Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


ANALIZA DE PIATA PRIVIND SORTAREA DESEURILOR MENAJERE DE CATRE POPULATIE

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic



ANALIZA DE PIATA PRIVIND SORTAREA DESEURILOR MENAJERE DE CATRE POPULATIE

1 Redactarea chestionarului

In Romania nu s-au efectuat sondaje cu scopul de a cunoaste opinia generala a publicului, pe de o parte, si opinia autoritatilor locale, pe de alta parte, in legatura cu strategia de urmat in domeniul managementului deseurilor solide urbane, dar ar fi de dorit o asemenea initiativa (urmand in acest sens exemplul Frantei si Angliei)[1].



Lucrarea de fata, pe baza cererii Primariei Municipiului Arad, (Anexa 1) doreste sa faca un prim pas in acest sens, abordand problema colectarii si reciclarii deseurilor. Prin elaborarea acestei lucrari s-a urmarit depistarea si analiza punctului de vedere a populatiei vis-a-vis de problema omniprezenta a deseurilor menajere din judetul nostru.

Conceperea chestionarului reprezinta o activitate de maxima importanta pentru orice cercetare de marketing bazata pe o ancheta prin sondaj, deoarece calitatea chestionarului determina rezultatele cercetarii.

Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetarii si contine 20 intrebari (anexa 3). Predomina intrebarile inchise, numai intrebarile cu numerele 13, 15, 18 fiind deschise complet nestructurate, deoarece acestea il pun pe subiect in situatia de a indica unul sau mai multe din raspunsurile posibile propuse, raspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea si interpretarea datelor obtinute se simplifica. Chestionarul contine atat intrebari cu alegere unica cat si intrebari cu alegere multipla. Dintre intrebarile inchise 3 sunt dihotomice: 5, 6, 17 iar celelalte cu multiple variante de raspunsuri.

Pentru formularea intrebarilor s-au ales cuvinte simple, usor de inteles, evitandu-se intrebarile care sa sugereze sau sa implice anumite raspunsuri. Formularea intrebarilor s-a facut intr-o maniera directa pentru a usura raspunsurile subiectilor si pentru a evita anumite interpretari gresite.

Chestionarul are o anumita dinamica, o anumita ordine de dispunere a intrebarilor. Ordinea de aranjare a intrebarilor in cadrul chestionarului este foarte importanta, deoarece ea influenteaza decizia subiectilor de a participa la desfasurarea anchetei si de a raspunde la toate intrebarile.

Acesta debuteaza cu intrebari simple, intrebari generale, urmeaza apoi intrebarile care ating direct problematica cercetarii si care intercaleaza intrebarile mai dificile care cer un timp mai mare de gandire cu intrebari mai usoare. La sfarsitul chestionarului au fost plasate intrebari de caracterizare a subiectilor, care sa permita descrierea acestora in raport cu o serie de criterii precum: varsta, ocupatia, venitul si sexul.

Alegerea tipului de scala folosita in acest chestionar a fost influentata de modul de cunoastere de catre subiecti a problemei supusa cercetarii.

Pentru intrebarile cuprinse in acest chestionar am utilizat urmatoarele tipuri de scale:

Scale nominale pentru intrebarile: 11, 12, 14, 16, 20;

Scale nominale dihotomice: 5, 6, 17,19;

Scale nominale trihotomice: 1, 10;

Scala lui Likert: 9;

Scala importantei: 2;

Scala de normare: 3, 8;

Scala de intentie: 4, 7;

Pentru obtinerea unor raspunsuri pertinente si reprezentative trebuie sa se determine esantionul care va fi supus cercetarii un rol deosebit revenind stabilirii corecte a populatiei statistice asupra careia se va realiza cercetarea. In cazul de fata populatia cercetata va fi cea a judetului Arad in varsta de peste 18 ani. Marimea populatie totale a judetului Arad este de 462.427 locuitori, din care 222.350 (48,08%) persoane de sex masculin si 240.078 (51,92%) de sex feminin, 234.173 locuitori (50,63%) populatie urbana respectiv 228.254 locuitori (49,37%) populatie rurala. Datele provin de la Directia Judeteana de Statistica-Recensamantul populatiei din 2002.

Din aceasta populatie cadru va fi ales un esantion de la care vom obtine informatiile primare format din unitati de esantionare care reprezinta un element sau un grup de elemente ce pot fi selectate pentru a forma esantionul. Am ales ca unitate de esantionare, individul (persoana). De la unitatile esantionului se obtin informatii pe baza carora se vor trage concluziile valabile pentru intreaga populatie avuta in vedere. Marimea esantionului este de 384 de persoane cu o marja de eroare de 5% fiind astfel reprezentativ statistic pentru intreaga populatie a judetului Arad de peste 18 ani.

In ceea ce priveste componenta esantionului precizam ca este in concordanta cu structura pe sexe, pe medii si pe categorii de varste a populatiei in cauza. Astfel din cele 384 de persoane chestionate 187 sunt persoane de sex masculin si 197 de sex feminin, 194 persoane din mediul urban si 190 persoane din mediul rural, repartitia pe varste fiind urmatoarea: numarul persoanelor chestionate cu varsta cuprinsa intre 18-24 va fi de 37, al celor intre 25-34 de 65, intre 35-49 vor fi chestionate 75 persoane iar din categoria persoanelor cu varsta peste 50 vom chestiona 125 de persoane.

2 Analiza si interpretarea raspunsurilor

INTREBAREA NR. 1

Va este cunoscut termenul de "reciclare" a deseurilor menajere ?

DA

NU


PREA PUTIN

Intrebarea cu care debuteaza chestionarul "Va este cunoscut termenul de "reciclare" a deseurilor menajere?" a fost formulata cu intentia de a oferi o prima imagine a persoanei chestionate. Este o intrebare inchisa cu trei posibilitati de raspuns care imparte esantionul in persoane care cunosc termenul de reciclare (insemnatate, caracteristici, metode, raspandire, etc.) si persoane care-l cunosc putin sau deloc. Din tabelul si graficul alcatuit putem observa cu usurinta majoritatea covarsitoare (309 persoane) adica 80% a celor care au raspuns favorabil la aceasta intrebare. Numai 49 de persoane adica 13% au declarat ca nu cunosc acest termen si numai 26 de persoane adica 7% din persoanele chestionate nu sunt familiarizati cu acest termen dar au mai auzit vorbindu-se despre acesta in mijloacele mass-media sau in cercul de prieteni sau chiar cu ocazia unor vizite in strainatate.

INTREBAREA NR. 2

Considerati important procesul de reciclare a deseurilor ?

EXTREM DE IMPORTANT

FOARTE IMPORTANT

DESTUL DE IMPORTANT

NU FOARTE IMPORTANT


DELOC IMPORTANT

Cea de-a doua intrebare de asemenea inchisa "Considerati important procesul de reciclare a deseurilor ?"se afla intr-o stransa legatura cu cea dintai intrucat    persoanele care cunosc intr-adevar acest termen pot aprecia cu obiectivitate si importanta sa. Am considerat important inserarea unei asemenea intrebari intrucat toate masurile cu privire la sortarea si reciclarea deseurilor menajere se iau si functie de atitudinea manifestata de persoanele care vor efectua acest proces in realitate.

Un procent de 36% au considerat procesul de reciclare ca fiind unul extrem de important si unul de 33% il considera important. Procentele pentru ambele posibilitati de raspunsuri sunt relativ mici. Acest lucru poate fi interpretat in doua moduri, fie persoanele care au ales aceasta varianta de raspuns cunosc termenul de "reciclare" dar nu sunt constienti de efectele benefice pe care le are asupra mediului in care traim fie ca pur si simplu datorita educatiei si conceptiilor generale despre viata aceste persoane nu considera procesul unul important.

22% din persoanele chestionate au ales varianta de raspuns "destul de important" persoane care cel mai probabil oscileaza in categorisirea procedeului in cauza intre important si neimportant. Acestea sunt persoanele care in opinia noastra pot fi convinse despre importanta reciclarii dar numai in urma unei discutii in care se aduc argumente pro si contra.

Ceea ce este incurajator este procentul foarte mic de 9% care au raspuns negativ considerand reciclarea nu foarte sau deloc importanta. Pentru a reduce acest procentaj trebuie procedat la organizarea unei campanii masive de informare a populatiei care va trebui sa fie capabila nu numai sa denumeasca termenul de reciclare ci sa poata da exemple de efecte benefice ale acesteia, tari din occident in care se practica cu succes si metode prin care pot contribui la continua imbunatatire a procesului.

INTREBAREA NR. 3

Afirmatia "educatia in spiritul protejarii mediului inconjurator incepe din copilarie", in opinia dumneavoastra este:

a)

b)

c)

F. ADEVARATA

F. CUNOSCUTA

F. REALA

ADEVARATA

CUNOSCUTA

REALA

NEADEVARATA

NECUNOSCUTA

IREALA


Intrebarea cu numarul 3 "Afirmatia "educatia in spiritul protejarii mediului inconjurator incepe din copilarie", in opinia dumneavoastra este:" este una deschisa oferind posibilitatea persoanelor chestionate de a-si exprima opinia intr-o problema care este a tuturor. In acest fel putem observa atitudinea fiecarei persoane vis-à-vis de oportunitatea implicarii procesului de reciclare dar si a protejarii mediului in viata unei persoane inca de la o varsta frageda.

Prima parte a intrebarii, cea cu privire la veridicitatea afirmatiei a obtinut un procent bun, de 58% pentru foarte adevarat si 41% pentru adevarat, ceea ce inseamna ca 379 de persoane din cele chestionate considera ca este adevarata afirmatia adica realmente o educatie potrivita in spiritul protejarii mediului trebuie sa debuteze in copilarie. Numai 5 persoane (1%) au ales varianta de raspuns "neadevarata" motiv pentru care tindem sa credem ca    afirmatia propusa este general acceptata si speram pusa in practica de majoritatea oamenilor.

In cea de-a doua parte a intrebarii am dorit sa apelam la obiectivitatea persoanelor chestionate    in ceea ce priveste popularitatea afirmatiei propuse atat la cei in cauza cat si in general. Varianta de raspuns "cunoscuta" a fost marcata de 195 dintre persoanele chestionate (50%) iar cea "foarte cunoscuta" de 87 de persoane (23%). Ceea ce putem deduce din aceste raspunsuri este ca foarte multi cunosc aceasta afirmatie si cad de acord asupra faptului ca ea este si adevarata. Totusi trebuie sa luam in calcul si raspunsurile oferite de cei 102 persoane (27%) care au raspuns negativ considerand ca afirmatia facuta nu este cunoscuta.

Cea de-a treia parte a intrebarii care vizeaza realitatea importantei implementarii spiritului protejarii mediului inca din copilarie, 55% din cei chestionati (212 de persoane) au conchis ca este reala prin acest lucru intelegand ca un individ care nu a fost educat in acest spirit va fi foarte greu daca nu chiar imposibil de convins in ceea ce priveste importanta protejarii si conservarii mediului in care traim. Au optat pentru varianta "foarte reala" 146 de persoane (38%) si numai 26 de persoane pentru varianta "ireala" (7%).

INTREBAREA NR. 4

Dumneavoastra va educati (va veti) educa copilul in acest spirit ?

CU SIGURANTA

PROBABIL CA DA

PUTIN PROBABIL

PROBABIL NU


Insemnatatea acestei intrebari este covarsitoare intrucat noi suntem responsabili atat pentru protejarea naturii in momentul de fata dar suntem intr-o oarecare masura raspunzatori si pentru viitorul nostru prin prisma educatiei pe care o asiguram copiilor nostri. In cazul acestei intrebari am obtinut raspunsuri deosebit de favorabile intrucat 70% din cei chestionati au declarat ca isi educa sau isi vor educa copii in spiritul protejarii mediului considerandu-l foarte important. Ca un semn pozitiv poate fi interpretat si raspunsul celor 86 de persoane (21%) care au ales varianta "probabil ca da", procentul celor care isi vor educa copii in acest spirit si pe a caror sprijin "putem conta" crescand la 91%. Doar 9% (34) din persoanele chestionate au raspuns negativ, dar speram ca prin programe publicitare putem sa-i facem sa se razgandeasca.

INTREBAREA NR. 5

Stiati ca reciclarea deseurilor menajere ajuta la scaderea poluarii mediului si genereaza produse ecologice ?

DA


NU



Intrebarea cu numarul 5 readuce in discutie termenul de reciclare si mai exact notorietatea a doua efecte ale acesteia si anume scaderea poluarii mediului si generarea de produse ecologice. Printr-o simpla si rapida analiza a tabelului si graficului putem observa ca 89% adica 342 de persoane din cele 384 chestionate sunt bine informate fiind constiente de cele doua efecte majore ale reciclarii. In urma comparatiei intre intrebarea 5 si intrebarea 1 se observa cu usurinta ca aproximativ acele persoane care cunosc intr-o oarecare masura insemnatatea acestui termen (335) au raspuns afirmativ si la aceasta intrebare.

Acest simplu test de verificare ne ofera certitudinea obiectivitatii si sinceritatii manifestate de persoanele chestionate odata cu administrarea chestionarului. Un procent de 11% din persoanele chestionate nu stiu ca reciclarea duce la scaderea poluarii si genereaza produse ecologice. Este un procent relativ mic, dar prin campanii publicitare pot fi informati.

INTREBAREA NR. 6

Stiati ca deseurile menajere, in alte tari, sunt sortate    in 4 categorii: hartie, materiale plastice, deseuri metalice si sticla, si resturi organice ?

DA

NU


Intrebarea cu numarul 6 "Stiati ca deseurile menajere, in alte tari, sunt sortate in 4 categorii: hartie, materiale plastice, deseuri metalice si sticla, si resturi organice?", a fost formulata pentru a determina cunostintele persoanelor, care formeaza esantionul, in acest sens.

Un numar de 321 de persoane (84%) au raspuns favorabil intrebarii afirmand ca au cunostinte de practica statelor vecine cu privire la sortarea deseurilor menajere in 4 categorii (hartie, materiale plastice, deseuri metalice si sticla precum si resturi organice). Restul de 63 de persoane (16%) au raspuns cu "NU".

Una din modalitatile prin care se poate diminua procentul celor necunoscatori sau neinteresati este starnirea interesului prin diferite mijloace cum ar fi campanii de publicitate, aparitia unor discutii si dezbateri in presa locala si centrala.

INTREBAREA NR. 7

Dumneavoastra ati fi dispus sa le sortati ?

CU SIGURANTA DA

PROBABIL CA DA

NU STIU DACA

PROBABIL CA NU

SIGUR NU


Intrucat succesul unei campanii de sortare a deseurilor depinde in mare masura de acordul cetatenilor care vor participa in mod direct la aceasta actiune am dorit sa aflam disponibilitatea persoanelor chestionate de a sorta deseul in momentul de fata sau in viitor. Au raspuns afirmativ in total 323 de persoane adica un procent de 85% fapt care ne incurajeaza sa credem ca in cazul punerii in practica a unui asemenea program acesta nu s-ar solda cu un esec. Reticenta oamenilor la orice lucru nou se concretizeaza insa prin raspunsurile a celor 44 de persoane care nu sunt decisi in acest moment dar care nu resping categoric ideea. Problema apare insa in cazul celor 17 persoane (4%) care prin alegerea ultimelor doua variante de raspunsuri au respins cu hotarare propunerea noastra.

INTREBAREA NR. 8

In opinia dumneavoastra, din punct de vedere al sortarii si reciclarii deseurilor, serviciul de salubritate al judetului este in momentul de fata:

EXCELENT

FOARTE BUN

BUN

SATISFACATOR


SLAB

La formularea acestei intrebari am pornit de la cateva fapte concrete si reale in ceea ce priveste sortarea si reciclarea deseurilor menajere in judetul nostru. Serviciul de salubrizare stradala al municipiului Arad este asigurat de S.C. Polaris M Holding S.R.L cu sediul in Constanta care, ca urmare a licitatiei din data de 14.05.2003, presteaza si servicii de colectare a deseurilor menajere fiind lansat un proiect pilot pentru colectarea selectiva in doua cartiere ale Aradului. Serviciul judetean de salubrizare este in continuare asigurat de S.C. Salubritatea S.R.L care de asemenea colecteaza deseul din localitatile limitrofe Aradului fara a fi insa intreprinse actiuni cu privire la educarea si punerea in practica a unui sistem de sortare a deseurilor menajere de orice fel.

Prin intrebarea de fata am dorit sa aflam opinia cetatenilor in ceea ce priveste calitatea serviciului de salubritate atat municipal cat si judetean din prisma reciclarii si sortarii deseurilor. 21% adica 77 de persoane din totalul de 384 au creditat societatea de salubritate considerand serviciile prestate exceptionale, de foarte buna sau de buna calitate.

Cea mai mare parte a persoanelor chestionate, 307 (79%) insa nu sunt multumite de calitatea serviciilor prestate.

Un exemplu demn de urmat este cel al Austriei care datorita circuitului ecologic al ambalajelor instituit de Sistemul ARA, Austria se afla astazi pe locul intai in Europa in ceea ce priveste cantitatea de deseuri de ambalaje colectata pe cap de locuitor. In anul 1999 au fost colectate in aceasta tara, prin sistemul ARA, 667.640 tone de deseuri de ambalaje, din care, 622.873 tone (93.3%) au fost efectiv reciclate (si astfel nu au ajuns la groapa de gunoi!).

INTREBAREA NR. 9

Ati fi de acord cu introducerea unor reglementari legislative cu privire la sortarea deseurilor de catre populatie ?

DEZACORD TOTAL

DEZACORD

INDIFERENT

ACORD

ACORD TOTAL


Asa cum am mai precizat interventia legiuitorului prin norme juridice este absolut necesara in implementarea unui program de orice natura. Oportunitatea legiferarii este in aceasta problema cu atat mai accentuata cu cat avem de-a face cu o conceptie si un sistem care pana in momentul de fata ne-a fost necunoscut.

Prin administrarea intrebarii de fata am dorit sa aflam atitudinea cetatenilor judetului nostru fata de legile care sunt deja in vigoare cu privire la aceasta actiune si fata de cele care se vor elabora negresit odata cu aderarea tarii noastre la U.E.

Un procent de 84% agreeaza posibilitatea interventiei statului sub forma legislativa in aceasta problema, 42 de persoane s-au declarat indiferenti si numai 21 din cei 384 (5%) sunt impotriva acestei masuri. Analizand cifrele obtinute tindem sa credem ca decizia organelor statului de a emite legi in aceasta problema nu va starni prea mari nemultumiri, oamenii intelegand ca acesta este drumul firesc pe care tara noastra trebuie sa-l urmeze.

INTREBAREA NR. 10

Considerati ca aplicarea unor amenzi pentru nesortarea deseurilor menajere ar constitui un factor stimulativ pentru dumneavoastra in vederea efectuarii acestei operatiuni ?

DA

NU


POATE

In afara de persoanele care accepta sa sorteze deseul menajer intelegand importanta actiunii lor si supunandu-se in acelasi timp legislatiei din momentul respectiv trebuie sa avem in vedere si acele persoane care nu accepta sa sorteze si care se vor opune oricaror masuri in acest sens.

56% (216) din persoanele chestionate au agreat posibilitatea introducerii unor amenzi pentru persoanele care au fost depistate ca nu se conformeaza masurii de sortare a deseurilor fiind considerate de asemenea si un factor stimulativ. Numarul indecisilor este de 112 (29%) care au ales varianta de raspuns "poate" iar un numar de doar 56 de persoane (15%) au considerat ca amenzile nu numai ca nu sunt necesare dar nici nu constituie un factor stimulativ in acest sens.   

INTREBAREA NR. 11

Care ar fi sursa din care v-ati informa cu privire la modul in care se face sortarea deseurilor menajere ?

PLIANTE

TELEVIZIUNE

RADIO

REVISTE SI ZIARE

CERCUL DE PRIETENI


ALTE SURSE

O buna informare a populatiei poate insemna o atitudine pozitiva din partea acesteia precum si cresterea numarului persoanelor care vor agrea ideea sortarii deseurilor. Din acest motiv am dorit sa aflam care este sursa principala pe care cetatenii o considera cea mai accesibila pentru informare.

Televiziunea este in topul preferintelor persoanelor chestionate, 133 din acestia (35%) optand pentru aceasta varianta de raspuns. Pe locul secund se afla cea de-a doua mare sursa sunt pliantele, 112 din cei chestionati (29%).

Un procent insemnat au ales ziarele si revistele (21% adica 81 de persoane) acesta fiind astfel pe locul trei in topul preferintelor urmat de ultimele trei variante de raspuns: radio (8%), cercul de prieteni (4%) si alte surse (3%).

INTREBAREA NR. 12

Care este cantitatea aproximativa de deseuri menajere, la nivel de familie, pe care o aruncati saptamanal ?

INTRE 1-5KG/SAPT.

INTRE 5-10 KG/SAPT.



INTRE 10-20 KG/SAPT.


MAI MULT

Fiind imposibil de a segmenta pe cap de locuitor cantitatea deseurilor menajere, prin intermediul acestei intrebari am dorit sa ne facem o viziune generala asupra acesteia.

42% (165 de persoane) din persoanele produc intre 5-10 kg de deseuri pe saptamana, 26% produc intre 1-5 kg/sapt., 21% produc intre 10-20 kg/sapt. si numai 11% au ales produc mai mult de 20 kg/sapt.

Raspunsurile la aceasta intrebare sunt influentate intr-o foarte mare masura de factori directi precum mediul in care locuieste familia in cauza fiind cunoscut faptul ca familiile din mediul rural produc mai putine deseuri o mare cantitate din acestea fiind arse sau utilizate ca nutrimente pentru animale.

Pentru a veni in sprijinul atestarii veridicitatii raspunsurilor si sustinerea afirmatiilor anterioare am efectuat un studiu de caz la nivelul a 10 familii (42 de persoane) din mediul rural si urban, membrii familiilor studiate avand ocupatii dintre cele mai diverse.

Concluziile care se pot trage in urma efectuarii acestui studiu de caz (tabelul ) este ca ponderea cea mai mare in totalul deseurilor menajere o ocupa deseurile organice care sunt ideale pentru producerea compostului, cantitatile de deseuri variaza realmente functie de mediul de viata al familiei precum si faptul ca la o cantitate totala de 59.259 gr./sapt. cantitatea medie care revine unei persoane este de 1.411gr./sapt.

STUDIU DE CAZ

Tabel nr. .   

Nr.crt.

Familia

Materiale plastice (gr)

Deseuri hartie (gr)

Deseuri organice (gr)

Diverse (gr)

Bonte (4p)

Brata (2p)

Breban (4p)

Essig (6p)

Haiduc (5p)

Huidan (4p)

Kocsis (5p)

Molnr (5p)

Szke (5p)

Vesa (2p)

Total/sortiment

TOTAL/PERSOANA 1.411 gr

INTREBAREA NR. 13

Cu cat ati fi dispus sa platiti mai mult pentru serviciul de salubritate, in cazul introducerii operatiunii de sortare a deseurilor ?

0 LEI/LUNA/FAM.

1.000-10.000 LEI/LUNA/FAM.

11.000-20.000 LEI/LUNA/FAM.

21.000-30.000 LEI/LUNA/FAM.

31.000-40.000 LEI/LUNA/FAM.

41.000-50.000 LEI/LUNA/FAM.

51.000-100.000 LEI/LUNA/FAM.

100.001-200.000 LEI/LUNA/FAM.


NU STIU

Intrebarea cu numarul 13 a fost formulata cu scopul de a oferi o imagine asupra disponibilitatii persoanelor chestionate de a plati o suma mai mare pentru acest serviciu decat in prezent. O concluzie generala privind raspunsurile persoanelor chestionate este aceea ca: numai un procent de 8% din persoanele chestionate nu sunt de acord cu plata unei sume in plus fata de momentul actual, 10% sunt nehotarati asupra sumei pe care ar dori sa o aloce iar restul de 82% au optat pentru contributii cu sume cuprinse intre 1.000 lei si chiar 200.000 lei /luna/familie. Rezultatele sunt incurajatoare pentru momentul in care, pentru colectarea deseurilor menajere sortate s-ar introduce o taxa mai mare decat cea existenta in momentul de fata.

INTREBAREA NR. 14

Ati fi dispus sa cumparati produse din materiale reciclate ?

DA, CHIAR DACA AR FI MAI SCUMPE

DA, INDIFERENT DE PRET

DA, NUMAI DACA SUNT MAI IEFTINE

NU SUNT DISPUS




O mare problema a societatilor care au ca obiect de activitate reciclarea deseurilor menajere si mai apoi comercializarea produselor rezultate este reticenta si lipsa de informare a populatiei in cumpararea acestor produse. La succesul unui asemenea program intr-o foarte mare masura contribuie si sprijinul factorului uman. Cu ajutorul intrebarii 14 am dorit sa analizam intentia persoanelor chestionate de a cumpara aceste produse si in acelasi timp sensibilitatea lor fata de pretul acestora.

Un procent de 62% din totalul persoanelor chestionate si-au exprimat acordul cu privire la achizitionarea acestor produse dar numai in cazul in care sunt mai ieftine, 13% ar cumpara produse din materiale reciclate chiar daca ar fi mai scumpe, 11% ar cumpara indiferent de pretul acestora si un procent de 14% nu sunt dispuse sub nici o forma sa cumpere aceste produse.

INTREBAREA NR. 15

Ocupatia dumneavoastra este ...............;

ELEV/

STUDENT

PERSOANE ACTIVE IN CAMPUL MUNCII

FARA OCUPATIE/SOMER/CASNIC(A)

PENSIONAR

ALTELE

PERSOANE ACTIVE IN CAMPUL MUNCII    (41 %=67 pers)

2.0 intreprinzator/administrator firma.

2.1 economist.

2.2 inginer.

2.3 contabil.

2.4 cadru didactic.

2.5 tamplar.

2.6 sofer.

2.7 lucrator comercial.

2.8 factor postal.

2.9 muncitor

Obiectivitatea si succesul unei cercetari de marketing prin administrarea de chestionare este asigurat in mare masura de omogenitatea persoanelor chestionate care formeaza esantionul studiului. Aceasta intrebare a dorit sa determine ocupatia fiecarei persoane care a completat chestionarul, informatie necesara clasificarii persoanelor chestionate.

INTREBAREA NR. 16

Care este varsta dumneavoastra ?

18-24 ANI

25-34 ANI

35-49 ANI

PESTE 50 ANI


Pentru o mai buna clasificare a persoanelor chestionate am formulat intrebarea numarul 16 care face referire la varsta acestora. 23% din cei chestionati au varste cuprinse intre 18-24 de ani, 27% varste cuprinse intre 25-34, 33% varste cuprinse intre 35-49 de ani iar 17% sunt persoane cu varste peste 50 de ani. S-a ales varsta minima de 18 ani intrucat aceasta este varsta la care o persoana este considerata majora. Categoriile au fost alese in functie de tendinta care se observa in intemeierea unei familii, schimbul locurilor de munca precum si ideologiile si educatia care caracterizeaza fiecare grupa de varsta.

INTREBAREA NR. 17

Domiciliul dumneavoastra este in mediul :

RURAL

URBAN


Este foarte important de facut aceasta clasificare a persoanelor chestionate intrucat asa cum am aratat mai devreme functie de acest criteriu difera cantitatea de deseuri produsa intr-o gospodarie, ocupatia persoanelor in cauza, unitatile de invatamant frecventate precum si prezenta sau absenta serviciului de salubrizare stradala a comunei sau localitatii respective.

INTREBAREA NR. 18

Familia dumneavoastra este formata din ....membrii;

1-2 MEMBRII

3 MEMBRII

4 MEMBRII

5 MEMBRII


6 MEMBRII

Structura familiei este de asemenea un factor important in clasificarea persoanelor care formeaza esantionul servind cu succes ca date statistice pentru determinarea numarului persoanelor carora li se adreseaza o societate cu activitate de sortare sau reciclare a deseurilor menajere.

INTREBAREA NR. 19

Venitul dumneavoastra se incadreaza in categoria:

FARA VENIT

0-800.000 LEI

800.001-3.100.000 LEI

3.100.001-7.000.000 LEI

7.000.001-10.000.000 LEI


PESTE 10.000.001 LEI

Este foarte relevant pentru acest studiu si nivelul veniturilor persoanelor chestionate intrucat prin alegerea unor persoane cu venituri cat mai variate, de la nivelul minim la cel maxim, asigura o omogenitate necesara oricarui chestionar. De asemenea cu ajutorul acestei intrebari putem determina si nivelul real al cheltuielilor consacrate acestei probleme precum si suma potentiala pe care putem conta in acest sens.

INTREBAREA NR. 20

Sunteti o persoana de sex:

PERSOANE DE SEX FEMININ

PERSOANE DE SEX MASCULIN


Determinarea sexului celor care au raspuns intrebarilor cuprinse de acest chestionar a fost necesar atat clasificarii persoanelor cat si efectuarii unei corecte codificari a acesteia.

In urma administrarii chestionarului se pot trage cateva concluzii atat cu privire la atitudinea persoanelor fata de aceasta problema precum si la posibilele evolutii ale programului propus. Termenul de reciclare s-a dovedit a fi popular in randul oamenilor fiind de asemenea considerat important de majoritatea persoanelor chestionate care au conchis de asemenea ca o atitudine pozitiva se poate obtine numai printr-o educatie corespunzatoare de la varste fragede, amanunt cunoscut, dar din motive necunoscute nu se prea aplica de multi cetateni ai tarii noastre.

Intrucat cu fiecare generatie acest concept trebuie sa se incetateneasca tot mai mult in subconstientul oamenilor, am fost curiosi sa aflam cate persoane cunosc cele doua efecte majore ale reciclarii deseurilor menajere (reducerea poluarii mediului si generarea de produse ecologice) constatand cu surprindere ca aceste efecte se cunosc, dar mizeria care inunda strazile oraselor noastre nu demonstreaza acest lucru.

Pentru a rezolva aceasta din urma problema masurile trebuie luate in cunostinta de cauza si cat mai repede posibil ele bucurandu-se de aprobarea populatiei asa cum rezulta din raspunsurile date, insa numai dupa o riguroasa informare prealabila, raspunsurile indicand faptul ca televiziunea, pliantele, revistele si ziarele fiind in continuare in topul preferintelor in informarea populatiei.

Masurile trebuie sa se refere atat la modernizarea serviciului de salubrizare stradala, care in prezent face pasi modesti dar siguri spre atingerea standardelor europene, cat si la adoptarea de masuri legislative in domeniu care sa constituie norme de conduita pentru cetateni si nu numai. Desi aceste masuri aparent s-ar bucura de acceptul populatiei, posibil datorita regimului trecut, acestea se vor putea impune cel mai probabil prin constrangeri financiare. Tinand cont de faptul ca la nivel de familie cantitatea de deseuri produsa este in crestere dar si de aspiratiile tarii noastre de aderare la U.E. trebuie gasite solutii la aceasta problema care va implica investitii si costuri majore, contributia populatiei in acest sens fiind minimala. Vrand ne vrand populatia va trebuie sa fie parte importanta a acestei actiuni atat prin contributia cu fonduri, prin acceptarea acestui program ca fiind normal si printr-o colaborare nestingherita cu autoritatile. Cand spunem contributie financiara ne referim nu numai la plata unei taxe de salubrizare mai mare ci si achizitionarea produselor care rezulta in urma reciclarii acesta asigurand un flux corespunzator activitatii si de ce nu o eficienta pe termen lung.



Dr. Ing. Doina Sofrone, "Strategii de management pentru deseurile solide urbane in secolul XXI", Revista trimestriala "Salubritatea".





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2216
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved