RELATIILE PUBLICE IN JANDARMERIA ROMANA

PROBLEME:

1. NOTIUNI GENERALE DESPRE RELATIILE PUBLICE

2. RELATIILE PUBLICE IN MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI

INTERNELOR SI IN JANDARMERIA ROMANA

3. FORME SI METODE DE MEDIATIZARE

1. Notiuni generale despre relatiile publice

Numeroase studii si cercetari efectuate de oamenii de stiinta in ultimii 50 de ani subliniaza un progres fara precedent in istoria omenirii.

Cu toate acestea, sistemul de mentinere a ordinii publice a ramas in mod traditional, conservator in privinta schimbarii. Aproape orice idee prezentata s-a confruntat cu scepticismul manifestat de catre oamenii legii. Cu greu este abandonata vechea conceptie in care organele Ministerul Administratiei si Internelor isi desfasurau activitatea in spatele usilor inchise, iar relatiile cu cetatenii se reduceau la cele strict profesionale.

Locul acestora este luat treptat de relatiile de colaborare dintre cei indrituiti cu mentinerea ordinii publice si marele public, ceea ce genereaza constientizarea responsabilitatii mutuale pentru crearea unei societati decente si disciplinate.

Cea care trebuie sa preia stabilirea si conducerea acestor relatii de colaborare nu este comunitatea, cu structura sa multidimensionala si in continua schimbare, ci institutiile Ministerul Administratiei si Internelor care prin misiunile sale trebuie sa accepte cele trei mari domenii: controlul si descurajarea activitatii infractionale, mentinerea ordinii si linistii publice si prestarea unor servicii catre populatie.

Notiunea de comunitate include, pe langa indivizii luati separat, si institutiile sau organizatiile neguvernamentale care ii reprezinta.

In sens larg, prin relatiile dintre autoritati si comunitate se intelege totalitatea contactelor (indiferent daca acestea sunt oficiale sau neoficiale) dintre cadrele unei structuri abilitate cu respectarea aplicarii legii si membrii comunitatii care beneficiaza de servicii specifice.

Asadar, pentru asigurarea ordinii publice si a unui climat de siguranta civica este necesara conjugarea eforturilor tuturor institutiilor statului, a unor organisme neguvernamentale si ale cetatenilor, in scopul prevenirii unor fapte de natura a afecta buna desfasurare a activitatilor economico-sociale intr-un stat de drept.

Perceperea eronata a misiunilor institutiilor democratice, precum si reticenta cetatenilor de a-si manifesta opinia si a interveni fata de cei care incalca legea, au incurajat manifestarile antisociale ale unor indivizi, fapt ce a dus la deteriorarea climatului de siguranta civica si proliferarea unor fapte care lezeaza persoana si patrimoniul acesteia.

Evolutia ingrijoratoare a acestor categorii de fapte impune in mod pregnant gasirea unor noi forme de actiune si organizarea activitatii institutiilor abilitate cu mentinerea ordinii de drept in vederea impunerii respectului fata de lege, asigurarea securitatii cetateanului si cresterii increderii populatiei in aceste institutii.

Nu trebuie confundate relatiile jandarmerie-comunitate cu relatiile publice.

Daca relatiile publice reprezinta, in principal, o activitate de comunicare intr-un singur sens, prin care se urmareste informarea comunitatii asupra activitatilor desfasurate de catre jandarmerie si atragerea sprijinului cetatenilor in aplicarea legii, relatiile jandarmerie-comunitate presupun un proces de comunicare in dublu sens, exprimand punctul de vedere al ambelor parti in rezolvarea unor probleme de interes comun.

In relatiile de comunicare, o atentie deosebita trebuie acordata calitatii comunicarii dinspre institutie catre public.

Orice comunicare de acest gen trebuie sa fie buna si eficace.

In principiu, orice comunicare catre public poate fi apreciata ca fiind slaba, ineficienta sau buna si eficienta.

Se considera slaba, ineficienta comunicarea al carui mesaj nu este inteles de catre destinatar. O comunicare este buna daca mesajul transmis poate fi descifrat si inteles de catre subiectul receptor. Comunicarea eficace este aceea care realizeaza transmiterea unui mesaj relativ scurt si clar, care sa poata fi inteles de catre destinatar si, totodata sa il poata asimila pentru a-i da curs. Comunicarea eficace, in raport cu comunicarea buna, presupune elemente de ordin motivational care sa-l influenteze pozitiv pe destinatar, sa determine acceptarea mesajului si traducerea lui in viata.

