Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


JUDETUL HUNEDOARA - ANALIZA S.W.O.T

Marketing



+ Font mai mare | - Font mai mic



JUDETUL HUNEDOARA - ANALIZA S.W.O.T

Industria si IMM

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Situarea judetului la extremitatea vestica a Romaniei pe principalele trasee rutiere si ferate de intrare dinspre Vest in Romania



Traditia industriala a judetului Hunedoara

Existenta unei forte de munca calificate

Sector dezvoltat al exploatarii si prelucrarii lemnului

Sector activ al confectiilor textile, pielarie si incaltaminte

Existenta unei infrastructuri de sustinere a activitatii ce cuprinde incubatoare de afaceri, firme de consultanta

Dezvoltare puternica a sectorului privat in comert si servicii

Existenta de zone mono-industriale, in curs de restructurare si care se confrunta cu acute probleme sociale

Existenta unor industrii poluante, mari consumatoare de energie

Ponderea mica a industriei cu tehnologie de varf

Numar redus de IMM-uri in zonele defavorizate si in mediul rural

Ineficienta exploatarilor miniere

Somaj ridicat

Slaba cooperare intre industrie si cercetare

Lipsa unei baze de date privind cererea si oferta fortei de munca, pe meserii

Lipsa unor strategii viabile de restructurare a intreprinderilor de stat

Existenta unor spatii de productie nefolosite

Inexistenta unui sistem stimulativ pentru infiintarea de IMM-uri in domeniile economice deficitare

Gama redusa a serviciilor bancare raportat la cerintele dezvoltarii IMM si o slaba raspandire a bancilor, in afara zonelor urbane

Regresul pietei traditionale interne

Lipsa unui sistem informational adecvat sustinerii activitatilor din toate ramurile economiei, in vederea diversificarii gamei serviciilor si activitatilor productive

Infrastructura de sustinere a activitatii IMM neuniform repartitaza in judet si lipsa acesteia in special in zonele cu mari probleme de reconversie

Investitii scazute in resursele umane al IMM-urilor

Cresterea numarului de investitori in judet, ca urmare a fenomenului de migrare a acestora dinspre polii Arad si Timisoara catre estul regiunii

Transferul de tehnologie si know-how spre firmele din judet.

Mediatizarea oportunitatilor de afaceri, inclusiv cele din zonele defavorizate

Infiintarea de Parcuri Industriale si Parcuri Tehnologice

Construirea autostrazii Nadlac-Arad-Timisoara-Deva-Sibiu ar avea un impact atat pentru dezvoltarea firmelor care pot oferi produse/servicii in faza de constructie a autostrazii, cat si in cresterea atractivitatii judetului pentru potentialii investitori

Reorientarea bancilor in vederea sprijinirii infiintarii si dezvoltarii sectorului IMM prin diversificarea serviciilor bancare

Intarirea/specializarea institutiilor care ofera servicii de consultanta

Crearea unei Asociatii Judetene a Intreprinzatorilor care sa permita reprezentarea intereselor intreprinzatorilor fata de autoritatile locale si recunoasterea asociatiilor de tip patronal drept parteneri de discutii de catre guvern

Cresterea plafonului fondurilor Uniunii Europene pentru Romania

Macrostabilizarea economica si scaderea inflatiei in limite acceptabile poate creste apetitul pentru credite si investitii in productie si servicii

Cresterea nivelului de trai, respectiv cresterea salariilor va conduce la mutarea in alte regiuni a clientilor firmelor care produc in lohn

Specializarea ingusta din zonele monoindustriale si lipsa unor programe de reorientare profesionala coerente reduce atractivitatea acestor zone pentru investitori

Posibilitatea neadaptarii la conditiile de calitate impuse de UE

Invadarea pietei cu produse din import

Lipsa unor corelari ale programelor de dezvoltare a infrastrucutrii si nevoile de echipare a zonelor cu potential de dezvoltare a IMM

