SURSE GENERATOARE DE CONFLICT SI CRIZE

SURSE GENERATOARE DE CONFLICT SI CRIZE

a) diferentele si incompatibilitatile dintre persoane

Exercitiu: Ganditi-va la o persoana apropiata. Notati 3 lucruri care nu va plac la ea. Cum va simtiti cand la acea persoana se manifesta ceva care nu va place? Ce faceti?

Diferentele dintre oameni sunt infinite numeric. Ele devin surse ale conflictului din momentul in care sunt obiect al interactiunii: sunt exprimate intr-o discutie, sunt afisate ostentativ, una dintre parti reclamaa impunerea propriei valori (eu cred ca, nu este adevarat .)

Cele mai importante deosebiri generatoare de conflicte:

trasaturi de personalitate (extravertit vs. introvertit, adaptiv vs. inovativ)

opinii sau prejudecati (rolul principal in . revine.)

atitudini (toleranta vs. intoleranta, acceptare vs. neacceptare)

valori (accentuarea simtului estetic in amenajarea locului de munca vs. accentuarea simtului practic)

gusturi si preferinte (alimentatie, vestimentatie, modalitati de agrement si relaxare)

In mod normal, diferentele dintre noi nu ar trebui sa produca disconfort, dar de cele mai multe ori nu le acceptam. Inainte ca ratiunea sa intervina, impulsul egocentric ne determina sa ne instituim o un etalon al corectitudinii si echitatii (sa reactionam).

b) nevoile si interesele umane

Oamenii intra in conflict fie pentru ca au nevoi care urmeaza a fi satisfacute de procesul conflictual insusi, fie pentru ca au (sau cred) nevoi neconcordante cu ale altora. Reactiile, implicarea indivizilor in conflict, intensitatea conflictului depind de factori contextuali si de personalitate. (Maslow, Hertzberg, McClelland, Vroom etc.)

Teoria lui Maslow - Pornind de la observatii clinice, Abraham Maslow a dezvoltat doua idei fundamentale:

nevoile umane pot fi ierarhizate pe cinci nivele care pot fi reprezentate printr-o piramida (nevoi fiziologice, nevoi de securitate, nevoi sociale, nevoi de stima, nevoi de autorealizare);

atat timp cat o nevoie nu este satisfacuta, ea constituie o sursa de motivare. In momentul in care a fost satisfacuta, nevoia de nivel superior va deveni o noua sursa de motivare.

nevoi fiziologice: foame, sete, sex

nevoi de securitate: adapost, aparare de pericole, stabilitate

nevoi de dragoste si intelegere: nevoia de proprietate, de dragoste, de acceptare, de a avea o familie, copii, prieteni

nevoi de stima si apreciere nevoia de realizare, recunoastere, faima, atentie, importanta, demnitate

nevoi cognitive, de actualizare a cunostintelor

nevoi de cunoastere si intelegere: dorinta de sistematizare, de organizare, de analiza, de realizare a unui sistem de valori

nevoi estetice: nevoia de ordine, simetrie, frumusete

Teoria lui Herzberg - In anii 60, Frederick Herzberg completeaza teoria lui Maslow. El porneste de la principiul conform caruia existenta umana se desfasoara in doua planuri distincte: planul fizic si planul psihologic. Primul sau studiu efectuat asupra unui numar de peste doua sute de subiecti a incercat sa testeze conceptul potrivit caruia omul are doua categorii de nevoi: nevoia instinctiva, animalica, de a evita durerea si nevoia exclusiv umana de a progresa in plan psihologic. Subiectilor li s-a cerut sa-si aminteasca, pe de o parte, momentele in care au fost extrem de satisfacuti si cele in care au resimtit puternic sentimentul de insatisfactie. Concluzia la care a ajuns Herzberg a fost aceea potrivit careia exista factori determinanti ai satisfactiei, factori numiti motivatori sau intrinseci (ei tin in mare masura de activitatea profesionala) si factori de igiena ( legati de mediul in care se desfasoara activitatea).

Teoria lui McClleland - a ilustrat ca principalii agenti de motivare sunt:

Nevoia de implinire de sine - dorinta permanenta a individului de a dori reusita si autodepasirea;

Nevoia de putere - dorinta de a-i influenta pe ceilalti si de a-i conduce. Este foarte puternica in cazul celor care au o profesie in domeniul managementului organizatiei;

Nevoia de afiliere - dorinta de a stabili, mentine si consolida o relatie afectiva pozitiva cu ceilalti.

Teoria echitatii Stacy Adams afirma ca angajatii compara eforturile pe care le-au facut la locul lor de munca si recompensele pe care le obtin, cu eforturile si rezultatele unei alte persoane sau grup relevant.

Teoria asteptarilor - Victor Vroom, psiholog specialist in comportamentul organizational, considera ca orice comportament motivat este produsul a doua variabile cheie:

valenta (in sensul de atractivitate) unui anumit rezultat pentru individul in cauza;

asteptarea ca o anumita actiune va fi urmata de un rezultat previzibil.

In literatura de specialitate exista o discutie aprinsa intre nevoi (de natura spirituala) si/sau interese (de natura materiala) si raporturile dintre ele, dar si referitoare la la relatia dintre acestea si pozitiile adoptate in conflict (vezi negocierea!)

c) comunicarea este generatoare de conflicte in doua situatii:

- cand este absenta (acumularea emotiilor)

- cand este defectuoasa (intelegere eronata, partiala a unei informatii)

d) stima de sine

Stima de sine este o componenta afectiva a imaginii de sine. In timp ce imaginea de sine este ansamblul ideilor pe care o persoana le are despre sine (trasaturi de caracter, trasaturi fizice, fiziologice), stima de sine exprima sentimentele noastre fata de noi insine.

contestarea, minimizarea succeselor, a realizarilor majore sau critica modului de indeplinire a unei sarcini. Ex: persoana cu SS ridicata sa va apara sau va aduce argumente in care sa demonstreze corectitudinea, persoana cu SS scazuta va accepta cu usurinta critica, aceasta confirmandu-i, o data in plus, SS scazuta.

propunerea/asumarea unor sarcini cu standarde inaccesibile, care depasesc capacitatea persoanei , generand esec.

constrangerea unei persoane sa actioneze contrar consiintei sale (supraeul)

e) valorile individului (conflictul de valori)

Valorile sunt credintele noastre despre ceea ce este important, ceea ce deosebeste binele de rau si ce principii trebuie sa ne guverneze viata. Cand le sunt atacate valorile, oamenii reactioneaza extrem de dur pentru ca se simt contestati personal, le este lezata stima de sine.

f) nerespectarea normelor explicite sau implicite (conflictul de norme)

Normele sociale sunt standarde sau comportamente comune, acceptate de membrii grupului si asteptate de la ei. Unele norme sunt explicite (fumatul interzis), altele sunt nerostite si nescrise, dar influenteaza comportamentul (cultura, politete).

Modalitati de acceptare a normelor:

conformare (ascultare, disciplina, respect)

comparare sociala

presiunea grupului.

g) comportamentele neadcvate

comportamente negative, antisociale

comportamente pozitive, ca valoare generala, dar atipice in contextul social, cultural sau relational (daruri fara motiv, simpatie nejustificata)

comportamente pozitive si dezirabile dpdv social, dar cu mesaj negativ (datorat trasaturilor slabe de personalitate - susceptibilitatea) sau unei stari afective trecatoare (respingerea unui proiect)

comprtamente neadecvate situatiei: tinuta/companie/fapte necorespunzatoare unei situatii (ras la inmormantare, plans la nunta etc.)

h) agresivitatea este fie cauza, fie forma de manifestare , fie rezultatul conflictului. Agresivitatea apare ca o modalitate conflictuala de relationare cu mediul in plan concret - actional sau in plan imaginar

i) competentele sociale - absenta sau nivelul nesatisfacator al acestora

• dispozitia si capacitatea de a acorda recompense si sprijin
• autoaprecierea expresivitatii si comunicarea non-verbala
• abilitati de comunicare verbala
• empatia
• cooperarea
• atentia

j) structura sau cadrul extern in care se desfasoara o interactiune redata de:

• procedeele de adoptare a deciziilor existente intr-o organizatia
• procedurile de comunicare
• accesul la informatii
• structura organizatorica
• conditiile fizice de lucru
• modul de distribuire a resurselor sau resursele limitate

k) alte cauze: statusul, puterea, prestigiul, "principiile", cultura