In activitatea de comunicare, va avea succes, in primul rand, acel individ care are capacitatea de a comunica bine si eficace. Capacitatea de comunicare este o aptitudine speciala a individului, care poate fi formata si dezvoltata.

Relatiile jandarm-comunitate trebuie sa se deruleze nu numai pe baza normelor scrise, a normelor juridice, dar si a celor nescrise, a regulilor de convietuire civilizata, de omenie si respect fata de semenii nostri.

Civilizatia moderna, cere celor care au imbratisat aceasta profesie, un inalt nivel de cultura si profesionalism, dar si o conduita deosebita in orice situatie in multitudinea relatiilor sociale.

Schimbarea mentalitatii oamenilor ca urmare a revolutionarii intregii societati romanesti, impune si jandarmului un comportament, o conduita plina de respect, decenta si bun-simt in toate imprejurarile plecand de la eleganta si bunul gust al vestimentatiei pana la vorbire, gestica, mimica, la pozitia si atitudinea sa in diferite ipostaze. Prin tot ceea ce face jandarmul, prin modul de a-si organiza viata, de a actiona, trebuie sa dovedeasca cultul respectului fata de om. Insasi ratiunea existentei sale presupune rolul sau pozitiv constructiv, protector, reglator in relatiile sociale, rol care depinde in mare masura de comportamentul sau. Munca sa este o munca cu oamenii, el intra in relatii profesionale sau extraprofesionale cu oameni de cele mai diferite categorii socioprofesionale, de varste, niveluri culturale, conceptii religioase ori politice diferite. El se intalneste cu acesti oameni in diverse locuri, in diverse situatii, uneori tensionate, alteori destinse. In orice imprejurare el trebuie sa impresioneze placut, sa lase in sufletul interlocutorului nostalgia si placerea de a fi discutat cu un om al demnitatii personale, al farmecului si elegantei comportamentale. Numai actionand in acest fel, el va castiga respectul marelui public.

Relatiile dintre unitatea de jandarmi si comunitatea locala, in intregime sau cu segmente ale acesteia, se nasc fie ca vrem, fie ca nu vrem, cu atat mai mult, cu cat jandarmeria se dezvolta ca o forta de ordine publica aflata in slujba cetatenilor, a comunitatii. Pornind de la acest adevar, relevat de actiunile jandarmeriei de mentinere sau restabilire a ordinii publice, de actiunile umanitare de limitare si lichidare a urmarilor unor catastrofe sau calamitati naturale, este necesar sa se inteleaga faptul ca unitatea sau subunitatea de jandarmi nu este si nu poate fi o entitate izolata in comunitatea locala, ci in primul rand, este o componenta a comunitatii.

Initierea, dezvoltarea si statornicirea unor relatii firesti de comunicare, de informare, cultural-educative si, mai ales, de integrare si apartenenta sunt cerute cu necesitate inclusiv de executarea misiunilor incredintate Jandarmeriei Romane. Tratarea cu superficialitate sau cu neglijenta a unei asemenea tip de relatii pot afecta in mod negativ indeplinirea atributiilor legale de catre marile unitati si unitati, capacitatea de interventie in toate componentele sale.

2. Relatiile publice in Ministerul Administratiei si Internelor si in Jandarmeria Romana

Activitatea de relatii publice a Ministerului de Interne constituie un atribut important al intregului personal si consta in stabilirea si mentinerea unor relatii de comunicare permanente si reale cu societatea civila si institutiile acesteia.

Scopul relatiilor cu comunitatea locala il constituie obtinerea sprijinului constient, a intelegerii ratiunii de a fi a respectivei unitati de jandarmi, cucerirea simpatiei si respectului fata de uniforma de jandarm.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul ca aceste relatii cu comunitatea locala nu sunt in nici un caz optionale, ele exista si fara vointa noastra, dar depinde de noi cum se deruleaza, ce sens urmeaza.

Ca orice organism viu, comunitatea locala are o structura complexa, un caracter dinamic si se bazeaza pe interesele sociale, profesionale, economice, politice, culturale, religioase, etnice, rasiale. Cu alte cuvinte, comunitatea locala include: organe si organizatii guvernamentale si non-guvernamentale, organizatii profesionale, institutii de invatamant, filiale ale partidelor politice, organizatii si asociatii civile, simpli cetateni etc.; segmente care se afla intr-o interactiune permanenta.

Organizarea si desfasurarea activitatii de relatii publice in Ministerul de Interne sunt determinate de:

cerintele statului de drept privind transparenta institutiei si controlul democratic asupra acesteia;

dreptul constitutional al fiecarui cetatean de a fi informat in legatura cu activitatea institutiilor publice;

importanta deosebita pe care o are propria imagine publica in activitatea organismului institutiei;

necesitatea existentei unei comunicari interne coerente si operative, cu rezultate pozitive asupra motivarii personalului pentru indeplinirea atributiunilor ce-i revin.

In activitatea de relatii publice se vor respecta urmatoarele principii

difuzarea informatiilor publice se efectueaza cu respectarea prevederilor Constitutiei Romaniei si ale celorlalte acte normative referitoare la dreptul la informatie al tuturor cetatenilor;

punerea la dispozitie in mod oportun si complet a informatiilor solicitate de catre mass-media, diferite institutii, organizatii sau de catre cetateni, in masura in care acestea nu intra sub incidenta legilor si reglementarilor referitoare la protectia informatiilor;

informarea permanenta a intregului personal al Ministerul Administratiei si Internelor cu privire la activitatile acestei institutii care vizeaza misiuni de interes pentru populatie.

Pentru coordonarea activitatilor ce privesc imaginea Ministerul Administratiei si Internelor, functioneaza Directia de Relatii Publice care este o unitate centrala, specializata in conceperea, organizarea, conducerea, desfasurarea si controlul activitatilor de relatii publice si este investita cu competente si atributii in urmatoarele domenii de responsabilitate:

consilierea ministrului de interne si a cadrelor de conducere din minister in probleme de relatii publice;

asigurarea politicii de transparenta a Ministerului de Interne;

indeplinirea functiei de interfata a Ministerului de Interne in relatia cu mass-media si cu societatea civila;

gestionarea imaginii publice a Ministerului de Interne pe plan intern;

participarea impreuna cu celelalte structuri ale statului, la promovarea imaginii Romaniei in lume.

In Jandarmeria Romana, relatiile publice au cunoscut o dezvoltare atat organizatorico-functionala in cadrul Comandamentului National al Jandarmeriei si la nivelul structurilor subordonate, cat si ca deschidere si transparenta fara precedent. Pana la crearea Biroului de presa in anul 1990, apoi Serviciul de Imagine si Informare Publica si apoi serviciul de Relatii Publice, informatiile destinate publicitatii ajungeau la public intr-o maniera neprofesionista si, ca urmare, trunchiate si uneori in total dezacord cu realitatea, cu adevarul.

Situatia mediatica in care se afla, imediat dupa decembrie 1989, institutia Jandarmeriei, datorita asocierii fortate (ca rezultat al necunoasterii adevarului), cu fosta Securitate, era, prin impactul produs asupra opiniei publice, dintre cele mai precare. Desfiintarea in fapt a cenzurii a permis presei sa emita judecati de valoare, in multe situatii, fara o baza documentara reala, de la fata locului. Zvonistica si scenariile se aflau in 1990, la apogeu. Jandarmeria reinfiintata la inceputul anului, se afla din punct de vedere mediatic intr-o situatie insuficient definita. Avea de optat intre a contracara prin mijloace specifice presei si a astepta revenirea acesteia la sentimente mai bune.

In toamna anului 1990 s-a inceput o campanie de presa pentru a se informa publicul cu adevaratul rol al Jandarmeriei, cu misiunile pe care aceasta le indeplineste.

In aceasta perioada, in forma directa si oficiala, institutia lua pozitie clara fata de acuzele nefondate ce i se aduceau prin mass-media. In urmatorii doi ani s-a actionat calificat pentru ameliorarea imaginii institutiei, un rol important jucandu-l aparitia seriei noi a publicatiei ,,Revista Jandarmeriei" (decembrie 1991).

Prin eforturi sustinute si conjugate, prin aplicarea severa a principiilor de transparenta si deschidere in relatiile cu presa, s-a reusit ca Jandarmeria Romana sa fie perceputa pozitiv de opinia publica, de societatea civila, sa se bucure de respect si sa aiba in randul populatiei o apreciabila cota de simpatie. Au trebuit sa fie invinse reticente, automatisme, sa fie convinsi oameni cu functii de raspundere ca cine nu apare in presa, nu exista.

In unitatile Jandarmeriei au fost infiintate functii de ofiteri de relatii publice, incadrati in functii prevazute in statele de organizare sau numiti prin ordin de zi pe unitate, care raspund de organizarea si desfasurarea activitatilor de relatii publice proiectate si desfasurate de catre unitate, precum si de calitatea si continutul acestora.

