REZOLUTIA NR. 1003 (1993) CU PRIVIRE LA ETICA ZIARISTICA

Adunarea afirma urmatoarele principii ale ziaristicii, cu convingerea ca acestea ar trebui puse in aplicare de cei care practica aceasta meserie in intreaga Europa.

Informatii si opinii

1. In afara drepturilor si obligatiilor legale, stipulate in legislatia de specialitate, mijloacele de informare in masa au o raspundere morala fata de cetateni si de societate, raspundere care trebuie scoasa in evidenta mai ales in momentul actual, cand informatia si comunicarea joaca un rol de mare importanta in ceea ce priveste atat formarea atitudinii individuale a cetateanului, cat si evolutia societatii si a vietii democratice.

2. Profesia de ziarist implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati.

3. Principiul de baza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca trebuie facuta o distinctie clara intre stiri si pareri, evitandu-se orice confuzie intre acestea. Stirile sunt informatii, adica fapte si date, in timp ce opiniile exprima ganduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor de informare in masa, editorilor sau ziaristilor.

4. Stirile trebuie difuzate cu respectarea adevarului, dupa ce au fost efectuate verificarile de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind facute intr-un mod impartial. Zvonurile nu trebuie confundate cu stirile. Titlurile si rezumatele stirilor trebuie sa reflecte cat mai fidel continutul faptelor si al datelor prezentate.

5. Exprimarea opiniilor poate consta in reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau in observatii privind informatii avand legatura cu evenimentele concrete. Desi opiniile sunt inevitabil subiective si, prin urmare, nu pot si nu trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi exprimate intr-o maniera onesta si etica.

6. Opiniile exprimate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau actiuni cu referinta la persoane sau institutii nu trebuie sa nege sau sa ascunda in mod intentionat fapte sau date reale.

Dreptul la informatie ca drept    fundamental al omului - editori, patroni si ziaristi

7. Activitatea mijloacelor de informare in masa este una de "mediere"; ele presteaza servicii de informare si drepturile de care se bucura in ceea ce priveste libertatea informatiei sunt in functie de destinatari, adica de cetateni.

8. Informatia este un drept fundamental, evidentiat de jurisprudenta Comisiei Europene si a Curtii Europene pentru Drepturile Omului in legatura cu art. 1 al Conventiei europene a drepturilor omului si recunoscut ca atare in art. 9 al Conventiei europene privind canalele de televiziune transnationale, precum si in toate constitutiile democratice. Este un drept al cetateanului, care are, prin urmare, si dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi sa fie transmisa cu respectarea adevarului, in cazul stirilor, si in mod onest, in cazul opiniilor, fara nici o interventie exterioara, fie din partea autoritatilor publice, fie din partea sectorului privat.

9. Autoritatile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai informatiei. Reprezentativitatea acestor organe este baza legala a eforturilor vizand garantarea si dezvoltarea pluralismului in cadrul mijloacelor de informare in masa si crearea conditiilor necesare pentru exercitarea libertatii de expresie si a dreptului la informare, cenzura fiind exclusa. Sunt aspecte de care Comitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedeste si Declaratia sa privind libertatea expresiei si informatiei, adoptata la 29 aprilie 1982.

10. Trebuie avut in vedere faptul ca ziaristica se sprijina pe mijloacele de informare in masa, care, la randul lor, au la baza o structura de intreprindere in cadrul careia trebuie facuta distinctie intre editori, patroni si ziaristi. In acest sens, pe langa libertatea mijloacelor de informare in masa, trebuie asigurata si protejata de presiuni interne libertatea in cadrul mijloacelor de informare in masa.

11. Companiile care isi desfasoara activitatea in domeniul informatiei trebuie sa fie agenti socio-economici cu caracter special, ale caror obiective patronale trebuie satina seama de necesitatea de a asigura exercitarea unui drept fundamental.

12. Organizatiile respective trebuie sa asigure o totala transparenta in materie de proprietate si gestiune a mijloacelor de informare, astfel incat cetatenii sa cunoasca exact cine sunt proprietarii si ce interese economice au in legatura cu mijloacele de informare in masa.

13. In cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii trebuie sa coabiteze,tinand seama de faptul ca respectul legitim fata de orientarea ideologica a editorilor si patronilor este limitat de imperativul absolut al cititorului, in cazul stirilor, si al onestitatii, in cazul opiniilor. Este un element esential al respectarii dreptului fundamental al cetatenilor la informatie.