Perceptia negativa a privatizarii intreprinderilor de stat

Fiscalitatea impovaratoare

Forta de munca angajata la negru

Instabilitatea legislatiei

Competitia neloiala datorata pietei negre

Inexistenta unei infrastructuri de cercetare performante scade posibilitatile si apetitul tinerilor cercetatori valorosi de a ramane in Romania

Infrastructura

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Reteaua de transport relativ dezvoltata

Retea dezvoltata de distributie a energiei electrice

Numar mare de licee si institutii de invatamant superior

Convergenta a patru    drumuri de importanta europena si nationala

Judetul este strabatut de coridoare pan-europene

Densitatea drumurilor modernizate este foarte mica in anumite zone ale judetului

Lipsa retelelor de gaz metan in zonele rurale si urbane defavorizate

Existenta unor zone, in special in mediul rural, aproape izolate din punct de vedere al retelei telefonice de comunicatie si electricitate

Inexistenta unei autostrazi

Sisteme necorespunzatoare de epurare a apelor, de colectare si reciclare a deseurilor menajere

Insuficienta implicare din partea consiliilor locale in dezvoltarea serviciilor comunitare.

Servicii insuficiente diversificate.

Dezvoltarea aerodromului Saulesti

Dezvoltarea invatamantului la distanta

Existenta unor programe cu finantare internationala si nationala pentru dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii

Dezvoltarea comertului electronic si a posibilitatilor de plata electronica a impozitelor

Necorelarea politicilor macroeconomice (bugetare, monetare si fiscale) cu realitatile si nevoile existente

Dezvoltarea necorespunzatoare a infrastrucuturii de afaceri

Cresterile preturilor la serviciile de telecomunicatii si transport

Existenta unor infrastructuri de transport insuficient exploatate

Neadapatarea infrastructurii de transport la cererea existenta

Cercetare - Dezvoltare - Inovare

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Autoritatile locale au sprijinit de fiecare data, inclusiv financiar, actiunile stiintifice ce au avut loc in judet

Insuficienta cunoastere a ofertelor de proiecte europene

Dotarea tehnica depasita, foarte multe echipamente cu care se lucreaza in institute fiind achizitionate inainte de 1989

Existenta strategiilor locale de dezvoltare (Parc Tehnologic, Parc Industrial)

Acces liber pentru toti cercetatorii la Programul Cadru 6 al Uniunii Europene

In cadrul ADR V Vest se desfasoara proiectul "Regional Innovation Strategy" care este corelat cu proiectul dezvoltarii regionale

Exista riscul ca produsele cercetarii sa nu poata fi valorificate in judet, in beneficiul judetului

Necunoasterea limbilor straine limiteaza accesul la programele europene pentru unii cercetatori

Numar inca redus de utilizatori casnici conectati la internet

Neechivalarea studiilor universitare din romania de catre universitatile din strainatate

Turism

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Zone apline cu varfuri de peste 2500 m, ideale pentru turismul sportiv de vara si de iarna

Zone cu complexitate mare de resurse naturale

Populatie deosebit de ospitaliera si prietenoasa

Judetul detine o pondere ridicata din piata turismului de afaceri si de tranzit

Centre turistice cu traditie

Piata traditionala de turism local

Judetul e strabatut de drumuri europene

Natura in mare parte neatinsa si nepoluata

Folclorul si traditiile culinare ale judetului

Numeroase biserici si manastiri

Lacuri de acumulare partial sau deloc amenajate, Culoarul Cerna-Jiu, lunca Muresului

Statiuni balneo-climaterice de traditie

Zone protejate cu suprafete intinse (rezervatii naturale, parcuri, etc.)

Sursa de venituri principala (lemn si vanat), sursa suplimentara de venituri (fructe de padure, melci, ciuperci)

Excedent de spatii de locuit in gospodarii

Lipsa unui sistem unitar de administrare a zonelor protejate care sa permita practicarea turismului in aceste zone

Lipsa notiunilor de management, legislatie si necunoasterea limbilor straine de catre cei implicati in retelele de turism rural

Poluarea punctuala

Zone alpine cu utilizare minima

Lipsa informatiei si a hartilor turistice

Lipsa infrastructurii de accest catre obiectivele turistice

Lipsesc resursele umane specializate in domeniu

Lipsa organizatiilor de promovare a turismului

Privatizarea haotica

Nu exista reglementari pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultura in cadrul circuitului turistic

Lipsa colaborarii cu operatorii de turism

In zona de munte exista multe localitati care nu beneficiaza de retele de utilitati (apa, canal)

Depozitarea si reciclarea deseurilor

Lipsa sistemului de colectare a gunoiului menajer si folosirea bazinelor raurilor ca si groapa de gunoi a satului

Oferta de servicii turistice este de slaba calitate

Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-turistic

Potential de turism cultural

Posibilitati de silvo-turism

Dezvoltarea in zonele alpine izolate a turismului montan

Mestesuguri artizanale

Recastigarea atractivitatii centrelor turisitce traditionale pentru turistii autohtoni din strainatate

Implementarea relativ simpla si cu investitii a pensiunilor rurale

Implementarea relativ simpla a unor trasee de drumetie, reabilitarea cabanelor montane

Implementarea conceptului Nord-American  "Off-Highway-Motor Vehicle recreation" si stabilirea primului parc de acest gen in Europa

Posibilitatea de ameliorare a traseelor turistice cu sterilul de mina si deseurile siderurgice (zgura)

Reducerea eroziunii drumurilor agricole si forestiere create si folosite de maniera spontana prin repararea si intretinerea acestora ca urmare a practicarii turismului

Aparitia unor fonduri pentru dezvoltarea gospodariilor mici FIDA

Dezvoltarea turistica a zonelor Parang, Retezat, Tara Hategului, Muntii Orastiei

Aparitia fondurilor pentru spatiul rural SAPARD

Existenta scolilor in domeniu la toate nivelele

Reintroducerea judetului in circuitul turistic international, contactarea tur-operatorilor internationali

Regimul silvic, reglementat legal, poate avea efecte favorabile asupra mediului si turismului

Perspectiva gazduirii turistilor in agropensiuni conduce la imbunatatirea dotarilor

Convergenta de interese pentru dezvoltarea turismului la nivel national, regional si local

Intarzieri in privatizarea unitatilor de turism

Administratia publica nu este receptiva in legatura cu importanta dezvoltarii turismului in judet

Calitatea mediului in unele zone influenteaza negativ dezvoltarea turismului

Ofertele de produse turistice ale judetului nu sunt competitive international

Concurenta puternica din partea tarilor vecine

Nu s-a reusit atragerea in circuitul turisitc al judetului a segmentului de populatie cu venituri mici

Dezvoltarea industriala, agricola, silvica si proprietatea privata pot limita libertatea de practicarea a turismului activ

Frica de a primi straini in casa

Confuzie intre notiunile de musafir si turist

Insuficienta folosire a oportunitatilor acordate turismului rural

Investitii scazute in domeniul turismului

Resurse Umane si Piata fortei de munca

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Existenta centrelor universitare in judet

Calificarea profesionala prin formare initiala se realizeaza prin sistemul de invatamant public, acesta asigurand o acoperire buna a tuturor domeniilor de calificare (specializari in meserii) si la toate nivelele de calificare

Coexistenta fenomenelor aparent contradictorii de somaj, excedent de forta de munca si cerere de forta de munca calificata

Resursele umane din administratiile publice locale sunt slab pregatite

Oferta de calificare/reconversie nu este suficient de diversificata si nu exista o concurenta intre ofertantii de formare

Oferta educationala nu este adaptata nevoilor de calificare viitoare

Nevoia unei schimbari de paradigma definita prin sintagma o calificare = pentru mai multe meserii, in loc de filozofia traditionala de tipul : o calificare = o meserie

Numarul companiilor care gasesc in aceasta zona conditii de stabilitate si resurse umane utilizabile pentru investitii este in crestere

Dezvoltarea agroturismului ofera posibilitatea reconversiei fortei de munca disponibilizate

