Lichidarea societatilor comerciale pe actiuni

Lichidarea societatilor comerciale pe actiuni

1. Notiunea de lichidare

Lichidarea societatii comerciale consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii, incasarea creantelor societatii, transformarea bunurilor societatii in bani, plata datoriilor societatii si impartirea activului net intre asociati.

Societatea pe actiuni se lichideaza potrivit dispozitiilor Legii Dr. 31/1990 si prevederilor actelor constitutive, in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibile cu lichidarea societatilor comerciale ( art. 246 alin. (4) din Legea nr. 31/1990).

2. Principiile generale ale lichidarii societatilor comerciale pe actiuni

Lichidarea societatii este guvernata de anumite principii. Aceste principii definesc statutul juridic al societatii aflate in lichidare.

Principiile generale ale lichidarii societatii comerciale sunt urmatoarele:

a)    personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii;

b)    lichidarea societatii se face in interesul asociatilor;

c)    lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativa.

Personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii. In logica juridica, din moment ce societatea a fost dizolvata, indiferent de cauza, ea inceteaza sa mai existe ca persoana juridica. Cu toate acestea, nevoile lichidarii patrimoniului societatii si ale ocrotirii drepturilor asociatilor si creditorilor sociali impun necesitatea mentinerii personalitatii juridice. Deci, in faza lichidarii, societatea comerciala continua sa beneficieze de personalitate juridica, dar numai pentru nevoile lichidarii.

In actuala sa forma, Legea nr. 31/1990 consacra expres acest principiu in urmatorii termeni: "societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia."

Mentinerea personalitatii juridice a societatii are anumite consecinte.

Astfel, societatea comerciala isi conserva atributele de identificare; ea isi pastreaza firma, sediul social si nationalitatea. Legea cere, insa, ca toate actele care emana de la societate sa arate ca societatea este in lichidare.

Apoi, patrimoniul societatii continua sa apartina societatii, ca subiect de drept distinct. Patrimoniul social constituie, si dupa dizolvarea societatii, gajul general al creditorilor sociali.

In faza lichidarii, organele societatii nu isi inceteaza activitatea.

Adunarea asociatilor numeste lichidatorii si stabileste puterile acestora pentru realizarea operatiunilor de lichidare (art. 256 si 258 din Legea nr. 31/1990, republicata).

Administratorii societatii continua mandatul lor pana la intrarea in functie a lichidatorilor. Sunt interzise insa, din momentul dizolvarii societatii, operatiunile comerciale noi.

Potrivit legii, cenzorii exercita controlul asupra activitatii lichidatorilor, care organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii ( art. 247 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata).

Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor. Lichidarea societatii, ca urmare a dizolvarii ei, se face, in principal, in interesul asociatilor. Asociatii nu pot primi nici o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creantelor creditorilor societatii.

Interesul asociatilor imprima specificitatea acestei lichidari si o deosebeste de procedura falimentului, care este menita sa ocroteasca, in mod exclusiv, interesele creditorilor.

Finalitatea lichidarii rezulta din anumite dispozitii ale legii.

In primul rand, lichidarea societatii poate fi ceruta numai de catre asociati, cu excluderea creditorilor societatii.

In al doilea rand, asociatii constituiti in adunarea asociatilor sunt in drept sa numeasca pe lichidatori si sa stabileasca puterile acestora (art. 249 din Legea nr. 31/1990, republicata).

In al treilea rand, legea permite asociatilor sa stabileasca, prin actul constitutiv, conditiile lichidarii societatii. Regulile stabilite, prin actul constitutiv, se aplica in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea.

Lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativa. In dreptul comercial s-a discutat daca lichidarea societatii are un caracter obligatoriu ori facultativ.

Intr-o opinie s-a sustinut ca, intrucat dizolvarea societatii nu este un scop in sine, ea trebuie sa fie urmata, in mod obligatoriu, de lichidarea societatii. Deci, lichidarea societatii ar fi o consecinta fireasca si necesara a dizolvarii.

In alta opinie, lichidarea societatii este considerata facultativa, iar nu obligatorie. Aceasta opinie se bazeaza pe faptul ca, potrivit legii, fiecare asociat are dreptul sa ceara lichidarea societatii, daca aceasta s-a dizolvat datorita cauzelor stabilite de lege. In plus, lichidarea ar putea fi inlaturata, daca asociatii hotarasc fuziunea societatii cu o alta societate sau divizarea societatii.

Potrivit art. 228 din Legea nr. 31/1990, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Intrucat dizolvarea are ca efect deschiderea lichidarii inseamna ca lichidarea este obligatorie. Dar, acelasi art. 228 din lege admite ca in cazurile fuziunii si divizarii societatii, dizolvarea are loc fara lichidare.

In concluzie, lichidarea este obligatorie, deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare.

3. Modificarile produse de trecerea la faza de lichidare a societatii comerciale pe actiuni

Trecerea societatii comerciale in faza lichidarii produce anumite consecinte asupra societatii.

Astfel, obiectul si scopul societatii se modifica in concordanta cu finalitatea lichidarii.

Apoi, administratorii societatii vor fi inlocuiti cu lichidatorii, care devin organe de administrare a societatii.

In sfarsit, gestiunea societatii este predata lichidatorilor, care vor administra societatea aflata in lichidare.

Modificarea obiectului si scopului societatii. Din momentul in care societatea dizolvata a intrat in lichidare, activitatea ei nu se mai poate desfasura in conditiile initiale stabilite prin actul constitutiv. Activitatea pe care o va desfasura societatea in continuare va fi subordonata exigentelor lichidarii.

Obiectul activitatii societatii se restrange; activitatea societatii se limiteaza la realizarea operatiunilor comerciale aflate in derulare in momentul dizolvarii societatii. Legea interzice administratorilor sa intreprinda operatiuni noi, iar daca angajeaza asemenea operatiuni, ei raspund personal si solidar. Pentru a preveni pe terti asupra situatiei in care se afla societatea, legea prevede ca toate actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare.

Intrucat obiectul societatii se restrange, inseamna ca si scopul societatii sufera anumite modificari; prin desfasurarea activitatii societatii nu se mai urmareste realizarea de beneficii si impartirea lor intre asociati, ci realizarea finalitatii lichidarii societatii.

Inlocuirea administratorilor cu lichidatorii societatii. Potrivit legii, operatiunile de lichidare a societatii nu se realizeaza de administratori, ci de catre lichidatori.

Dupa numirea lor, in conditiile legii, lichidatorii ii inlocuiesc pe administratori. Deci, lichidatorii vor organiza si conduce operatiunile de lichidare si repartizare a patrimoniului social intre asociati.

Lichidatorii intra in functie numai dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.

Predarea gestiunii societatii. Inlocuirea administratorilor de catre lichidatori presupune predarea gestiunii societatii catre lichidatori. In acest scop, administratorii si lichidatorii trebuie sa intocmeasca anumite documente de predare - primire.

Potrivit art. 247 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, imediat dupa intrarea lor in functie, lichidatorii sunt obligati ca impreuna cu administratorii sa faca un inventar si sa incheie un bilant.

Prin efectuarea inventarului si incheierea bilantului se constata starea patrimoniului societatii, adica activul si pasivul societatii. Pe aceasta baza se pot realiza operatiunile de lichidare a patrimoniului societatii.

Documentele mentionate trebuie semnate de catre lichidatori si administratori. In cazul ivirii unor neintelegeri, lichidatorul sau administratorul interesat poate face contestatie la instanta judecatoreasca.

In cazul societatii pe actiuni, legea prevede o obligatie speciala a administratorilor. Acestia trebuie sa prezinte lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru perioada cuprinsa intre data ultimului bilant aprobat si data inceperii lichidarii.

Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama prezentata de administratori sau cand nu sunt de acord cu ea, sa faca ori sa sustina contestatii la instanta judecatoreasca.

In cazul in care unul sau mai multi administratori sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii societatii trebuie adusa si la cunostinta actionarilor in acest scop darea de seama se va depune la registrul comertului si se va publica in Monitorul Oficial, impreuna cu bilantul final de lichidare. Daca gestiunea depaseste durata exercitiului financiar, darea de seama trebuie anexata la primul bilant, pe care lichidatorii i1 prezinta adunarii generale a actionarilor.

Actionarii nemultumiti sunt indreptatiti sa faca opozitie la instanta judecatoreasca in termen de 15 zile de la data publicarii, in conditiile art. 62 din Legea nr. 31/1990 republicata.

In temeiul inventarului si bilantului intocmit potrivit legii, lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii.

Pentru asigurarea unei evidente a operatiunilor de lichidare, legea impune lichidatorilor obligatia de a tine un registru in care trebuie sa fie consemnate cronologic toate operatiile lichidarii.

4. Statutul lichidatorilor

Lichidatorii sunt persoanele insarcinate sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a societatii. Avand in vedere rolul pe care il au in administrarea societatii aflate in lichidare, legea reglementeaza conditiile de numire a lichidatorilor, puterile si raspunderea lor.

Calitatea de lichidator. Lichidator poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Lichidatorul persoana fizica, ca si persoana fizica desemnata ca reprezentant permanent de catre lichidatorul persoana juridica, trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii.

Numirea lichidatorilor. Lichidatorii sunt numiti prin hotararea adunarii asociatilor; in cazul societatii pe actiuni, hotararea trebuie sa se adopte cu majoritatea prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv.

In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile mentionate, lichidatorii sunt numiti de catre instanta judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati. Solutionarea cererii se face cu citarea asociatilor si administratorilor in conditiile stabilite de lege.

Impotriva hotararii instantei se poate declara recurs de catre asociati sau administratori in termen de 15 zile de la pronuntare.

Hotararea adunarii asociatilor de numire a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locul trebuie depusa la registrul comertului, pentru a fi inscrisa imediat si publicata in Monitorul Oficial.

Dupa indeplinirea formalitatilor mentionate, lichidatorii vor depune semnatura lor la registrul comertului si vor intra in functie.

Din momentul intrarii in functie a lichidatorilor nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor.

Orice act ulterior, care va aduce schimbari in persoana lichidatorilor, trebuie sa respecte cerintele prevazute de lege pentru numirea lichidatorilor.

Natura juridica a functiei lichidatorilor. Art. 247 alin. (2) din Legea 31/1990, prevede ca "lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii". Potrivit art. 72 din Legea nr.31/1990 obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute de legea societatilor comerciale. Deci, in conceptia legii, lichidatorii sunt considerati mandatari ai societatii, cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate.

Mandatul lichidatorilor, ca si cel al administratorilor, are un continut contractual si legal. Anumite puteri ale lichidatorilor sunt conferite de asociati, alte puteri sunt stabilite de art. 249 lit. a - f) din Legea nr. 31/1990, republicata. Tot legea stabileste anumite indatoriri ale lichidatorilor.

Potrivit legii, lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor societatii.

Puterile lichidatorilor. Pe langa puterile conferite de catre asociati, art. 249 din Legea nr. 31/1990, republicata prevede si alte puteri ale lichidatorilor.

a) Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare. Ei nu pot intreprinde noi operatiuni comerciale, care nu sunt necesare scopului lichidarii. Daca se angajeaza asemenea operatiuni, lichidatorii raspund personal si solidar de executarea lor.

b) Lichidatorii trebuie sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. Deci, daca este necesar, lichidatorii trebuie sa ii urmareasca pe debitori sociali, pentru satisfacerea creantelor societatii.

c) Lichidatorii sunt indreptatiti sa vanda , prin licitatie publica, bunurile mobile si imobile apartinand societatii. Legea cere ca vanzarea sa aiba ca obiect bunurile "ut singuli", cu interzicerea vanzarii in bloc a bunurilor societatii.

Sumele obtinute din valorificarea bunurilor societatii, ca si cele provenite din valorificarea creantelor societatii, sunt destinate satisfacerii creditorilor societatii, iar restul satisfacerii drepturilor cuvenite asociatilor. Potrivit legii, lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii.

a) Lichidatorii pot sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare lichidarii. Legea are in vedere numai asumarea de obligatii care servesc scopului lichidarii si care nu sunt pagubitoare pentru patrimoniul societatii aflate in lichidare.

Bunurile societatii vor putea fi ipotecate daca exista dispozitii In acest sens in actul constitutiv, sau in actul de numire a lichidatorilor. In absenta unor asemenea dispozitii, ipotecarea bunurilor societatii se poate face cu avizul cenzorilor si autorizatia instantei judecatoresti.

b) Lichidatorii sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii. Acest lucru se explica prin faptul ca, de la data intrarii in functie a lichidatorilor, nici o actiune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor.

Raspunderea lichidatorilor. Art. 247 alin (2) din Legea nr. 31/1990 prevede ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii societatii.

Avand in vedere dispozitiile art. 72 din Legea nr. 31/1990, lichidatorii raspund pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din imputernicirile asociatilor, precum si pentru nerespectarea obligatiilor stabilite de legea societatilor comerciale (raspundere penala).

Raspunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit dispozitiilor stabilite de lege pentru raspunderea administratorilor, care se aplica in mod corespunzator.

5. Lichidarea activului si pasivului societatii pe actiuni

Lichidarea societatii impune efectuarea unor operatiuni care au drept rezultat lichidarea patrimoniului societatii. Aceste operatiuni constau in lichidarea activului si pasivului societatii.

Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii este transformarea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societatii. Eventualul activ net se repartizeaza asociatilor.

Lichidarea activului si pasivului societatii ca si repartizarea activului net intre asociati, se realizeaza de catre lichidatori, iar nu de catre instanta judecatoreasca..

Lichidarea activului societatii. Operatiunile de lichidare a activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti.

Transformarea bunurilor societatii in bani. Aceasta operatiune se realizeaza pe calea licitatiei publice. Potrivit legii, lichidatorii vor putea sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii. Ca masura de protectie, legea interzice vanzarea in bloc a bunurilor societatii, adica vanzarea bunurilor societatii pe un pret forfetar (global). Deci, fiecare bun care se vinde prin licitatie trebuie evaluat in mod individual.

Anumite bunuri pot fi sustrase vanzarii la licitatie, daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca bunurile in cauza vor reveni, in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, asociatilor care le-au adus ca aport in societate; de exemplu un teren, o constructie etc.

Incasarea creantelor. Lichidatorii trebuie sa incaseze creantele de la debitorii societatii. Aceasta operatiune se face la scadenta, potrivit obligatiilor asumate. Solutia are la baza faptul ca starea de lichidare a societatii nu are nici o consecinta asupra raporturilor juridice ale societatii cu debitorii sai.

Actiunile lichidatorilor. Art. 251 din Legea nr. 31/1990 prevede ca lichidatorii care dovedesc, prin prezentarea bilantului, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil, trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati sa le procure, dupa forma societatii, sau , daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati in calitate de asociati.

Lichidarea pasivului societatii. Prin lichidarea pasivului societatii se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai.

Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societatii. Pentru stingerea datoriilor societatii, lichidatorii pot contracta obligatii cambiale ori imprumuturi, in conditiile legii.

Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori cu proprii lor bani. Intr-un asemenea caz, lichidatorii au dreptul la restituirea sumelor achitate creditorilor. Potrivit legii, lichidatorii nu vor putea reclama impotriva societatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti.

Intrucat procedura lichidarii nu afecteaza raporturile juridice ale societatii cu creditorii sai, plata datoriilor se face la scadenta si integral.

Actiunile creditorilor. Pentru a proteja interesele creditorilor societatii, legea consacra anumite actiuni prin care acestia isi pot valorifica drepturile lor.

Astfel, creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii. Deci, creditorii societatii care nu au fost satisfacuti in drepturile lor, pot actiona societatea, prin lichidatori, pentru a urmari bunurile existente in patrimoniul social.

Apoi, creditorii societatii au o actiune impotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise, sau din aceea a aporturilor la capitalul societatii. Aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre asociati.

Cu toate ca art. 253 din Legea nr. 31/1990 nu cuprinde dispozitii in acest sens, creditorii sociali pot actiona si pe asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.

Potrivit legii, lichidarea nu impiedica declansarea procedurii de faliment a societatii. Deci, in cazul cand societatea a incetat platile pentru datoriile sale comerciale, ea poate fi supusa procedurii falimentului.

6. Drepturile cuvenite asociatilor din lichidarea societatii pe actiuni

La incetarea existentei societatii ca urmare a dizolvarii si lichidarii, asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii sau cu ocazia majorarii capitalului social, precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele beneficii ramase nedistribuite. Dar, asemenea drepturi pot fi valorificate numai dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii sociali si numai daca a mai ramas un sold activ.

Platile anticipate in contul partilor cuvenite asociatilor din lichidare. Art. 250 din Legea nr. 31/1990 dispune : " Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii". Prin derogare de la aceasta interdictie, legea prevede ca asociatii vor putea cere lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni ori la administratia financiara si sa se faca repartizarea asupra actiunilor, chiar in timpul lichidarii. O asemenea cerere a asociatilor poate fi satisfacuta numai daca, in afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor depuse.

Intocmirea bilantului final si repartizarea activului net intre asociati. Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca bilantul final pentru a constata rezultatele lichidarii.

Bilantul final consemneaza, pe de o parte, sumele de bani rezultate din vanzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si din incasarea creantelor societatii si, pe de alta parte, sumele de bani achitate pentru plata datoriilor societatii. Totodata, bilantul constata eventualul activ net, ca diferenta intre activul si pasivul societatii.

Legea prevede ca, in cazul societatii pe actiuni, lichidatorii trebuie sa propuna "partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii".

Bilantul final de lichidare si proiectul de repartizare a activului net intocmite si semnate de lichidatori trebuie aduse la cunostinta asociatilor, prin formalitatile prevazute de lege.

In cazul societatilor pe actiuni, bilantul final, insotit de raportul cenzorilor, se va depune, pentru a fi mentionat, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial.

Asociatii nemultumiti pot face opozitie impotriva bilantului final de lichidare si a proiectului de repartizare.

Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, a bilantului final si a proiectului de repartizare.

Dupa ce hotararea asupra opozitiei a ramas irevocabila, bilantul final de lichidare si propunerile de repartizare a activului net intre asociati se considera aprobate.

Pe baza propunerilor de repartizare aprobate , asociatii vor incasa sumele de bani care li se cuvin, in schimbul unei chitante de primire.

Prin aprobarea bilantului final al lichidarii si repartizarii activului net intre asociati, lichidatorii sunt liberati.

Legea nr. 31/1990 a instituit un termen limita de 3 ani pentru efectuarea lichidarii societatii, care incepe de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani (art. 254 din lege ).

Partajul bunurilor societatii intre asociati. Legea nr. 31/1990 nu reglementeaza partajul bunurilor intre asociati.

Exista, insa, cazuri cand bunuri ale societatii trebuie impartite intre asociati. Adica, acele cazuri in care asociatii au stabilit, prin actul constitutiv, ca anumite bunuri sa nu faca obiectul vanzarii pe calea licitatiei publice.

In absenta unei reglementari a partajului bunurilor societatii se apeleaza la dispozitiile Codului civil privind contractul de societate. Potrivit art. 1531 C. civ., dispozitiile referitoare la contractul de societate se aplica si societatilor comerciale, in masura in care nu sunt contrare legilor si uzurilor comerciale.

7. Inchiderea lichidarii societatii pe actiuni

Dupa terminarea operatiunilor de repartizare a activului net intre asociati, procedura lichidarii societatii este incheiata. Raman de indeplinit unele formalitati pentru finalizarea consecintelor care decurg din terminarea lichidarii: radierea societatii din registrul comertului si luarea masurilor de conservare a registrelor si celorlalte documente ale societatii.

Inchiderea lichidarii si incetarea existentei societatii ca persoana juridica pune si problema raspunderii pentru eventualele creante ale creditorilor sociali care nu au fost satisfacute in cursul lichidarii.

Radierea societatii din registrul comertului. Potrivit art. 254 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul comertului.

Radierea societatii trebuie ceruta oficiului registrului comertului in termen de 15 zile de la data ultimului act de lichidare, care este repartizarea activului net intre asociati. Radierea se poate face si din oficiu.

De la data radierii inceteaza personalitatea juridica a societatii pe actiuni, cu toate consecintele care decurg din acest fapt.

Depunerea registrelor societatii pentru pastrare. Dupa terminarea repartizarii activului net intre asociati, registrele si actele societatii trebuie depuse pentru pastrare, in conditiile stabilite de lege.

In cazul societatii pe actiuni, registrele si actele societatii vor fi depuse pentru pastrare la oficiul registrului comertului.

Potrivit legii, registrele si actele societatii pe actiuni depuse la registrul comertului vor putea fi consultate de orice persoana interesata, cu autorizatia instantei judecatoresti. Cerinta autorizatiei judecatoresti este exagerata, fiind suficienta autorizatia judecatorului delegat pe langa oficiul registrului comertului.

Registrele si actele societatii trebuie pastrate timp de cinci ani de la data depunerii lor.

Raspunderea pentru plata creantelor creditorilor sociali dupa lichidarea societatii. Este posibil ca, dupa ce societatea a fost lichidata si s-a operat radierea ei in registrul comertului, sa se iveasca un creditor social a carui creanta nu a fost valorificata in cursul lichidarii societatii.

Potrivit art.254 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii falimentului fata de societate.

Potrivit Legii nr. 31/1990, dupa lichidarea societatii si radierea ei din registrul comertului, creditorii sociali pot urmari numai pe asociatii care au o raspundere nelimitata pentru obligatiile sociale.