Ofiterii de relatii publice au, in principal, urmatoarele atributii:

intocmesc documentele de planificare a comunicarii in cadrul unitatii, pe baza planului de activitate de relatii publice elaborat de Directia de Relatii Publice si aprobat de ministrul de interne;

gestioneaza, pe plan local, relatiile cu mass-media, monitorizeaza modul de prezentare a activitatilor unitatii de catre presa scrisa si audio-vizuala si prezinta comandantilor sinteze gen revista presei;

asigura difuzarea informatiilor cu caracter public catre intregul personal al unitatii din care fac parte;

pregatesc si asigura prezentarea in presa centrala si locala a informatiilor referitoare la cele mai importante evenimente din viata si activitatea unitatii;

mentin legatura cu organizatiile veteranilor de razboi, ale cadrelor in rezerva si in retragere, asigurand participarea acestora la activitatile importante din cadrul unitatii;

organizeaza in urma deciziei comandantilor, cand situatia concreta impune acest lucru, conferinte de presa.

Activitatea de relatii publice se desfasoara pe urmatoarele domenii de activitate:

informarea interna; relatii cu comunitatea; relatiile cu mass-media; informarea internationala; gestionarea crizelor mediatice

a). Informarea interna

Un principiu fundamental al relatiilor publice spune ca ,,relatiile publice incep de acasa"; rezulta deci ca sensul acestei afirmatii este acela ca daca informarea interna nu se desfasoara corect, organizatia nu poate sa deruleze programe realiste si de relationare cu societatea.

Informarea interna este un domeniu prioritar al activitatii de relatii publice si contribuie la o comunicare eficienta intre comandanti si subordonati cu scopul de a mentine si spori coeziunea, motivatia si eficienta indeplinirii misiunilor specifice Ministerului de Interne in conditiile unei mai bune intelegeri a obiectivelor si finalitatii acestora. Un alt scop este acela al pregatirii personalului propriu ca acesta sa reprezinte o singura voce, cu acelasi mesaj coerent in relatiile de comunicare cu persoane sau institutii din afara organizatiei.

In acelasi timp, informarea interna are un rol decisiv in combaterea zvonurilor, a nasterii si proliferarii lor.

In structurile Jandarmeriei, de organizarea si desfasurarea informarii interne raspund comandantii acestora si se realizeaza cu toate categoriile de personal, in conformitate cu obiectivele de comunicare interna si cu nevoile de informare ale personalului.

Potrivit reglementarilor in vigoare, obiectivele programelor de informare interna urmaresc ca intregul personal sa cunoasca si sa inteleaga:

locul si rolul Ministerul Administratiei si Internelor in societatea romaneasca, in apararea intereselor cetatenilor tarii;

contributia Ministerul Administratiei si Internelor in apararea intereselor Romaniei in context zonal, european si international;

doctrina si politica de ordine publica;

tendintele si evolutia fenomenului infractional;

deciziile luate de Parlament, Presedintie, Guvern, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si conducerea Ministerul Administratiei si Internelor in domeniul specific de activitate si modul cum se reflecta acestea asupra propriilor demersuri si preocupari;

Tipul de comunicare interna, pe verticala, de sus in jos, trebuie sa asigure intelegerea de catre toti membrii organizatiei, a rolului acesteia in apararea drepturilor lor, a intereselor nationale, sa conduca la constientizarea acestora ca daca unitatea functioneaza la parametrii superiori, atunci tuturor le merge bine. Tot prin informarea interna trebuie sa se dezvolte in constiinta fiecarui cadru spiritual de competitie, motivatia pentru lucrul bine facut, atasamentul fata de colectiv.

Un colectiv bine informat, este mai eficient motivat.

b) Relatiile cu comunitatea locala

Comunitatea locala poate fi satul, comuna, orasul din zona de responsabilitatea unei unitati de jandarmi. Ea cuprinde tot ce functioneaza, din punct de vedere social, in aceasta zona: organe ale administratiei de stat si organizatii nonguvernamentale, institutii si diferite asociatii, personalitati publice etc.

Obiectivele relatiilor cu comunitatea sunt:

crearea posibilitatii de intelegere de catre public a misiunilor Jandarmeriei Romane si in special a unitatii respective;

informarea oportuna si corecta a cetatenilor cu probleme care le pot afecta viata, sanatatea, linistea sociala;

formarea unei atitudini preventiv - antiinfractionale, educarea in spiritul prevederilor legilor inclusiv pentru a se putea coopera cu cetatenii in situatii normale si de criza;

promovarea imaginii pozitive a personalului jandarmeriei, personal care se afla in slujba comunitatii;

sprijinirea integrarii personalului propriu in comunitatea locala si, in acelasi timp, atragerea cetatenilor in sprijinirea Jandarmeriei.

Pentru atingerea acestor obiective, cunoasterea structurii de putere este esentiala.

Structura de putere este definita ca o retea de influente intre indivizi si institutii, implicata in procesul de luare a deciziilor ce privesc acea comunitate.

Structura de putere are doua componente:

1. Structura de putere oficiala (formala) prin care intelegem factorii de decizie numiti sau alesi. Acestia sunt insarcinati oficial cu transpunerea in viata a vointei comunitatii prin mecanismele guvernamentale.

2. Structura de putere neoficiala (informala), cunoscuta si sub denumirea de ,,guvernare invizibila", dar cu reala putere de negociere in luarea deciziilor pe plan local, este compusa din lideri de opinie, altii decat cei din structura de putere formala.

Este stiut ca liderii de opinie actioneaza in orice imprejurare in functie de interesele grupurilor pe care le reprezinta. Ei pot fi implicati in mai multe grupuri de interese si intr-o varietate de probleme. In acelasi timp, capacitatea lor reala de influenta nu este constanta, ea putand varia semnificativ de la o problema la alta, intr-un domeniu de interes local sau altul.

Nivelul optim al relatiilor publice cu comunitatea locala poate fi atins si mentinut prin:

contactul nemijlocit cu personalitatile si membrii comunitatii;

participarea personalului Jandarmeriei Romane la evenimentele importante din viata comunitatii;

invitarea membrilor comunitatii la evenimentele importante din viata unitatii de jandarmi;

difuzarea oportuna de informatii de interes public, raspunsuri la solicitarile legale ale diferitelor organizatii;

editarea si difuzarea de publicatii proprii, brosuri, pliante, afise etc.

vizite ale cadrelor unitatii de jandarmi in institutii de invatamant;

intalniri ale comandantului unitatii sau a altor ofiteri (reprezentand unitatea) cu diferite categorii de public ale comunitatii.

Pentru dezvoltarea relatiilor cu societatea civila a fost promovat ,,Parteneriatul intre Ministerul Administratiei si Internelor si comunitate", determinat de faptul ca ordinea publica si siguranta civica nu pot fi asigurate eficient in absenta cooperarii si sprijinului comunitatii.

Acest program de parteneriat da pe de o parte structurilor ministerului cadrul legal optim de actiune si de autoevaluare, iar pe de alta parte ofera comunitatii posibilitatea monitorizarii relatiilor parteneriale ce se desfasoara, astfel incat scopul comun al ministerului si comunitatii (asigurarea ordinii publice, linistii si sigurantei civice) sa fie atins.

In acelasi timp, el asigura cadrul normativ de realizare efectiva a actiunilor punctuale de parteneriat pe toate nivelurile ierarhice si pe intreaga arie de probleme cu care se poate confrunta, la un moment dat, o colectivitate.

La baza acestor actiuni de parteneriat stau urmatoarele principii:

principiul consultarii comunitatii in luarea deciziilor importante care o privesc in mod direct;

principiul transparentei, in sensul stabilirii obiectivelor generale ale M.I. dupa consultarea liderilor comunitatii;

principiul atragerii sprijinului populatiei in sensul transformarii cetateanului dintr-un beneficiar pasiv al serviciilor oferite de minister, intr-unul activ;

principiul legalitatii, in sensul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, legilor si tratatelor si conventiilor internationale la care Romania este parte;

principiul protectiei egale pentru toate persoanele;

principiul independentei si egalitatii depline in relatiile de parteneriat ale comunitatii si structurilor M.A.I..

Incepand cu luna septembrie 1999, dupa modelul Jandarmeriilor latine occidentale, Jandarmeria Romana, organizeaza si desfasoara periodic actiunea ,,Ziua Portilor Deschise", rezultat al aplicarii cu consecventa a principiilor transparentei si deschiderii. O institutie care se respecta si nu are nimic de ascuns in domeniul comunicarii sociale isi poate permite initierea unei astfel de actiuni.

c) Relatiile cu mass-media

Relatia cu presa, promovata, consolidata si dezvoltata, are rolul principal in mentinerea canalului informatic deschis intre institutia militara si societatea civila.

Increderea reciproca se constituie in liantul care asigura in orice moment o comunicare reala, in timp real, care poate preveni rupturile dintre presa si institutia militara.

Secretomania si reticenta in relatiile cu presa, existenta in primii ani de dupa 1989 a fost inlaturata treptat. S-a reusit crearea unei prese stabile pe langa fiecare unitate de jandarmi. Metoda acreditarii ziaristilor pe langa institutia jandarmeriei a dat roade. In acest fel, ziaristii pot fi conectati la intreaga activitate organizata si desfasurata de institutia militara, atat in faza de pregatire, cat si in cea de conducere, executie si finalizare.

Presa poate afla rezultatele muncii, precum si unele aspecte mai putin placute prin:

conferinte de presa sustinute de comandanti sau purtatorii de cuvant; vizite de informare si documentare in unitati;

punerea la dispozitia ziaristilor a buletinelor informative;

discutii libere pe diferite teme de interes, purtate cu ziaristii    care au dovedit cu alte ocazii ca au suficienta putere de autocenzura si au un grad acceptabil de socializare militara;

invitarea la activitati de pregatire.

Dintre cele enumerate mai sus, discutiile libere sunt singurele care nu au drept urmare publicarea imediata in presa. Acestea au mai de graba un caracter confidential si servesc la cuplarea afectiva a ziaristului la interesele institutiei.

d. Informarea internationala

Are drept scop promovarea sistematica in presa scrisa si audiovizuala internationala, a datelor publice referitoare la activitatea institutiei.

Jandarmeria Romana a dezvoltat relatii de cooperare, prin semnarea de documente oficiale bilaterale, cu urmatoarele structuri similare din strainatate: Jandarmeria Nationala Franceza, Arma Carabinierilor din Italia, Garda Civila Spaniola, Jandarmeria Federala a Austriei, Trupele Ministrului Afacerilor Interne din Ucraina, Jandarmeria din Turcia, Trupele de Politie Inarmata din Republica Populara Chineza, Trupele de Carabinieri din Republica Moldova.

Asemenea initiative sunt aduse la cunostinta opiniei publice romanesti si internationale prin:

materialele de prezentare (promotionale) a Jandarmeriei Romane, elaborate in limbi de circulatie internationala;

buletine periodice de informare si materiale documentare specifice;

casete audio, video si alte mijloace de prezentare si promovare a activitatilor Jandarmeriei Romane;

prin pagina WEB - INTERNET a Ministerului de Interne;

fotoexpozitii, panouri, standuri de prezentare a Jandarmeriei Romane;

interviuri si declaratii acordate mass-media straine;

emisiuni si rubrici la posturile de radio si televiziune straine;

participarea la diferite activitati cu caracter international;

schimburi de publicatii si alte mijloace specifice de informare in masa, pe baza de reciprocitate.

Potrivit atributiilor Jandarmeriei Romane poate participa cu efective si tehnica in afara teritoriului national, la constituirea fortelor internationale destinate indeplinirii unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare in domeniul ordinii publice si pentru actiuni umanitare si data fiind importanta acestor misiuni, este necesara prezenta in structura respectivelor unitati a unei functii de ofiter de Relatii Publice, care poate fi ocupata si prin cumul de un ofiter.

Pe timpul desfasurarii misiunii internationale, ofiterul de Relatii Publice este purtatorul de cuvant oficial al comandantului unitatii si raspunde personal de veridicitatea si exactitatea informatiilor publice difuzate sub orice forma.

e) Gestionarea crizelor mediatice

Crizele mediatice sunt acele situatii generate de evenimente deosebite care, prin consecinte, suscita interesul presei sau al opiniei publice si sunt de natura a afecta imaginea institutiei.

Relatiile cu mass-media pe timpul unei crize mediatice sunt intotdeauna oficiale. In asemenea situatii se vor respecta urmatoarele reguli specifice:

cei abilitati sa faca declaratii de presa sunt numai comandantul si ofiterul de relatii publice;

solicitarile de interviuri, acces, filmari sau alt gen vor fi dirijate de ofiterii de relatii publice si se vor derula in prezenta acestora; numai comandantii aproba aceste solicitari;

este interzis sa se emita aprecieri personale cu privire la cauzele, imprejurarile, responsabilitatile sau urmarile crizei;

in cazul relatiilor ocazionale cu mass-media, cand nu exista timpul necesar pentru obtinerea aprobarii sau pentru contactarea ofiterului de relatii publice, personalul jandarmeriei va colabora cu mass-media, cu conditia ca declaratiile sa nu aduca prejudicii prestigiului institutiei, raportand apoi comandantului si ofiterului de relatii publice despre acest lucru.

Declaratiile, comentariile sau aprecierile nefavorabile atrag dupa sine raspunderea celor in cauza.

3. Forme si metode de mediatizare

Canalele de comunicare in domeniul relatiilor publice, folosite cu bune rezultate de compartimentele de relatii cu presa din Jandarmeria Romana sunt, in general urmatoarele: interviul, conferinta de presa, comunicatul de presa, buletinul de presa, calatoria de documentare si informare, convorbiri cu ziaristii etc.

