datele, documentele de interes pentru securitatea nationala, care datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care

s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate, atribuindu-li-se in acest scop o clasificare de securitate. Clasele de secretizare se impart in secrete de stat si secrete de serviciu.

Nivelurile de secretizare se atribuie informatiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt: strict secrete de importanta deosebita - informatii a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale; strict secrete - informatii a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune grave securitatii nationale; secrete - informatii a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune securitatii nationale.

Informatiile secrete de serviciu sunt cele a caror divulgare ar determina prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. Acestea privesc activitatile care, fara a constitui, in intelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decat pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, divulgarea lor putand prejudicia interesul institutiei.

5. Obiectivele protectiei informatiilor clasificate sunt:

- protejarea informatiilor clasificate impotriva actiunilor se spionaj;

- compromitere sau acces neautorizat;

- alterari / modificari ale continutului acestora, precum si impotriva

sabotajelor ori distrugerilor neautorizate.

6. Modaliati de protectie a informatiilor clasificate

Protectia informatiilor clasificate vizeaza: protectia juridica, protectia prin masuri procedurale, protectia fizica, protectia personalului care are acces la informatiile clasificate ori este desemnat sa asigure securitatea acestora, protectia surselor generatoare de informatii.

Protectia juridica consta in ansamblul normelor constitutionale si al celorlalte dispozitii legale in vigoare, care reglementeaza protejarea informatiilor clasificate.

Protectia prin masuri procedurale reprezinta ansamblul reglementarilor prin care emitentii si detinatorii de informatii clasificate stabilesc masurile interne de lucru si de ordine interioara destinate realizarii protectiei informatiilor. Toate unitatile care detin informatii secrete de stat trebuie sa stabileasca norme interne de lucru si de ordine interioara destinate protectiei acestor informatii, potrivit actelor normative in vigoare. Masurile procedurale de protectie a informatiilor secrete de stat vor fi integrate in programul de prevenire a scurgerii de informatii clasificate.

Protectia fizica reprezinta ansamblul activitatilor de paza, securitate si aparare, prin masuri si dispozitive de control fizic si prin mijloace tehnice, a locurilor in care sunt gestionate informatii clasificate. Masurile de protectie fizica se concretizeaza in sisteme automate pentru supraveghere, control, acces, gratii la ferestre, incuietori la usi, paza la intrari, patrule de securitate, dispozitive de alarma, mijloace pentru detectarea observarii, ascultarii sau interceptarii, dimensionate in raport cu: nivelul de secretizare a informatiilor, volumul si localizarea acestora; tipul containerelor (fisete, seifuri, dulapuri ) in care sunt depozitate informatiile; caracteristicile cladirii si zonei de amplasarea.

Protectia personalului care are acces la informatii clasificate si este desemnat sa asigure securitatea acestora consta in ansamblul verificarilor si masurilor de educatie protectiva si se realizeaza prin: verificarea persoanelor in vederea eliberarii certificatului / autorizatiei de acces la informatii clasificate; identificarea surselor de fisc si prevenirea incidentelor de securitate care pot conduce la compromiterea informatiilor clasificate; includerea persoanelor intr-un sistem permanent de pregatire, in vederea insusirii corecte de catre acestea a standardelor de securitate si a modului de implementare eficienta a masurilor de protectie informatiilor clasificate.

Protectia surselor generatoare de informatii (INFOSEC) este ansamblul masurilor si structurilor destinate protectiei informatiilor clasificate prelucrate, stocate sau transmise prin intermediul sistemelor informatice de comunicatii si al altor sisteme electronice, impotriva oricaror actiuni care pot aduce atingere confidentialitatii, integritatii, disponibilitatii si autenticitatii acestora. Masurile INFOSEC acopera securitatea calculatoarelor, a transmisiilor, a emisiilor, securitatea criptografica, precum si depistarea si prevenirea amenintarilor la care sunt expuse informatiile si sistemele.

7. Accesul la informatii

Accesul la informatii clasificate se acorda in baza certificatului de securitate eliberat de autoritatile abilitate si a respectarii principiului "nevoii de a stii". In cazul in care o persoana detine certificat de securitate sau autorizatie de acces la informatiile nationale clasificate, acesteia i se poate da si certificat de securitate pentru acces la informatii clasificate valabil pentru acelasi nivel de secretizare sau pentru un nivel inferior. Daca informatiile clasificate la care se solicita acces sunt de nivel superior celui pentru care persoana in cauza detine certificat de securitate sau autorizatie de acces se vor efectua verificarile necesare, potrivit standardelor in vigoare.