14. Consecinta acestor imperative este necesitatea de a innoi garantiile libertatii de expresie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, in ultima instanta, transmit informatia. In acest sens, trebuie    precizat si dezvoltat cadrul legal al clauzei de constiinta si al secretului profesional fata de sursele confidentiale si, in acelasi timp, puse de acord prevederile legislatiei nationale in acest domeniu, pentru ca acestea sa poata fi aplicate in cadrul mai larg al spatiului democratic european. 15. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie sa considere ca informatia este un bun personal. Organizatiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie sa o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetateanului. In consecinta, nici calitatea informatiilor sau opiniilor, nici substanta acestora nu trebuie exploatate in scopul de a spori numarul de cititori sau de a largi audienta si, prin urmare, veniturile publicitare.

16. Orice informatie, conforma imperativelor etice necesita o tratare a beneficiarilor ei ca persoane.

Functia ziaristului si activitatea sa etica

17. Informarea si comunicarea, sarcini de care se achita ziaristul prin intermediul mijloacelor de informare in masa, beneficiind pe sprijinul deosebit al noilor tehnologii, joaca un rol determinant in evolutia individului si a societatii. Sunt elemente indispensabile vietii democratice, deoarece garantarea participarii cetatenilor la viata publica este o conditie a dezvoltarii plenare a democratiei. Aceasta participare nu poate fi posibila daca cetatenii nu ar primi informatiile necesare despre viata publica pe care mijloacele de informare in masa au datoria sa le furnizeze.

18. Importanta informatiei, in special a stirilor transmise de radio si televiziune, in domeniul culturii si educatiei a fost subliniata in Recomandarea nr. 1067 a Adunarii. Impactul informatiei asupra opiniei publicetine de domeniul evidentei.

19. Ar fi gresit sa se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare in masa reprezinta opinia publica sau ca trebuie sa inlocuiasca functiile specifice ale autoritatilor publice sau ale institutiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar fi scolile.

20. Aceasta ar echivala cu o transformare a mijloacelor de informare in masa si a ziaristicii in puteri sau contraputeri ("mediocratia"), fara insa ca acestea sa reprezinte cetateni sau sa fie supuse controlului democratic, asa cum sunt autoritatile publice, si fara ca sa dispuna de cunostintele de specialitate ale institutiilor culturale sau educationale de resort.

21. Prin urmare, ziaristica nu trebuie sa denatureze informatia adevarata, impartiala, si opiniile oneste, nici sa le exploateze in scopuri proprii, intr-o incercare de a crea sau modela opinia publica, deoarece legitimitatea sa se bazeaza pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetatenilor la informatie, ca parte a respectului pentru valorile democratice. In acest sens legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevarul si corectitudinea informatiei si a opiniilor exprimate si este incompatibila cu campaniile ziaristice organizate pornind de la pozitii prestabilite si interese particulare.

22. In redactarea informatiilor si a opiniilor, ziaristii trebuie sa respecte principiul prezumtiei de nevinovatie, in mod special in cazurile care sunt in curs de judecata, si sa se abtina de la formularea de verdicte.

23. Trebuie respectat dreptul cetatenilor la viata privata. Persoanele care detin functii publice au dreptul ca viata lor particulara sa fie aparata, cu exceptia acelor cazuri in care viata lor particulara are un efect asupra vietii publice. Faptul ca o persoana detine o functie publica nu inseamna ca poate fi privata de dreptul la o viata particulara.

24. Incercarea de a realiza un echilibru intre dreptul la respectarea vietii private, consacrat in art. 8 al Conventiei europene a drepturilor omului, si libertatea de expresie, stipulata in art.10, este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a Comisiei Europene si a Curtii Europene pentru Drepturile Omului.

25. In ziaristica scopul nu scuza mijloacele; informatia trebuie obtinuta prin mijloace legale si etice.

26. La cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare in masa trebuie sa rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat si urgent, furnizand toate informatiile si opiniile care s-au dovedit false sau eronate. Legislatia nationala trebuie sa prevada sanctiuni adecvate si, acolo unde este cazul, despagubiri.

27. Pentru a armoniza aplicarea si exercitarea acestui drept in statele membre ale Consiliului Europei, trebuie puse in aplicare Rezolutia nr.(74) 26 privind dreptul la replica - Pozitia individului in raport cu presa - adoptata de Comitetul Ministrilor la 2 iulie 1974, precum si prevederile pertinente ale Conventiei europene privind canalele de televiziune transnationale.

28. Pentru asigurarea calitatii muncii si independentei ziaristilor, acestia trebuie sa aiba un salariu corespunzator si sa beneficieze de conditii si instrumente de lucru adecvate.

29. In relatiile pe care ziaristii, in exercitarea profesiei, le intretin cu autoritatile publice sau cu diverse sectoare economice, acestia trebuie sa evite orice coniventa de natura sa afecteze independenta sau impartialitatea exercitarii profesiei lor.

30. Ziaristii nu trebuie sa confunde subiectele controversate sau senzationale cu subiectele importante din punct de vedere informativ. In exercitarea profesiei lor, acestia nu trebuie sa aiba ca scop principal dobandirea prestigiului si a influentei personale.

31. Avand in vedere complexitatea procesului de difuzare a informatiei, care    se bazeaza din ce in ce mai mult pe folosirea noilor tehnologii, pe rapiditate si capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie sa aiba o pregatire profesionala adecvata.

Statutul redactiei ziaristice

32. In cadrul organizatiilor care se ocupa de difuzarea informatiilor, editorii, patronii si ziaristii trebuie sa coabiteze. In acest scop, trebuie elaborat statutul personalului ziaristic, care sa reglementeze relatiile profesionale intre ziaristi, editori si patroni in cadrul mijloacelor de informare, independent de normele obisnuite privind relatiile de serviciu. Acest statut poate prevedea crearea de comitete de redactie.

Situatii de conflict si cazuri de protectie speciala

33. In cadrul societatii apar uneori situatii tensionate si conflictuale ca efect al terorismului, discriminarii fata de minoritati, xenofobiei sau razboiului. In astfel de situatii, mijloacele de informare in masa au obligatia morala de a apara valorile democratice: respectul pentru demnitatea umana, rezolvarea problemelor prin mijloace pasnice, in spiritul tolerantei ; prin urmare, au obligatia sa se opuna violentei si incitarii la ura si confruntare, respingand orice discriminare bazata pe criterii de cultura, sex sau religie.

34. Nimeni nu trebuie sa ramana neutru fata de apararea valorilor democratice. In acest scop, mijloacele de informare in masa trebuie sa joace un rol major in prevenirea tensiunilor si sa incurajeze intelegerea, toleranta si increderea reciproca intre diferitele comunitati in regiunile aflate in conflict, astfel cum a procedat secretarul general al Consiliului Europei, incurajand adoptarea de masuri de incredere in fosta Iugoslavie.

35. Luand in considerare influenta deosebita a mijloacelor de informare in masa si, in special, a televiziunii, asupra sensibilitatii copiilor si tinerilor, trebuie sa se evite difuzarea de emisiuni, mesaje sau imagini care exalta violenta, exploatarea sexului sau depravarea, precum si folosirea deliberata a unui limbaj nepotrivit.

Etica si autocontrolul in ziaristica

36. Avand in vedere conditiile si principiile de baza enumerate mai sus, mijloacele de informare in masa trebuie sa se angajeze sa respecte in mod riguros principiile etice care garanteaza libertatea expresiei si dreptul fundamental al cetatenilor de a primi informatii adevarate si opinii oneste.

37. Supravegherea aplicarii acestor principii necesita crearea de organisme sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziaristi, asociatii ale utilizatorilor mijloacelor de informare in masa, specialisti din mediile universitare si judecatori ; acestia vor avea sarcina de a elabora rezolutii privind respectarea preceptelor etice de catre ziaristi, rezolutii pe care mijloacele de informare in masa se vor angaja sa le publice. Aceste masuri vor ajuta cetateanul, care are dreptul la informare, sa emita judecati critice asupra activitatii ziaristului si a credibilitatii sale.

38. Organismele sau mecanismele de autocontrol, asociatiile de utilizatori ai mijloacelor de informare in masa si departamentele universitare de resort vor putea publica anual rezultatele cercetarilor efectuate a posteriori in ceea ce priveste corectitudinea informatiilor difuzate de mijloacele de informare in masa in raport cu faptele reale. Va exista, in acest fel un barometru al credibilitatii care va da cetatenilor masura valorii etice a fiecarui mijloc de informare in masa sau a fiecarei sectiuni a unui mijloc de informare, chiar si a fiecarui ziarist. Masurile corective luate in consecinta vor contribui, in acelasi timp, la ridicarea nivelului la care este practicata profesia de ziarist.