Vom prezenta in continuare, cateva din aceste forme, considerate mai importante:

a). Interviul - definit ca fiind ,,convorbirea intre o personalitate politica, culturala etc. si un ziarist, in cursul careia acesta ii pune intrebari spre a afla parerile personalitatii in diverse probleme, in vederea publicarii lor in presa sau a difuzarii la radio si televiziune" sau ,,text al acestei convorbiri, aparut in presa sau difuzat prin radio si televiziune" (Dictionarul explicativ al limbii romane). Dictionarul de neologisme defineste interviul ca ,,un schimb de intrebari si raspunsuri in doi, fata in fata. Este o metoda foarte comuna si eficienta de comunicare cu presa".

De fapt, fiecare specialist in domeniul comunicarii a incercat sa defineasca interviul. Indiferent de definitia data, se impune eliminarea confuziei dintre ,,discutie" si ,,interviu", in intelesul corect al notiunii. Nu orice discutie cu un ziarist poate fi considerata drept interviu. Interviul este o actiune deliberata, extrem de bine pregatita, cu un scop foarte precis.

In acordarea interviurilor se constata trei maniere de utilizare a acestora:

1.,,Interviu cu orice pret" - din dorinta de a fi neaparat pe prima pagina a ziarelor - aceasta este o atitudine negativa care aduce, mai devreme sau mai tarziu deservicii;

2.,,Fuga de interviu" - dintr-o teama de neinteles fata de intalnirea directa cu reprezentanti ai presei - aceasta, de asemenea este o atitudine negativa care poate crea disfunctii in relatia institutie-presa;

3.,,Interviul ca necesitate manageriala" - este impusa de necesitatea promovarii imaginii institutiei, de comunicare permanenta cu publicul prin intermediul presei.

Sunt situatii in care acordarea de interviuri, chiar si in numar mare, face parte dintr-o strategie de presa si trebuie sa raspunda unor comandamente bine stabilite. Trebuie avut in vedere faptul ca interviurile nu se acorda, in nici un caz, pentru a se face pe plac ziaristilor. Interviul este o oportunitate care trebuie inteleasa ca atare. Dintre cele trei maniere de utilizare a interviului, ca metoda pozitiva de influentare a opiniei publice, a treia cale este cea care aduce cele mai mari si mai multe servicii imaginii pozitive a institutiei.

b). Conferinta de presa reprezinta, in principal, un interviu simultan cu mai multi reprezentanti ai presei scrise si audio-vizuale si, astfel promovarea aceluiasi mesaj catre public, intr-o unitate de timp minima.

Caracteristicile unei conferinte de presa sunt date, de regula, de nivelul de reprezentativitate al persoanelor care o organizeaza.

In literatura de specialitate, sunt dezvoltate diferite tipologii ale conferintelor de presa dupa diferite criterii si modalitati:

Dupa criteriul raportarii la momentul producerii evenimentului:

care preced evenimentul;

in timpul evenimentului;

dupa eveniment.

Dupa caracteristicile mesajului principal:

pentru punerea in tema;

explicative;

justificative.

Dupa modul de organizare:

la solicitarea mass-media;

din initiative structurilor militare.

Dupa locul unde s-a produs evenimentul:

la locul evenimentului;

in afara spatiului de desfasurare a evenimentului.

cu raspuns unic;

cu raspuns colectiv.

Dupa modalitatea de receptie a mesajului:

cu inregistrare video;

cu inregistrare audio;

cu inregistrari simultane video si audio;

cu inregistrare scrisa.

Dupa periodicitate:

cu desfasurare periodica, antestabilita;

in legatura nemijlocita cu un eveniment;

extraordinara, organizata ad-hoc in urma unui eveniment a carui producere tocmai s-a incheiat.

In conferinta de presa, ca tip de comunicare cu societatea civila prin intermediul mass-media, se utilizeaza tehnici specifice. De regula se pune la dispozitia jurnalistilor invitati un dosar de documentare cu principalele probleme tratate in conferinta de presa, aceasta pentru prevenirea intelegerii distorsionate a unor informatii comunicate in conferinta de presa. De asemenea, se pot utiliza, cu rezultate mediatice bune argumentarile pe baza de documente audio, video sau audio-vizuale.

In organizarea si desfasurarea conferintei de presa, cuvantul de ordine il constituie documentarea. Nu este lipsit de importanta sa se constientizeze realitatea ca in desfasurarea unei asemenea activitati, se confrunta direct o persoana, sau un grup mic de persoane, cu un numar relativ mare de jurnalisti.

Organizarea unei conferinte de presa ca urmare a unui eveniment deja mediatizat sau la cererea mass-media pentru lamurirea unei anumite probleme, are nevoie de o pregatire minutioasa, de o strategie bine pusa la punct care sa lamureasca tema pusa in discutie.

Un alt aspect care trebuie avut in vedere este acela ca jurnalistii trebuie tratati in mod absolut egal si echidistant.

Asemanator conferintei de presa este briefingul care trateaza o singura problema in comparatie cu conferinta de presa care abordeaza o problema mai larga de probleme.

Pentru reusita unei conferinte de presa sau a unui briefing, organizatorii trebuie sa tina seama de urmatoarele:

sa fie intotdeauna politicosi si prietenosi cand presa cere informatii;

sa furnizeze presei informatiile cerute cat se poate de urgent;

sa permita reporterilor sa vina la unitate oricand;

sa furnizeze presei materialele necesare pentru documentare;

sa nu vorbeasca despre lucruri confidentiale; sa explice aceasta retinere pe baza intereselor unitatii.

d). Comunicatul de presa - reprezinta o luare de pozitie oficiala, un punct de vedere, o informatie sau un document oficial transmis de o organizatie sau un individ, membru al organizatiei respective.

In principal se au in vedere cateva aspecte de care difuzorul de comunicate trebuie sa tina seama: redactarea corecta; institutia prezentata; interesul informatiei; contextul in care se inscrie.

Redactarea comunicatului de presa are doua elemente: lead-ul (paragraful initial) si textul.

Lead-ul este propozitia sau fraza care rezuma esentialul din stire si constituie unul dintre cele mai importante criterii pentru redactori. De aceea, paragraful initial trebuie sa incite, sa atraga atentia si, totodata, sa rezume ideea generala a textului.

Textul trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari cheie: cine? ce? unde? cum? de ce?.

Darea raspunsurilor la aceste intrebari este obligatorie. Inainte de redactarea comunicatului de presa trebuie analizata, cu toata responsabilitatea, daca informatia destinata publicitatii merita sa fie cuprinsa intr-un comunicat.

In elaborarea textului comunicatului de presa se va lua in calcul:

stilul trebuie sa fie cel al unei stiri de presa. Comunicatele astfel redactate

usureaza munca editorilor si pot fi preluate ad-litteram, fara modificari in text;

claritatea si concizia sunt elemente obligatorii, parerile fiind permise doar in luari de pozitie;

sobrietatea, fara inflorituri literare, inlatura perceptia gresita a mesajului pe care dorim sa il transmitem;

tonul, necesar a fi utilizat, sa fie neutru, factual si obiectiv;

citatele, bine plasate, aduc un plus de calitate comunicatului de presa.

Citatele, bine alese, pot apartine conducatorului institutiei sau sefului structurii la care face trimiterea comunicatul, unor personalitati publice etc. si care sunt in mod evident favorabile institutiei;

repetitia este un procedeu care asigura intiparirea in memoria publicului a

unei informatii.

De exemplu: sintagma ,,Jandarmeria Romana principala forta de ordine publica cu structura militara din Romania", repetata, in comunicatele Serviciului de Relatii Publice al Comandamentului National al Jandarmeriei, a condus, in buna masura, la constientizarea acestui adevar;

formatul comunicatul de presa sa respecte anumite canoane deja recunoscute, sa fie atragator.

Deci, prin comunicatul de presa, se pun la dispozitia mass-media informatii despre intamplari, evenimente sau proiecte la care ziaristii nu au timpul sa le acopere sau despre care nu cunosc.

e) Vizita de documentare si informare (calatorie de presa) este o actiune organizata in special pentru jurnalisti, care consta in executarea unei deplasari pentru cunoasterea realitatii de la fata locului. Pregatita cu mare atentie, vizita de informare si documentare, desfasurata in conditii de transparenta si deschidere, se bucura de atentia jurnalistilor si conduce la rezultate mediatice remarcabile.

Scopul este prezentarea in lumina reala a institutiei Jandarmeriei, intelegerea locului, rolului si importantei acesteia in societatea romaneasca, in sistemul fortelor de ordine publica si in cel al apararii nationale si nu in ultimul rand, a capacitatii de a gestiona cu profesionalism eventualele crize din domeniul ordinii publice.

Programul vizitei de informare si documentare poate cuprinde: conferinte de presa si briefinguri, vizitarea unitatilor, exercitii demonstrative, intalniri cu reprezentanti ai administratiei locale, prezentarea tehnicii de lupta etc.

Putem concluziona ca oricare dintre modalitatile prezentate sunt eficiente daca asigura dezvoltarea imaginii publice pozitive a Jandarmeriei Romane.