In cazuri exceptionale, determinate de situatii de criza, calamitati sau evenimente imprevizibile, conducatorul unitatii poate acorda acces temporar la informatii clasificate anumitor persoane care nu detin certificat de securitate sau autorizatie de acces, cu conditia asigurarii unui sistem corespunzator de evidenta. Certificatul de securitate, respectiv, autorizatia de acces se elibereaza numai in baza avizelor acordate de autoritatea desemntata de securitate in urma verificarilor efectuate asupra persoanei in cauza, cu acordul scris al acesteia.

8. Informatia clasificata - exceptie de la dreptul la informatie

Constitutia din 1991, modificata in 2003, a consfintit in primul articol caracterul si atributele statului roman si a precizat in acelasi timp si teoriile majore ce stau la baza statului si a regimului politic democratic:

- demnitatea omului;

- drepturile si libertatile cetatenesti;

- libera dezvoltare a personalitatii umane;

- dreptatea si pluralismul politic;

Aceste teorii, considerate principii constitutionale, se afla intr-o relatie de interdependenta si conditionare reciproca. Efectivitatea exercitarii drepturilor si a aplicarii garantiilor nu este posibila in absenta unei corecte informari a cetateanului.

Dupa cum am si enuntat in incipit-ul acestui capitol referitor la Constitutie, dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit, iar autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal; mijloacele de informare in masa fiind obligate la randul lor sa asigure informarea corecta asupra problemelor de interes personal opiniei publice.

Dreptul la informatie

Dreptul la informatie este receptat de Constitutia Romaniei din instrumentele juridice internationale in domeniul protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale. Importanta acestui drept este dovedita prin consacrarea sa in principalele instrumente internationale din domeniu si anume: in Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale ca parte integranta a libertatii de exprimare, precum si prin Pactul international cu privire la drepturile civile si politice. Este un adevarat drept fundamental deoarece dezvoltarea materiala si spirituala a omului, exercitarea libertatilor prevazute in Constitutie si mai ales a acelora prin care se exprima gandurile, opiniile, credintele religioase si creatiile de orice fel, implica si posibilitatea de a receptiona date si informatii privind viata sociala, politica, economica, stiintifica si culturala⁽¹⁶⁾.

Notiunea de informatie desemneaza ansamblul coerent si unitar de semnificatii gnoseologice, care aduc un element de noutate, ceruta de nevoia de clarificare. Informatia are valoare sociala daca insusirile si calitatile sale corespund necesitatilor si intereselor individului si ale societatii. Ea trebuie sa poata fi utilizata pentru a satisface o anumita necesitate, de a circula in functie de exigentele de relationare si de a fi transferata in functie de nevoi si interese.

In consecinta, accesul la informatie precum si protectia informatiilor sunt esentiale pentru functionarea si dezvoltarea societatii.

Notiunea de informatie are un inteles foarte larg si in viziunea legiuitorului, cuprinzand orice documente, date, obiecte sau activitati, indiferent de forma, mod de exprimare sau de punere in circulatie.

Articolul 31 din Constitutie cuprinde dispozitii privind informatiile generale ("orice informatie de interes public"), informatii despre evenimente sau actiuni hotarate de catre autoritatile publice, precum si informatii cu caracter personal. Prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice, indiferent de suportul ori forma sau de modul de exprimare a informatiei.

Articolul 31 acorda expresie juridica unui continut complex si dinamic, garantand accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatie de interes public, reprezentand unul dintre principiile fundamentale in raporturile existente intre cetateni si autoritatile publice, in conformitate cu legea suprema in stat si cu evenimentele internationale in domeniu.

Conform legiuitorului acest drept este absolut, cu exceptia limitelor referitoare la masurile de protectie a tinerilor si la securitatea nationala⁽¹⁷⁾. Scopul accesului liber la informatiile de interes public este de a se asigura controlul activitatii institutiilor si autoritatilor publice.

In consecinta, orice ingradire a acestui drept trebuie proiectata de asa natura incat sa asigure echilibrul intre interesul societatii de a-si controla alesii si interesul statului de a proteja informatiile ce privesc siguranta nationala.

10. Ingradirea dreptului la informatie. Informatia clasificata

Indiferent de interesul care a dus la protejarea unei informatii prin masura clasificarii, aceasta reprezinta o ingradire a dreptului la informatie prevazut de Constitutie si de prevederile internationale in domeniu. Avand in vedere statutul Constitutiei ca lege fundamentala in stat orice restrangere a dreptului la informatie trebuie sa respecte o serie de conditii. Continutul articolului 53 din Constitutie, referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, reprezinta o garantie indirecta a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Restrangerea exercitiului celorlalte drepturi si libertati poate fi dispusa numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii si a moralei publice, a drepturilor si libertatilor, desfasurarea instructiei penale, prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Constitutia limiteaza restrangerile doar la anumite situatii clar definite si de o incontestabila importanta, care implica apararea unor valori sociale si umane care, prin rolul lor, pot legitima asemenea masuri.

Recomandarea (2002) a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind accesul la documente oficiale prevede posibilitatea unor exceptii de la accesul la informatii, dar numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: "Limitarile trebuie prevazute clar de lege, trebuie sa fie necesare intr-o societate democratica si sa fie proportionale cu scopul pe care il protejeaza." ; "Accesul la un document poate fi refuzat daca dezvaluirea informatiei din documentul oficial ar leza sau ar putea leza oricare din valorile mentionate in paragraful 1, cu exceptia situatiei in care exista un interes predominant in dezvaluirea informatiei."

Asigurand dreptul la informatie, articolul 31 priveste numai informatiile se interes public, marcand astfel exact dimensiunile acestui drept. Totusi exista cazuri in care informatiile sunt de interes public dar nu sunt destinate publicarii, deoarece prin acestea nu s-ar satisface interesul public ci dimpotriva acesta ar leza. Exceptie de la principiul liberului acces la informatiile de interes public sunt informatiile clasificate ca secrete, clasificare dictata tot de catre interesul public. Prin legea nr.182 / 2002 privind protectia informatiilor clasificate, acestea sunt definite ca fiind informatiile, datele, documentele de interes pentru securitatea nationala, care, datorita nivelurilor de importanta si consecintelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate.

In cadrul informatiilor clasificate o importanta deosebita o reprezinta informatia pentru securitatea nationala, corespunzand notiunii de secret de stat, si in functie de a carei importanta, sunt atribuite grade diferite de secretizare. Recent adoptata Doctrina Nationala a Informatiilor pentru Securitate trateaza extensiv conceptul informatiei pentru securitate. Aceasta este considerata un produs analitic, rezultat al activitatii specializate de cautare, identificare, obtinere, prelucrare/ procesare a datelor referitoare la disfunctii, vulnerabiliti, factori de risc, amenintari, stari de pericol la adresa principiilor si normelor politico-sociale statornicite prin Constitutie si menita sa contribuie la mentinerea stabilitatii interne si la consolidarea mediului international pentru securitate. Aceste necesitati si interese confera informatiei pentru securitate valoare de patrimoniu strategic. Informatiile pentru securitate sunt:

- informatii de necesitate nationala - care se refera la apararea

valorilor si realizarea obiectivelor nationale fundamentale,

precum si la protejarea functiilor natiunii, ca unitate in

diversitate si a resurselor informationale, energetice si umane;

- de interes national - care privesc caile de realizare, sustinere

si promovare a intereselor nationale fundamentale.

Informatiile pentru securitate constituie :

- suportul viabil al cunoasterii nevoilor de siguranta ale cetateanului, societatii, natiunii si statului, precum si al fundamentarii politicilor si strategiilor nationale de securitate;

- resursa de putere nationala in evolutia mediului international de securitate, pe care se fundamenteaza toate actiunile privind apararea si promovarea intereselor de securitate ale statului roman si ale aliatilor sai;

- factor de avertizare oportuna, exacta, corecta si echidistanta politic asupra posibilelor situatii critice si suport al deciziilor necesare prevenirii, contracararii sau inlaturarii pericolelor la adresa securitatii nationale.

Informatiile pentru securitate se obtin prin valorificarea tuturor resurselor informationale existente, precum si prin surse, mijloace si metode secrete, create si folosite sub autoritatea legii si in conformitate cu imperativul protejarii drepturilor si libertatilor fundamentale de orice fel de intruziuni ilegale⁽¹⁸⁾.

10.1 Secrete de stat si de serviciu

Asa cum se poate observa din definitia informatiilor clasificate, ca exceptie de la exercitarea libera a dreptului la informatie, elementul cheie in determinarea informatiilor care pot constitui secrete de stat este securitatea nationala. Aceasta reprezinta o cauza justificativa pentru ingradirea drepturilor cetatenesti privind dreptul la informatie. Articolul 17 din legea nr. 182 / 2002 include in categoria extrem de larga a informatiilor "secrete de stat", totalitatea informatiilor aferente domeniilor considerate de lege de interes pentru securitatea nationala.

Prin securitatea nationala a Romaniei se intelege starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economice si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie.

Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele :

planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;

actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savarsi oricare din aceste fapte;

tradarea prin ajutarea inamicului;

actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;

spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea acestora;

subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;

actiunile prin care se atenteaza la viata, integrarea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;

initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascist, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;

actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savarsirea de asemenea fapte;

atentatele contra unei colectivitati, savarsite prin orice mijloace;

sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radio-activ, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decat cele prevazute de lege, precum si portul de armamnet sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala;

initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate anterior, precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii.

10.2. Operatiunea de clasificare

Clasificarea este aceea actiune de restrangere a autorizatiei de acces la o informatie, prin incadrarea acesteia intr-o clasa si nivel de secretizare. Ne referim exclusiv la masuri de securitate, care nu schimba deloc continutul sau forma informatiei. "Obiectul" protectiei il poate constitui deopotriva continutul informatiei, cat si sursa acesteia. Nivelurile de secretizare se stabilesc conform definitiilor prevazute la art. 19 al legii 182 / 2002.

Clasificarea unui document trebuie precedata de o apreciere in privinta necesitatii de clasificare. Un nivel prea ridicat de clasificare sistematica conduce la o diminuare a rolului acesteia. Deci, in procesul de clasificare a informatiilor este necesara moderatia. Clasificarea nu este a priori legata de evaluare. Supra-clasificarea (acordarea unui nivel de clasificare mai inalt decat cel cerut de o informatie, clasificarea excesiva) este periculoasa: ea conduce la o crestere nejustificata a numarului de documente clasificate si reduce valoarea restrictionarii accesului. Sub-clasificarea presupune ca, desi nu ar trebui sa fie astfel, unele informatii sunt accesibile. Prin urmare clasificarea unui document ar trebui sa faca obiectul unei analize serioase.

Informatiile sunt clasificate numai in cazul in care se impune protectia acestora, iar nivelurile de secretizare si perioada de timp pentru care sunt clasificate subzista atata timp cat dezvaluirea si diseminarea lor neautorizata ar putea prejudicia securitatea nationala, apararea tarii, ordinea publica sau interesele personale juridice de drept public sau privat. O informatie care a avut la un moment dat un caracter sensibil, poate in timp sa isi piarda importanta. In aceasta situatie intervine declasificarea, ca operatiune de suprimare a mentiunilor de clasificare si scoatere a informatiei de sub incidenta reglementarilor protective prevazute de lege. Informatiile se declasifica daca: termenul de clasificare a expirat; dezvaluirea informatiilor nu mai poate prejudicia siguranta nationala, apararea tarii, ordinea publica, ori interesele persoanelor de drept public sau privat detinatoare; a fost atribuit de o persoana neimputernicita prin lege; informatiile clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine ca sunt compromise sau iremediabil pierdute.

Emitentii documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea mentinerii in nivelurile de secretizare acordate anterior si vor prezenta imputernicitilor si functionarilor superiori abilitati prin lege sa atribuie nivelurile de secretizare, propuneri in consecinta. Informatiile secrete de serviciu se declasificata de conducatorii unitatilor care le-au emis, prin scoaterea de pe listele prevazute la art. 8, care vor fi reanalizate ori de cate ori este necesar. Ori de cate ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie sa precizeze daca acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumita data sau la producerea unui anumit eveniment.

Standardele nationale prevad ca emitentii documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea mentinerii nivelurilor de secretizare. Mai departe, legea omite sa prevada aducerea la cunostinta publicului a informatiilor declasificate de catre emitentii sau detinatorii acestor informatii. Numai prin aducerea la cunostinta publicului a unei informatii declasificate se poate asigura intr-adevar respectarea principiului liberului acces la informatii de interes public. In plus, o asemenea masura permite controlul public, inclusiv prin cereri formulate pe baza legii 544/ 2001, asupra clasificarii initiale a informatiei respective.

Mecanismul de departajare a informatiilor publice de cele ce trebuie clasificate este prezentat in dispozitiile articolelor 22 si 23 ale legii nr. 182 / 2002

potrivit carora autoritatile publice sunt obligate sa-si intocmeasca liste proprii cuprinzand informatiile clasificate pe care le detin - secrete de stat, pe niveluri de secretizare si, respectiv, secrete de serviciu.

