Rolul si functiile mass-media in societate

Rolul si functiile mass-media in societate

Conform conceptiei lui    Fr. Balle , exista trei mari tipuri de media:

1) Media autonome, in care suportul de transmitere poarta in el mesajul, fara sa implice instalatii tehnice de decodare (carti, ziare, afise) sau poate implica un    decodor (radioul, televizorul, caseta);

2) Media de difuzare, in care suportul are doar functia de a transmite mesajele: releele, cablul, satelitul;

3) Media de comunicare, acestea permit instaurarea dialogului la distanta intre indivizi sau intre grupuri.

Pornind de la observarea efectelor pe care mass-media le produc asupra vietii sociale, dar si a influentelor pe care indivizii si grupurile sociale le exercita asupra presei, specialisti din diverse domenii au incercat sa vada ce loc ocupa mass-media in viata sociala, ce legaturi se tes intre ea si diferite institutii, care este valoarea acestor interactiuni si ce putere are presa in procesele de transformare a structurilor economice, sociale, politice ori culturale. In acest context se poate observa ca relatia dintre mass-media si societate se poate pune in termeni de consecinte globale (functiile presei), de ansamblu de influente (efectele presei) sau de misiuni atribuite acestor sisteme (rolurile presei). In limbajul uzual si chiar in unele lucrari de specialitate, termenul de functie cumuleaza frecvent cele trei variante enumerate anterior.

Mass-media sunt active in diverse sectoare ale vietii sociale si pot indeplini, intr-un domeniu sau altul, mai multe sau doar una din functiile specifice: functia informativa, functia interpretativa, functia expresiva, functia critica, functia instructiv-culturalizatoare, functia de liant social, functia de divertisment, functia emotiva, functia conativa sau persuasiva, functia poetica, functia referentiala, functia metalingvistica, functia fatica.

Functia informativa priveste alimentarea publicului cu stiri sau informatii despre evenimentele sociale, afacerile publice si viata politica. Functia interpretativa se refera la interpretarile si judecatile de valoare la care sunt supuse evenimentele sau faptele cotidiene in difuzarea lor de catre mass-media. Realizarea functiei expresive depinde de masura in care diversele curente de opinie isi gasesc expresia mediatica, ea presupunand existenta mass-media ca un forum in care indivizii sau diversele grupuri sociale isi pot face cunoscute opiniile si castiga o identitate culturala, politica, sociala. Functia critica se refera la o categorie diversa de activitati mediatice. Este vorba, in primul rand, de rolul traditional de "caine de paza" pe care mass-media il joaca, in numele opiniei publice, fata de sistemul de guvernare al statului; in al doilea rand, de investigarea sau punerea in lumina a situatiilor sau aspectelor anormale din viata sociala; in al treilea rand, functia critica priveste confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifesta prin intermediul mass-media.

Functia instructiv-culturalizatoare se realizeaza prin difuzarea de informatii sau cunostinte cultural-stiintifice. Functia de liant social presupune generarea de catre mass-media a unui mecanism de solidaritate sociala in caz de calamitati naturale, situatii personale deosebite care solicita ajutorul celorlalti membrii ai societatii. Functia de divertisment se refera la modalitatile de petrecere a timpului liber pe care mass-media le pune la dispozitia publicului.

Functia emotiva a comunicarii consta in evidentierea starii interne a emitatorului. Aceasta functie este extrem de importanta, si, prin urmare, solicitata, in special in campaniile electorale, deoarece candidatul trebuie sa stie sa-si exprime foarte bine emotiile in contact cu realitatea de pe teren.

Functia conativa (sau persuasiva, sau retorica) este cea in care constructia mesajului este la modul imperativ prin excelenta. Prin aceasta functie se urmareste in primul rand un anumit raspuns de la receptor.

Functia poetica se refera in special la mesaj, punand accentul pe modul cum se spune, cum se vorbeste, Aceasta functie nu trebuie redusa la textul gazetaresc; anumite reclame fac si ele apel la acest tip de mesaj, in special reclamele pentru serviciile turistice.

Functia referentiala vizeaza contextul in care are loc transmiterea unui    mesaj si poate fi: functie propriu-zis referentiala, axata pe continutul comunicarii si functia contextuala sau situationala, care tine cont de cadrul in care se desfasoara procesul de comunicare.

Functia metalingvistica tine de utilizarea unui anumit cod si are in special in atentie acele situatii in care un mesaj de o anumita natura este spus pe un ton serios, desi interlocutorii zambesc si se amuza. In aceasta situatie apare uneori necesitatea de a atrage atentia asupra adevaratului mesaj, care poate fi o ironie. Pe aceasta functie se bazeaza si comicul de situatie.

Functia fatica a comunicarii are in vedere caracteristicile canalului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia; cele mai banale exemple sunt gesturile sau formulele de salut, precum si "alo"-ul cu care incepem fiecare convorbire telefonica.

Toate functiile descrise mai sus coexista practic in orice comunicare, iar structura verbala a unui mesaj depinde, in primul rand, de functia predominanta.

Mijloacele de comunicare de masa se adreseaza oamenilor pentru a-i informa, pentru a le influenta judecata si aprecierea asupra fenomenului de actualitate, pentru a le orienta atitudinile si conduitele. Indeplinirea acestor principale functii mediatice depinde de interactiunea dintre mass-media, public si autoritati. In cadrul acestui joc de interferente, fiecare dintre cei trei parteneri trebuie sa-si asume responsabilitatile ce decurg din rolul pe care il are de jucat: mass-media ar trebui sa-si asume responsabilitatea de factor de influenta pe care o detine fata de public; publicul ar trebui sa se distanteze si sa sesizeze neajunsurile mass-media, iar autoritatile ar trebui sa previna pe cale juridica abuzurile care se fac in numele libertatii de expresie.

Functiile mass-media pot fi reprezentate conform urmatoarei diagrame: