Aliante si cooperari internationale

Aliante si cooperari internationale

1.Forme de aliante competitive

Aliantele competitive sunt retele complexe de comunicatii ce se stabilesc intre firme in vederea realizarii unor obiective lucrative in domeniile marketingului si comercializarii productiei, cercetarii si dezvoltarii etc. prin actiuni concertate. In mod obisnuit se includ in aceasta categorie acordurile de marketing, operatiunile de licentiere si francizare.

1.1 Licentierea

Acordul de licenta reprezinta un transfer de drepturi de proprietate privind brevete, marci, know-how contra platii unei redevente si a unui procent din valoarea vanzarilor sau din profitul obtinut in urma folosirii licentei. Obiectul licentei il pot face patentele (care protejeaza tehnologia de productie, procesul de productie) sau marcile (care protejeaza numele unui produs).

Firmele mai mici pot apela la licentiere daca vor sa beneficieze de experienta, know-how-ul licentiatorului fara sa implice prea mult capital propriu. O societate multinationala poate folosi aceeasi strategie pentru a intra rapid pe diferite piete, pentru a profita de conditiile oferite de acestea si pentru a nu le permite concurentilor sai accesul facil in aceste zone.

Dezvoltarea de noi produse este deosebit de importanta pentru nivelul competitivitatii unei firme. Cumpararea unei licente este o alternativa la procesul de cercetare desfasurat in cadrul firmei, proces care poate fi costisitor si de lunga durata.

Avantajele licentierii

Vinderea unei licente permite obtinerea unui venit suplimentar de pe urma unui brevet deja folosit in tara societatii care vinde licenta. De asemenea vinderea licentei permite licentiatorului sa-si faciliteze patrunderea pe piete mai dificil de penetrat. Firma care vinde licenta, nu trebuie sa investeasca suplimentar, iar produsul sau este dezvoltat in continuare de partenerul sau strain. Firmele evita in acest mod costurile suplimentare determinate de taxele vamale care sunt aplicate atunci cand bunul respectiv este exportat pe o piata. In tari unde situatia economica sau politica nu este stabila, un contract de licenta evita riscurile politice si economice asociate unei investitii in mijloace fixe. Unele state sprijina chiar cumpararea de licente de catre firmele locale pentru a se pune bazele unei industrii autohtone in domeniul respectiv. In cazul in care licenta este acordata unei filiale proprii din strainatate, legaturile dintre firma mama si filiala respectiva sunt astfel intarite.

Dezavantajele licentierii

Principalul dezavantaj pentru licentiator este pierderea controlului asupra propriului produs pe o piata straina. Daca licentiatul nu respecta riguros normele tehnice si de calitate care caracterizeaza produsul original, imaginea companiei care vinde licenta poate fi serios afectata. Pentru a se asigura de respectarea calitatii si pentru a sprijinii licentiatul in acest sens, cel care vinde licenta trebuie sa investeasca fonduri suplimentare, ceea ce reduce profitabilitatea afacerii. De asemenea, acordul de licenta trebuie evitat daca intreprinderea are in vedere o implantare ulterioara pe piata respectiva. Avand in vedere ca licenta are o durata limitata, exista riscul de creare a unui concurent la sfarsitul duratei contractului de licenta.

1.2 Franciza

Francizarea este, in esenta, un aranjament comercial prin care o persoana, cedentul, acorda unei alte persoane, beneficiarul, permisiunea de a se folosi in afaceri de drepturi intelectuale si materiale apartinand cedentului. In schimb francizorul primeste o serie de redevente si drepturi ca procent din rezultatele activitatii francizatului. In general, contractul de franciza este de lunga durata.

Succesul unei francize depinde de experienta si competenta partilor. In cadrul acestui acord, francizorul furnizeaza produsul sau serviciul care face obiectul contractului, un model de gestiune, marca sa, iar francizatul aduce ca aport cunostintele sale in legatura cu piata locala, capitalul si spiritul sau intreprinzator. Franciza combina astfel experienta de gestiune a marii intreprinderi si flexibilitatea si dinamismul firmelor mici si mijlocii.

Ca varianta de intrare pe pietele externe, franciza poate fi adoptata cand produsul este standardizat, cand intreprinderea nu are intentia sa-si asume riscurile referitoare la costurile foarte mari pentru a intra pe mai multe piete, cand cumparatorul trebuie asigurat de calitatea produsului si cand este necesara dezvoltarea capacitatii de initiativa pentru a avea succes pe piata.

Principalele forme ale francizei sunt:

sistemul producator - detailist

sistemul producator - angrosist

sistemul firma de servicii - detailist

sistemul angrosist - detailist

Avantajele francizei

Motivele pentru care se recurge la francizare sunt: potentialul pietei, castigul financiar si saturarea pietei de origine a francizei. Acest tip de contract asigura francizorului o expansiune internationala rapida cu un aport redus de capital. Totodata, are loc internationalizarea imaginii de marca a produsului fara un efort deosebit. Recurgand la ajutorul unei firme locale, francizorul nu se expune unui risc politic ridicat si de asemenea riscul economic este scazut prin comercializarea unui produs deja testat pe alte piete.

Dezavantajele francizei

Nevoia de standardizare (fara de care multe din beneficiile transferului de tehnologie sunt eliminate) vine in contradictie cu politica de adaptare la specificul pietei. Semnatarii contractului de franciza trebuie sa gaseasca un echilibru intre nevoia de adaptare la mediul local si standardizarea necesara pentru recunoasterea internationala a marcii.