Pentru realizarea unei clasificari corecte si unitare a informatiilor secrete de stat, fiecare institutie care colaboreaza sau lucreaza cu astfel de informatii va intocmi un un ghid de clasificare. Lista informatiilor secrete de stat elaborate sau detinute de institutie se va intocmi in conformitate cu prevederile articolului 17 din Legea nr. 182 / 2002, care stabileste continutul informatiilor cuprinse in aceasta categorie. La intocmirea listei functiilor ce necesita acces la informatii secrete de stat, conducatorul institutiei va avea in vedere persoanele care incadreaza structura de securitate (carora urmeaza a li se elibera certificate de securitate), angajatii care, in virtutea atributiilor de serviciu, vor lucra cu informatii secrete de stat (carora li se vor elibera autorizatii de acces la informatii clasificate), precum si personalul administrativ care poate avea, tangential, acces la informatii clasificate (tot in baza autorizatiilor de acces). In lista se va mentiona nivelul de secretizare al informatiilor la care urmeaza a avea acces fiecare dintre angajati.

Lista cuprinzand informatiile secrete de stat, pe niveluri de secretizare, se aproba prin hotarare a Guvernului. Tot prin hotarare a Guvernului se aproba orice actualizare ulterioara a acestei liste, fie prin schimbarea nivelului de secretizare, fie prin declasificare. Prevederile alineatelor 4 si 10 ale articolului 24 sunt formulate de asa natura incat pot da nastere unor confuzii. Totusi la o examinare mai atenta a textului, observam ca alineatul 4 prevede ca emitentul, printr-o solicitare motivata propune Guvernului declasificarea informatiilor, iar Guvernul este cel care, prin hotarare, dispune acest lucru. Alineatul 10 precizeaza, mai apoi, ca aceleasi persoane sau autoritati publice competente care au formulat propunerea, vor realiza declasificarea aprobata prin hotarare a Guvernului. Lista informatiilor clasificate (dupa aprobarea prin HG) si lista functiilor ce necesita acces la informatii clasificate (aprobata de conducatorul institutiei) vor fi communicate la ORNISS si la institutiile carora le revin sarcini de organizare a masurilor specializate de protectie a informatiilor clasificate.

Legea 182 / 2002 nu prevede posibilitatea / obligatia publicarii, de catre detinatorii de informatii, a listelor categoriilor de secrete. Listele categoriilor de secrete trebuie sa fie publice, pentru ca astfel legea nu indeplineste cerinta previzibilitatii, iar persoanele, inclusiv cele care doresc sa obtina informatii, nu isi pot adapta comportamentul prevederilor legale si nu stiu care sunt categoriile de informatii exceptate de la liberul acces garantat prin legea 544 / 2001⁽¹⁹⁾.

10.2.1 Accesul la informatiile nationale clasificate

Accesul la informatiile nationale clasificate este permis cu respectarea principiului "necesitatii de a cunoaste", numai persoanelor care detin certificat de securitate sau autorizatie de acces, valabile pentru nivelul de secretizare a informatiilor necesare indeplinirii atributiilor de serviciu.

"Necesitatea de a cunoaste" este principiul conform caruia accesul la informatii clasificate se acorda in mod individual numai persoanelor care, pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu, trebuie sa lucreze cu astfel de informatii sau sa aiba acces la acestea.

Cu privire la acest principiu trebuie atrasa atentia inca de pe acum la diferenta de terminologie folosita in materia informatiilor nationale clasificate si a informatiilor NATO clasificate. In timp ce in primul caz se foloseste denumirea "necesitatea de a cunoste" in cel de-al doilea caz este folosita sintagma "nevoia de a sti". "Nevoia de a sti " (need-to-know), este principiul in virtutea caruia nici o persoana nu este indreptatita doar prin rang, functie sau certificat de securitate sa aiba acces la informatiile clasificate NATO. Numarul persoanelor care au acces la informatii si documente clasificate NATO trebuie restrans la cele ale caror activitate si indatoriri profesionale impun lucrul cu astfel de informatii.

Autorizatia de acces la informatii clasificate este eliberata cu avizul institutiilor abilitate, de conducatorul persoanei juridice detinatoare de astfel de informatii, prin care se confirma ca, in exercitarea atributiilor profesionale, posesorul acesteia poate avea acces la informatii secrete de stat de un anumit nivel de secretizare, potrivit principiului necesitatii de a cunoaste.

Legea nr. 182 / 2002 privind protectia informatiilor clasificate defineste certificatele de securitate ca documente care atesta verificarea si acreditarea persoanei de a detine, de a avea acces si de a lucra cu informatii clasificate. In practica protectiei informatiilor clasificate, termenul "certificat de securitate" se foloseste in doua acceptiuni diferite. Astfel, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 585 / 2002, certificatul de securitate este un document eliberat persoanei cu atributii nemijlocite in domeniul protectiei informatiilor clasificate, respectiv functionarului de securitate sau salariatului din structura de securitate, care atesta verificarea si acreditarea de a detine, de a avea acces si de a lucra cu informatii clasificate de un anumit nivel de secretizare. Acest certificat este eliberat de catre conducatorul institutiei in baza aprobarii obtinute de la ORNISS, care la randul ei, este data in functie de avizul comunicat de autoritatea desemnata de securitate care a efectuat verificarea de securitate. Certificatul de securitate eliberat in baza prevederilor HG 585 / 2002, ca si autorizatia de acces la informatii clasificate, confera acces la informatii nationale clasificate din clasa secrete de stat⁽²⁰⁾.

Accesul la informatii NATO clasificate si la activitati organizate in cadrul Aliantei Nord-Atlantice se acorda tot in baza unui certificat de securitate, care insa este eliberat de catre ORNISS in baza concluziilor transmise de catre ADS care a efectuat verificarea de securitate.

Eliberarea acestor documente se face de catre conducatorul institutiei in baza aprobarii obtinute de la ORNISS, dupa care se solicita efectuarea verificarilor de securitate asupra persoanei care urmeaza sa aiba acces la informatii secrete de stat. ORNISS, la randul sau aproba eliberarea acestora, in functie de avizul comunicat de autoritatea desemnata de securitate, in urma verificarilor efectuate asupra persoanei in cauza. Valabilitatea certificatului de securitate sau autorizatiei de acces eliberate unei persoane este de pana la patru ani, deci pe o perioada limitata, necesitand o reevaluare la sfarsitul perioadei de valabilitate precum si pe parcurs.

Astfel, verificarile pot fi reluate in oricare din urmatoarele situatii: daca se solicita accesul la informatii de nivel superior, in cazul unor modificari in datele de identificare ale persoanei, la aparita oricaror riscuri de securitate din punct de vedere al compatibilitatii accesului la informatiile clasificate.

In unele situatii exceptionale, se poate permite accesul temporar la informatii clasificate dar cu conditia asigurarii unui sistem corespunzator de evidenta. Persoanelor carora li se permite accesul la informatii in astfel de situatii vor semna angajamente de confidentialitate si vor fi comunicate la ORNISS, in cel mai scurt timp posibil, pentru efectuarea verificarilor de securitate, conform procedurilor.

Certificatul de securitate sau autorizatia de acces vor fi retrase daca se intalnesc urmatoarele ipoteze: ORNISS solicita acest lucru; conducatorul unitatii decide in acest sens; la solicitarea autoritatii desemnate de securitate; la plecarea din unitate sau la schimbarea functiei, daca noua pozitie nu implica accesul la astfel de informatii; la schimbarea nivelului de acces.

Transmiterea informatiilor clasificate intre unitati se va efectua cu aprobarea emitentului si cu respectarea principiului "necesitatii de a cunoaste". Functionarul de securitate al unitatii detinatoare se va asigura ca reprezentantul unitatii primitoare detine certificatul de securitate sau autorizatia de acces corespunzatoare nivelului de secretizare a informatiilor clasificate care fac obiectul predarii-primirii.

O problema speciala, reglementata de actele normative in vigoare, este accesul cetatenilor straini, al celor cu dubla cetatenie (romana si straina) precum si al persoanelor apatride, la informatii clasificate si in locurile in care se defasoara activitati, se expun obiecte sau se executa lucrari din aceasta categorie. In baza acordului comunicat de ORNISS, conducatorul unitatii va elibera persoanelor respective o autorizatie de acces, valabila numai pentru perioada desfasurarii activitatilor comune si care se delimiteaza strict sectoarele / departamentele la care are acces.

Protectia informatiilor este determinata de diversitatea si specificitatea domeniilor de activitate, de particularitatile mediului informational (caracterizat printr-o continua perfectionare a mijloacelor, tehnicilor si tehnologiilor de obtinere, prelucarre si transmitere a datelor) precum si de pericolul sustragerii, accesarii si utilizarii ilegale a informatiilor de catre persoane neautorizate.