Aparitia altor investitii in judet, in alte domenii ale economiei si cu productivitate sporita

Raportul cost/calitate pentru forta de munca este avantajos pentru angajatori

Ponderea nevoilor de calificare arata o tendinta de crestere pentru calificari tehnice cu studii medii si studii superioare in raport cu calificarile inferioare

Investitiile de tip lohn constituie o solutie pe termen scurt pentru absortia fortei de munca disponibile

Cadrul legislativ flexibil si corelat cu cel european in domeniul calificarilor profesionale prin sistemul de invatamant

Existenta programelor de finantare din partea UE si finantarea nationala pentru resurse umane

Fluctuatiile de pe piata fortei de munca depind dramatic de miscarile pietei europene/mondiale, atat in cazul intreprinderilor mari, dar mai ales in cazul celor mici si mijlocii

Extinderea practicii muncii la negru

Migrarea forsei de munca calificata si mai ales inalt calificata catre tarile membre ale UE este un proces cu tendinte de crestere cu efecte pe termen mediu si lung

Investitiile de tip lohn vor migra catre zone mai avantajoase pentru investitori, cauzand astfel aparitia somajului secundar

Nivelul scazut al salariilor din invatamant si cercetare

Calitatea Factorilor de Mediu

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Existenta unor zone intinse acoperite de paduri, avand un important rol in asigurarea echilibrului ecologic in zonele de deal si de munte

Spatiul rural neafectat, foarte curat in special in zonele muntoase

Capital natural de valoare deosebita din punct de vedere al: genofondului, peisajului, biodiversitatii, resurselor de apa, etc

Existenta mai multor cursuri de apa care izvorasc din judet

Existenta a 4 Parcuri Nationale, 1 Parc Natural si a multor Rezervatii Naturale si Stiintifice

Facilitati investitionale oferite de zonele defavorizate existente in judet

Prezenta resursei umane specializate in protectia mediului

Nivelul scazut al managementului informatiei de mediu

Nivelul scazut al cunostiintei publicului pentru problemele de mediu locale si regionale

Zone industriale afectate de poluare

Existenta unor industrii poluante si mari consumatoare de energie

Lipsa politicilor pentru minimizarea/reciclarea deseurilor rezultate din activitatile economice

Probleme nesolutionate legate de depozitarea si reciclarea deseurilor la nivel de judet

Indicatorii tehnico-economici nefavorabili ai investitiilor pentru realizarea sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate in localitatile si statiunile turistice din zonele montane

Sisteme de canalizare si statii pentru epurarea apei invechite din punct de vedere fizic si moral

Inexistenta unui sistem de monitorizare adecvat pentru a utiliza informatiile legate de mediu

Numar insuficient de depozite de gunoi ecologice

Companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protectia mediului si mai ales vechile fabrici aflate in functionare

Dotarea slaba a Inspectoratului Judetean pentru Protectia Mediului

Lipsa lucrarilor pentru combaterea eroziunii si a alunecarilor de teren

Promovarea investitiilor de mediu in zone de risc ecologic

Disponibilitatea resursei umane pentru activitati de reconversie profesionala spre asa numitele   meserii verzi 

Existenta proiectelor pentru constructia si modernizarea statiilor de epurare a apei

Elaborarea, in judet, a unor programe de gestiune a deseurilor urbane si industriale, cu accent pe reciclarea si refolosirea produselor si materialelor

Elaborarea unor programme de actiune la nivel de judet privind protectia mediului

Apartenenta Regiunii Vest la Euroregiunea DKMT

Posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile in scopul solutionarii problemelor de mediu

Legiferarea si implementarea Fondului de Mediu in Romania

Programele guvernamentale bilaterale intre Romania si diverse tari UE

Existenta unor Asociatii Profesionale cu obiect de activitate relavant pentru domeniul mediului (Asociatia Romana a Apei, etc.) si a altor organizatii neguvernamentale cu prfil ecologic si de protectia mediului

Existenta in cadrul Universitatilor din judet a unor facultati si sectii cu profil de mediu sau de tehnologii folositoare mediului

Fondurile alocate de catre Guvernul Romaniei pentru inchiderea unor perimetre de exploatare miniera

Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu, deoarece viitorul industriei extractive si cel al ramurilor conexe ramane incert

Lipsa de corelatie intre legislatia nationala de mediu si legislatia europeana

Lipsa unor strategii viabile de restructurare a intreprinderilor de stat

Problema mediului nu este o prioritate centrala a autoritatilor din judet

Lipsa statiilor de epurare a apelor uzate provenite din marile aglomerari urbane

Echiparea inadecvata a agentilor economici in cazul unui nivel potential mare de poluare

Pericolul unui dezastru ecologic

Dezvoltare rurala, Agricultura si Silvicultura

CRITERIUL

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITATI

AMENINTARI

1. FIZICO GEOGRAFIC

Forme variate de relief

Ponderea mare a zonelor forestiere

Rezervatii si zone protejate recunoscute

Zone cu complexitate mare de resurse naturale

Existenta unor zone rurale amplasate in areale cu factori naturali de risc (alunecari de teren, inundatii, surse de apa reduse)

Imediata invecinatate cu Serbia si Ungaria

Infratirile dintre orasele, comunele din judet si cele din alte tari

Schimbarea destinatiei terenurilor

2. DEMOGRAFIC

Densitatea mica a populatiei in zonele de munte

Saracia populatiei din mediul rural

Balanta negativa a migratiei nete

Grad mare de imbatranire a populatiei rurale

Rata natalitatii mica

Lipsa ofertei locurilor de munca din mediul rural

Migratia populatiei tinere catre zonele urbane

Lipsa unor facilitati pentru localnici de a nu parasi zona

Lipsa sansei de innoire a fortei de munca

3. ECONOMIC

4. AGRICULTURA

Zone cu traditie in cultivarea pomilor fructiferi

Incarcatura peste media pe tara a efectivelor de animale raportat la terenul agricol

Slaba tendinta de asociere

Lipsa culturilor alternative si monocultura vegetala

Lipsa filierelor de depozitare-valorificare

Pierderea unor insemnate suprafete de pajisti prin invadarea acestora cu vegetatie lemnoasa nevaloroasa

Lipsa de informatii in domeniu

Productivitatea scazuta in agricultura cauzata de faramitarea terenurilor aflate in proprietatea privata, irigari necorespunzatoare, unitati de productie mici

Existenta unor suprafete agricole necultivate si nevalorificate aflate in proprietatea privata

Aparitia unor fonduri pentru dezvoltarea gospodariilor mici FIDA

Aparitia unor fonduri pentru spatiul rural SAPARD

Legea exploatatiei agricole

Existenta scolilor la toate nivelele pentru imbunatatirea cunostintelor

Existenta cercetarii in domeniu

Asocierile dintre fermieri

Interesul crescut in agroturism

Promovarea si stimularea asociatiilor agricole in scopul exploatarii intensive a terenurilor

Cererea la export de produse agricole ecologice

Imbatranirea fortei de munca din zonele rurale

Lipsa unei retele informationale in agricultura

Conditii dificile de viata in zonele agricole rurale

Neefectuarea de lucrari privind combaterea eroziunii solului si a alunecarilor de teren

Valorificarea necorespunzatoare a productiei agricole

Necunoasterea legislatiei in domeniul agriculturii

Pastrarea unor metode traditionale de cultivare a terenurilor agricole

Renuntarea la culturile de plante medicinale si tehnice

Posibilitatile reduse de angajare in mediul rural in alte sectoare decat agricultura

Pastrarea unor metode traditionale de cultivare a terenurilor agricole

SILVICULTURA

Suprafata mare de padure pe locuitor

Surse importante de venituri prin exploatarea padurilor si a fondului cinegetic

Surse suplimentare de venituri (fructe de padure, ciuperci, turism)

Reteaua de drumuri forestiere deserveste si comunitatile rurale

Nu exista in rural filiere de valorificare a lemnului

Nu exista reglementari pentru protejarea gospodariilor impotriva stricaciunilor produse de animalele salbatice

Nu exista reglementari pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicutura pentru turism

Regimul silvic, regloementat legal, are efecte favorabile asupra mediului

Sursa pentru o serie de activitati in rural 

Asigura locuri de munca 

Valorificarea terenurilor agricole degradate si nevaloroase

Distrugerea patrimoniului privat prin nerespectarea reglementarilor existente 

Slaba dezvoltare intre planurile de dezvoltare dintre silvicultura si agricultura

TURISMUL RURAL

Excedentul de spatii in gospodariile din zona

Existenta caselor construite in stil traditional

Lipsa de cunostinte a celor care vor sa practice turismul rural

Lipsa reclamei

Slaba diversificare a serviciilor agro-turistice

Lipsa colaborarii cu operatorii de turism

Existenta fondurilor pentru dezvoltarea acestor activitati

Oportunitatile create de spatiul natural, cultural si construit al zonei

Ideile preconcepute

Calitatea proasta a serviciilor

Insuficienta folosire a oportunitatilor acordate turismului rural

INDUSTRIAL

Existenta unui numar mare de personal calificat sau policalificat in rural

Lipsa locurilor de munca pentru cei de varsta mijlocie si mare

Monocalificare in zone intinse

Inchiderea unor intreprinderi de stat

Lipsa investitiilor in vederea diversificarii economiei rurale

Numarul scazut de IMM-uri in mediul rural

Legislatia favorizeaza angajarea somerilor si a tinerilor

Existenta unor spatii adecvate unor activitati industriale

O serie de produse specifice ruralului care se valorifica prost sau de loc pe piata se pot prelucra in comune

Lipsa de incredere a locuitorilor din mediul rural pentru realizarea activitatilor industriale

Reticenta fata de produsele industriale fabricate in mediul rural

Interesul scazut pentru investitori privind zonele rurale izolate

5. LOCUINTA, MODUL DE LOCUIRE SI ECHIPAREA LOCALITATILOR

Locuintele, din punct de vedere al spatiului se situeaza peste marimea pe tara

Locuinte construite din materii durabile

Locuintele noi au dotarile corespunzatoare

Localitati cu dotari peste media pe tara

Majoritatea locuintelor sunt construite inainte de 1970

In zona de munte exista multe localitati care nu beneficiaza de retele de utilitati (apa, canal)

Lipsa unui sistem eficient de asigurari a locuintelor impotriva dezastrelor si calamitatilor

Perspectiva gazduirii turistilor conduce la imbunatatirea dotarilor

Scaderea numarului populatiei rurale conduce la pierderea interesului pentru modernizarea spatiului de locuit

6. SOCIAL

Aparitia telefoniei alternative mobile

Numar mic de medici in mediul rural

Slaba dotare a cabinetelor si lipsa medicilor specialisti in mediul rural

Gradul unic de complexitate a invatamantului rural

Cresterea numarului de posturi telefonice din mediul rural

Cresterea si mai mare a numarului de pacienti pe medic

Cresterea numarului de copii nescolarizati

Probleme sociale datorate restructurarii intreprinderilor miniere

7. ECOLOGIE

Spatiul rural nepoluat, in special in zonele inalte

Zone intinse acoperite de paduri, avand un important rol in asigurarea echilibrului ecologic in zonele de deal si de munte

Zone protejate pe suprafete intinse, rezervatii naturale, parcuri

Zone industriale care polueaza

Inexistenta sistemului de colectare a deseurilor menajere in mediul rural

Folosirea apelor ca si groapa de gunoi a satului

Introducerea facilitatilor fiscale pentru agentii economici care investesc in proiecte de protectia mediului

Promovarea investitiilor de mediu in zone de risc ecologic

Posibilitati de acces la fonduri nerambursabile in scopul solutionarii problemelor de mediu

Existenta unor proiecte pentru constructia si modernizarea statiilor de epurare a apei

Lipsa unor politici concentrate pentru protectia mediului

Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu prin nerespectarea legislatiei



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3103
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved