MARKETING IN SPORT.

OPORTUNITATEA INFIINTARII UNUI CLUB MONTAN IN BRASOV

STUDIU DE CAZ LA NIVELUL "CLUB MONTAN HIGH TREK"

1. Aspecte teoretice privind Marketingul Sportiv

Marketingul Serviciilor

Aplicat pentru prima oara in domeniul bunurilor materiale, marketingul si-a facut simtita prezenta treptat si in celelalte domenii ale vietii societale odata cu dezvoltarea serviciilor in economia mondiala. Teoria si practica in domeniu se contureaza incepand cu anul 1981, an in care conferinta AMA (Asociatia Americana de Marketing) a fost dedicata in exclusivitate marketingului serviciilor constituit ca un domeniu specializat, autonom, clar diferentiat, aflat in consolidare si dezvoltare. Domeniul marketingului serviciilor a cunoscut doua etape distincte in dezvoltarea sa si anume etapa Extensiva, dezvoltarea serviciilor impune abordarea lor prin prisma marketingului. Manifestata in turism, transporturi, finate-banci si etapa Intensiva, prin folosirea la scara larga a metodelor, tehnicilor, instrumentelor specifice, particularizarea notiunilor si a conceptelor, extinderea mixului la 7 componente: implicarea umana, dovezile fizice si procesul.

Philip Kotler spune ca "serviciul reprezinta orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi altuia, care este in general intangibil si al carui rezultat nu presupune dreptul de proprietate asupra unui bun material"[1]. Clasificarea serviciilor are la baza: natura, caracteristicile, complexitatea, gradul de utilizare al echipamentelor, personalului si intensitatea legaturii dintre prestator si consumator. Procesul de separare si delimitare a marketingului serviciilor de domeniul marketingului general are reprezentative in acest sens urmatoarele viziuni :

Scoala Nordica - optica acestei scoli distinge spre deosebire de marketingul traditional

• maretingul extern, ce semnifica activitatea firmei de pregatire a serviciilor, fixare a tarifelor, distributie a serviciilor, promovarea catre consumator
• marketingul intern, cu semnificatia activitatilor de pregatire, motivare a personalului, stimulare, perfectionare pentru a presta servicii de calitate, gestiunea resurselor umane ale firmei .
• marketingul interactiv, ce are in vedere capacitatea personalului de a presta servicii pentru cumparatori si evaluarea calitatii acestora din punct de vedere tehnic si functional.

Sistemul de servuctie si interconditionarile dintre componente, in opinia specialistilor francezi, este organizarea sistematica, coerenta a tuturor elementelor fizice si umane ale interfetei client-firma necesara realizarii prestarii serviciilor pentru care caracteristicile comerciale si nivelul calitativ sunt determinate.

Elementele sistemului de servuctie sunt: suportul fizic, pesonalul de contact, clientul si serviciul intre care exista relatii de conditionari reciproce . Datorita caracteristicilor serviciilor, perceperea riscului de catre consumatori este ridicata, acestea sunt dominate de experimentarea calitatii apreciata numai in timpul sau dupa procesul productiei-consumului lor. Cele mai importante caracteristici ale serviciilor sunt: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea, perisabilitatea si lipsa proprietatii. Principalele clasificari ale serviciilor apartin autorilor : Philip Kotler, Richard Chase, Thomas Dan, Judd C. Robert, John Rathmell si Crhristian Gronroos. Literatura economica din Romania prezinta numeroase propuneri de clasificare a serviciilor avand la baza criterii diferite. Din punct de vedere al autorului C. Sarbu, in cartea Munca productiva si neproductiva, serviciile au fost grupate in functie de aportul la crearea venitului national in servicii productive si servicii neproductive. O alta clasificare a serviciilor prezentata de acelasi colectiv de autori identifica servicii din componenta sectorului primar, secundar si tertiar

Comportamentul consumatorului de servicii. Conceptul de comportament al consumatorului, este conform abordarii specifice, un sistem de relatii dinamice, multidimensional, rezultatul proceselor de perceptie, informatie, atitudine, motivatie, si manifestare efectiva, ce caracterizeaza integrarea individului sau a grupului in spatiul deschis de ansamblul bunurilor de consum si serviciilor existente in societate la un moment dat, prin acte decizionale individuale sau de grup privitoare la acestea. Procesul decizional de cumparare cuprinde: stadiul precumpararii, cumpararii si evaluarii serviciilor. Principalii factori de influenta asupra deciziei de cumparare sunt personali, sociali, culturali. Factorii specifici de marketing sunt alcatuiti dintr-o serie de stimuli continuti de componentele mixului de marketing.

Marketingul serviciilor s-a constituit ca un domeniu distinct in urma unui proces relativ indelungat, caracterizat printr-o serie de delimitari produse in diferitele planuri care definesc continutul concret al acestuia. Principalele specializari ale marketingului serviciilor sunt ;

• Marketing turistic
• Marketing financiar-bancar
• Marketing in transporturi
• Marketing educational
• Marketing cultural si sportiv
• Mediul de marketing al firmei de servicii

Tehnicile si conceptele utilizate in cadrul marketingului serviciilor, prezinta urmatoarea grupare;

• comune serviciilor si bunurilor, preluate ori adaptate corespunzator: cercetarile de marketing, politicile de marketing, marketingul mix, componentele produsului, structura activitatii promotionale , unele strategii de preturi, canalele de distributie
• specifice serviciilor in ansamblu, diferite de cele utilizate in domeniul bunurilor (asigura caracterul autonom si specific marketingului serviciilor): conceptul de marketing interactiv, conceptul de marketing extern conceptul de "relatii preferentiale"
• specifice fiecarui tip de serviciu care sta la baza adancirii si specializarii marketingului

1.1.1 Marketingul Social

Marketingul reprezinta, la baze, o activitate desfasurata de un individ sau de o organizatie, in scopul obtinerii unor rezultate de ordin personal sau social, astfel de activitati sunt reprezentate si de predicare, chirurgie, actorie sau sport. Societatea umana se dezvolta pe masura ce indivizii ce o compun se perfectioneaza in ceea ce fac, mai ales daca aceste activitati conduc la bunastarea lor. De aceea, putem spune despre marketing ca este o stiinta care contribuie la cresterea bunastarii societatii in general

Inainte de anii 70, marketingul era conceput ca o disciplina orientate in mod unic spre intreprindere, tranzactiile avand loc pe piata. Aceasta conceptie a fost contestata de catre multi autori si s-a indreptat spre o perspectiva mult mai larga

In anul 1969 Kotler si Levy au sugerat ca marketingul ca si concept trebuie extins pentru a permite includerea organizatiilor cu scop nelucrativ in campul de activitate al disciplinei. Extinderea domeniului marketingului asupra muzeelor, cauzelor sociale, organizatiilor religioase, politice, a fost considerata vitala de catre Lazer si Kelly care pledeaza pentru recunoasterea dimensiunii sociale a marketingului, cu alte cuvinte pentru asigurarea pe termen lung a bunastarii consumatorului si a publicului in general

Ca si marketingul bunurilor si serviciilor, marketingul social nu este un concept strict teoretic, ci mai degraba un cadru, o structura, care contine informatii din mai multe sfere de cunoastere, cum ar fi : psihologie, sociologie, antropologie si comunicare. Toate acestea conduc la intelegerea comportamentului uman si la reusita influentarii acestuia. Si in cadrul marketingului social sunt necesare: planificarea logica a proceselor care include cercetarea orientata spre consumator, analiza pietei, segmentarea pietei, stabilirea obiectivelor, identificarea tacticilor si strategiilor ce urmeaza a fi aplicate. Marketingul social are in vedere schimbul intre doua sau mai multe parti care isi cedeaza una alteia costuri, respectiv beneficii. Totusi marketingul social este mai diferit de aplicat, deoarece presupune determinarea componentelor umane si modificarea acestora, intr-un anumit cadru politic, economic si social, de cele mai multe ori cu resurse limitate. Mai mult decat atat, in cadrul marketingului traditional, scopul final al actiunilor este dat de indeplinirea obiectivelor actionarilor companiilor care desfasoara activitatea de marketing, in timp ce in cazul marketingului social principalul scop este dat de satisfacerea societatii, in general, prin imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor sai. Evaluarea exacta a rezultatelor companiilor de marketing social este dificil de urmarit si cuantificat

Marketing Sportiv

Ca orice domeniu nou aparut in tara noastra, si marketingul sportiv se cere a fi definit pentru a putea percepe, la adevarata sa valoare, importanta pe care o are in dezvoltarea economica, prin veniturile pe care le genereaza si sociala, prin implicarea populatiei in activitatile sportive. Conceptualizarea acestui domeniu trebuie pornita de la cadrul general in care a aparut si sa dezvoltat marketingul sportiv.

La inceputurile dezvoltarii pietei produselor si serviciilor sportive, organizatiile ce activau pe aceasta piata au observat necesitatea punerii in aplicare a elementelor de marketing, astfel incat afacerea lor sa se dezvolte, ducand la o evolutie de ansamblu a domeniului. Tinand cont de acest lucru, putem afirma ca pentru inceput marketingul sportiv nu a fost privit ca un domeniu distinct, ci ca pe o noua arie de aplicare a marketingului. Insa, pe parcusul dezvoltarii sportului intr-o industrie, individualizarea marketingului sportiv ca domeniu de sinestatator a aparut ca tot mai necesara.

Individualizarea marketingului sportiv in cadrul mult mai general al marketingului pleaca de la o serie de elemente printre care putem mentiona:

Includerea activitatilor sportive in aria serviciilor, ceea ce face ca marketingul sportiv sa se delimiteze si datorita caracteristicilor distincte pe care le prezinta un serviciu (intangibilitate, perisabilitate, variabilitate si inseparabilitate). Pe langa aceste caracteristici specifice serviciilor in general, sportul prezinta o serie de caracteristici proprii care au dus la adancirea delimitarii marketingului sportiv. O serie de elemente de marketing, au suferit modificari prin includerea lor in cadrul marketingului sportiv, ca de exemplu, segmentarea prin largirea conceptului de client, incluzand aici atat individul ce participa la activitatile sportive ca spectator, cat si pe cel ce participa in mod activ. Exista o delimitare fina in ceea ce priveste categoria din care face parte sportivul legitimat la un club - angajat sau client de asemenea, in sport, stabilirea pretului sau a tarifului in cadrul marketingului sportiv pleaca de cele mai multe ori de la premise emotionale legate de cerere, fiind rare situatiile in care la baza formarii pretului stau motive rationale, ca de exemplu, costurile.

In literatura de specialitate exista doua categorii de specialisti in ceea ce priveste delimitarea marketingului sportiv:

O prima categorie priveste marketingul sportiv ca pe un nou domeniu de aplicare a teoriei marketingului, acesti specialisti limitanduse la a evidentia cum putem aplica teoriile generale ale marketingului in domeniul sportiv.

Cealalta categorie vede marketingul sportiv ca pe o noua stiinta cu o identitate foarte diferita de cea a marketingului general, avand o serie de instrumente specifice.

Pentru a fi realisti, putem afirma faptul ca adevarul este undeva la mijloc. Nu putem avea o privire simplista asupra marketingului sportiv si sa presupunem ca este doar un nou produs asupra caruia se aplica elemente de marketing. Insa, nu putem afirma nici ca marketingul sportiv reprezinta o noua stiinta, deoarece o serie de tehnici si instrumente folosite isi regasesc radacinile in teoriile generale ale marketingului.

Cel mai corect ar fi sa privim marketingul sportiv ca pe o noua specializare a marketingului in procesul sau de dezvoltare extensiva, ceea ce presupune ca avem: o baza comuna tuturor specializarilor marketingului si un set de caracteristici ce aduc specificitate acestui domeniu.

Pornind de la aceste doua parti, in literatura de specialitate gasim doua tipuri de definitii ale marketingului sportiv: cele ce pleaca de la elementele traditionale ale marketingului si cele ce descriu marketingul sportiv prin intermediul unor exemple concrete de actiuni intalnite in acest domeniu.

Din prima categorie fac parte autori precum Pitts & Stotlar (1996), Parkhouse (1996) sau Schlossberg (1996). Astfel ca, in 1993, Stotlar nu dadea o definitie clara a marketingului sportiv, ci mai degraba sustinea ideea conform careia orice organizatie sportiva ar trebui sa adopte orientarea de marketing in conceperea unui plan strategic: analiza produselor/serviciilor, analiza pietei tinta, stabilirea strategiilor de marketing, proiectarea mixului de marketing, penetrarea, diversificarea si dezvoltarea de nise, dezvoltarea unui sistem de implementare si control, aplicarea tehnicilor de relatii publice si proiectarea bugetului.

Trei ani mai tarziu, acelasi autor impreuna cu Pitts defineste marketingul sportiv ca fiind procesul de proiectare si implementare a activitatilor pentru realizarea produselor/serviciilor sportive, stabilirea pretului pentru acestea, distributia si promovarea lor astfel incat sa fie satisfacute nevoile si dorintele consumatorilor si sa fie indeplinite obiectivele organizationale. Putem observa faptul ca autorii se concentreaza decat pe una din cele doua mari dezvoltari ale marketingului sportiv, si anume marketingul pentru sport (marketingul aplicat in cazul organizatiilor ce activeaza in domeniul sportiv), ignorand marketingul prin sport (marketingul aplicat de organizatii ce folosesc sportul ca instrument de promovare).

Parkhouse (1996) abordeaza domeniul din prisma definitiei clasice a proceselor de marketing: "identificarea caracteristicilor organizatiei si produselor/serviciilor acesteia, incorporarea acestor caracteristici in dezvoltarea, prezentarea, pozitionarea si distributia produselor sportive cu ajutorul strategiilor promotionale in cadrul pietelor tinta".

Schlossberg (1996) prezinta o serie de abordari ale marketingului sportiv

- interactiunea cu publicul tinta - a avea o orientare spre client reprezinta unul din pilonii conceptului de marketing

- modalitatea prin care companiile se diferentiaza pe piata prin identificarea cu personalitati sportive si activitatile desfasurate de aceste personalitati

- vanzarea de produse, sponsorizarea unor sportivi sau a unor echipe, furnizarea de suveniruri jucatorilor, furnizarea de burse scolare si finatarea unor cauze sociale, distributia de mostre si cupoane gratuite la evenimente sportive, construirea de marci, organizarea de festivitati de premiere in sport, realizarea de echipamente sportive si oferirea de facilitati de prestare a serviciilor sportive - toate acestea compunand mixul de marketing integrat

- modalitatea prin care organizatiile folosesc atasarea emotionala a consumatorilor fata de "eroii" lor sportivi sau echipele favorite pentru a se pozitiona pe piata, pentru a vinde intrun numar mai mare podusele si serviciile proprii, pentru asi creste notorietatea, dar si pentru ai determina pe fani sa actioneze ca elemente de promovare a companiei in cadrul comunitatilor din care fac parte - acestea reprezentand parte a strategiei de marketing relational implementata de companie.

Definitia data de Schlossberg include o serie de elemente de marketing - orientarea spre client, diferentiere, mix de marketing, marketing relational, pozitionare.

Este deci important de subliniat faptul ca autorul a vazut sportul ca devenind un mediu de marketing de sine statator, cu abilitati de segmentare, pozitionare, distributie si promovare a produselor/serviciilor sportive. Acest punct de vedere este foarte important in dezbaterea conform careia marketingul sportiv ar reprezenta o aplicare a marketingului.

Toate punctele de vedere prezentate mai sus subliniaza faptul ca putem defini marketingul sportiv plecand de la componentele de baza ale marketingului. Astfel, o organizatie din acest domeniu ar trebui sa inceapa prin a analiza mediul de marketing in care activeaza, sa identifice oportunitatile aparute in legatura cu cerintele si nevoile consumatorilor, sa identifice publicul tinta si sa implementeze elementele mixului de marketing pentru a obtine avantajul competitiv.

Adeptii celei dea doua perspectiva teoretica asupra marketingului sportiv evidentiaza diferentierea domeniului prin exemple sau aplicatii ale marketingului in lumea sportiva.

Lewis & Appenzeller[12] (1985) identifica doua aplicatii pentru a defini conceptul de marketing sportiv: marketingul pentru sport - utilizarea variabilelor mixului de marketing pentru a comunica potentialilor consumatori beneficiile participarii la activitatile sportive (fie in calitate de participant activ, fie in calitate de spectator) Marketingul prin sport - folosirea sponsorizarii ca instrument de promovare a produselor proprii, de cele mai multe ori, publicul tinta fiind foarte bine delimitat.

McPherson, Curtis & Loy (1989) sunt de parere ca marketingul sportiv presupune "vanzare de produse sportive, ceea ce necesita campanii inventive de marketing"[13]. Aceiasi autori sunt de parere ca sportul reprezinta un intrument de divertisment pentru clienti si un mediu propice de promovare a produselor nonsportive.

Callecod & Stotlar (1990)[14] definesc marketingul sportiv ca fiind impartit in: utilizarea activitatilor sau a personalitatilor sportive pentru a promova produsele de larg consum marketingul produselor sportive marketingul sportului ca produs.

Definitia data de DeVous (1994) face, de fapt, o trecere in revista a ariei de activitati acoperite de marketingul sportiv: "de la organizarea unui eveniment special in cadrul Super Bowl, la a sponsoriza in mod oficial Jocurile Olimpice, pana la a finanta un turneu local de tenis". Din exemplele date, ne putem da seama ca autoarea defineste marketingul sportiv prin intermediul sponsorizarii, aceasta precizand faptul ca "o strategie de marketing sportiv incepe prin a defini obiectivele de sponsorizare ale organizatiei".[15]

Pe aceeasi idee militeaza si Vincent Alonzo (1994) care sustine faptul ca marketingul sportiv "include promovarea sponsorizarii unui eveniment astfel incat sa se realizeze un impact asupra publicului tinta prin: campanii de publicitate privind asocierea cu un eveniment sportiv major, noi variante de ambalaje care sa includa si logoul evenimentului respectiv, sponsorizarea unei campanii de promovare a evenimentului principal, motivarea fortelor de vanzare prin acordarea de premii constand in participarea la evenimentul respectiv".[16]

O privire mult mai larga asupra domeniului regasim la Stedman Graham (2001) care trateaza in cartea sa evenimentele sportive atat din punct de vedere al marketingului, cat si al managementului, mentionand ca activitati ce nu trebuie sa lipseasca "adminstrarea, coordonarea si evaluarea oricarui eveniment ce are legatura cu sportul".[17]

Concluzionand la cele prezentate mai sus, observam faptul ca atat cei care au definit marketingul sportiv din prisma elementelor de marketing general, cat si cei ce au folosit exemple de activitati concrete pentru a defini domeniul incearca sa delimiteze acest marketing sportiv prin evidentierea elementelor specifice si a celor care, odata cu introducerea lor in lumea sportiva, au suferit o serie de modificari, ceea ce in termeni teoretici poarta denumirea de adaptare.

1.2.1. Marketingul pentru sport

Marketingul produselor si serviciilor sportive este intalnit in literatura de specialitate sub denumirea de "marketing pentru sport"[18], in sensul ca marketingul este folosit pentru a dezvolta acest sector sportiv. In cadrul acestui domeniu, avem doua subdomenii (in functie de aria de acoperire geografica): marketingul sportului la nivel microeconomic (la nivelul clubului sportiv) si marketingul sportului la nivel macroeconomic (strategiile nationale de promovare a sportului in randul populatiei).

Marketingul sportului la nivel macroeconomic apare ca fiind mai mult decat necesar in Romania, unde sportul pierde din ce in ce mai mult in fata altor modalitati de petrecere a timpului liber (ca de exemplu, jocurile pe calculator sau divertismentul multimedia). Un motiv in plus pentru care este necesara o strategie nationala privind sportul se refera la faptul ca nivelul de trai si bunastarea populatiei se afla in legatura directa cu procentul indivizilor ce includ sportul in activitatile lor zilnice, deci mai mult sport inseamna o viata mai sanatoasa. De aceea, cea mai importanta problema este aceea de a-i face pe oameni sa inteleaga importanta practicarii sportului si sa adopte o atitudine favorabila acestuia.

Marketingul sportului la nivel microeconomic presupune proiectarea intregului sistem de management marketing al organizatiei sportive, astfel incat activitatea acesteia sa se dezvolte prin satisfacerea nevoilor consumatorilor de sport si, implicit, obtinerea profitului.

In domeniul sportiv din tarile dezvoltate, treptat s-a facut trecerea de la un marketing concentrat asupra tranzactiei la unul concentrat asupra relatiei. Consumatorii de sport devin parteneri si organizatia sportiva trebuie sa-si ia angajamente pe termen lung pentru a pastra relatia prin calitate, servicii si inovatie. Aceste elemente caracterizeaza noua orientare de marketing - marketingul relational. Acesta pune accentul pe construirea unei relatii pe termen lung cu clientul si pe realizarea unui dialog cu acesta. Din acest punct de vedere, obtinerea si procesarea informatiilor este mai importanta decat simpla trimitere a mesajelor spre client. In acest fel toate modalitatile de interactionare cu clientul devin instrumente de colectare si de transmitere a informatiilor.

Bibliografie:

1. Kotler Philip., Principles of Marketing (second edition), Prentice Hall, Inc., Englewood Cliffs, 1983
2. Olteanu V., Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, Bucuresti, 2003
3. Iacob C., Revista Aspeckt, 2008, Editura Universitatii Transilvania din Brasov
4. Florescu C., Malcomete P., Pop Al. N., Marketing. Dictionar explicativ, Editura Economica, Bucuresti, 2003
5. Balaure V.,(coordonator), Marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 1994
6. Lazer W., Kelly E., Marketing's changing social relationship, Journal of Marketing, 1964
7. Kotler Ph., Marketing of Non Profit Organization, Editura Pretince-Hall, New Kersey, 1982
8. Dubois Ph., Jolibert A., Marketing. Teorie si practica, Editura Economica, Cluj-Napoca, vol I,II, 1993, 1994
9. Lindon D., Le Marketing Politique, Editura Dalloz, Paris, 1986
10. Kotler Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997
11. Lindon D., Le Marketing Politique, Editura Dalloz, Paris, 1986
12. Callecod, R.L., Stotlar, D.K., Sport & Fitness Management, Ed. Human Kinetics Books, SUA, 1990
13. Pitts, B. G., Stotlar, D. K., Fundamentals of Sport Marketing, Editura Fitness Information Technology, USA, 1996
14. Parkhouse, B. L., The management of sport - Its foundation and application, Ed. a IIa, Editura Mosby, Saint Louis, USA, 1996
15. Schlossberg, H., Sports Marketing, Editura Blackwell Publisher, Massachusetts,USA, 1996
16. Lewis, G, Appenzeller, H., Successful sport management, Virginia, Michigan, SUA, 1995
17. McPherson, B.D., Curtis, J.E., Loy, J.W., The Social Significance of Sport, Editura Human Kinetics Books, SUA, 1989
18. DeVous, S., "Sport Marketing", in Incentive, SUA, 1994
19. Alonzo, V., "The Wild World of Sports Marketing", aparut in Incentive, SUA, 1994
20. Graham, S., Goldblatt, J.J., Neirotti, L.D., The ultimate guide to sports marketing, Editura McGrawHill, New York, 2001
21. Mullin, B., Hardy, S., Sutton, W., Sport Marketing, Human Kinetics, SUA, 2000.

2. Analiza asupra activitatii de marketing a Club Montan High Trek

2.1. Prezentarea companiei

Clubul Montan High Trek avand regimul juridic de asociatie non-profit este o organizatie sportiva, cultural-educativa care reuneste iubitori ai sportului si naturii din mediul studentesc si pe toti cei interesati in desfasurarea de activitati sportive, cunoasterea, studiul si ocrotirea naturii.

In acest scop, reprezentantii acestei organizatii, intruniti in Adunarea Generala din data de 21.07.2005 au hotarat infiintarea "Clubului Montan High Trek". Sediul social al clubului este in Targoviste pe Calea Campulung bloc 31B, scara A, apartament 1, judet Dambovita.

Codul de identificare fiscala al clubului este 17800261, certificatul de inregistrare fiscala fiind eliberat la data de 21.07.2005.

Membrii fondatori ai Club Montan High Trek sunt Sacagiu Florin Bogdan, Sugeac Adrian Emanuel si Trandafir Anca Maria. Statutul clubului este de asociatie persoana juridica, apolitica romana, non-profit si fara scop patrimonial si cu o perioada de activitate nedeterminata in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Patrimoniul initial al clubului este de 6.200.000 lei, realizat din depunerile efectuate de catre membrii fondatori.[19]

2.1.1. Obiective

Obiectivele Clubului Montan High Trek sunt:

. Formarea membrilor sai (din punct de vedere sportiv, civic, moral si ecologic) prin organizarea unor training-uri, instructaje (cantonamente, ecologizare, orientare montana, geografie montana, acordarea primului ajutor),

. Organizarea periodica de activitati sportive si montane pentru membrii sai,

. Organizarea unor activitati aducatoare de venit care sa sustina activitatea clubului,

. Orice persoana care a absolvit un training de 1 an calendaristic va avea acces in cadrul Club Montan High Trek si va primi titulatura de    membru al clubului sportiv montan cu o conditie prealabila de achitare a cotizatiei lunare.

2.1.2. Activitatea Club Montan High Trek

Activitatea clubului se realizeaza prin urmatoarele mijloace:

. Organizarea unor conferinte, seminarii si training-uri,

. Colaborari cu organizatii de profil din tara si strainatate,

. Colaborarea cu institutii, organizatii, firme din domeniul de activitate specific,

. Organizarea de excursii, tabere, cantonamente,

. Organizarea de evenimente aducatoare de venit,

. Atragerea si utilizarea in conditiile legii de surse financiare, donatii si alte contributii,

. Alte activitati ce nu contravin scopurilor Club Montan High Trek si legii.

2.1.3. Structura organizatorica

Modul de organizare al Clubului Montan High Trek se stabileste pe baza statutului, prin hotararile organelor de conducere si prin regulamentul de functionare:

Organul constitutiv al clubului este Adunarea Generala a membrilor acesteia.

Adunarea Generala a membrilor se defineste si functioneaza astfel[21]:

A.G. este formata numai din membrii fondatori;

Alege Colegiul Director format din trei membrii alesi pe o perioada de un an confirmat prin vot de Adunarea Gnerala;

Membrii A.G. aleg un presedinte din randul membrilor fondatori;

Alege cenzorul care este membru al clubului;

Poate imputernici una sau mai multe persoane cu functii executive, inclusiv persoanele care nu au calitatea de membru sau sunt straine Clubului Montan High Trek, pentru a incheia acte juridice in numele si pe seama clubului si sa indeplineasca orice atributii prevazute in Statut sau stabilite de A.D.;

Poate decide infiintarea de societati comerciale cu raspundere limitata a caror activitate trebuie sa aduca servicii clubului; de asemenea poate sa decida infiintarea de societati cumerciala cu raspundere limitata in asociatie cu alte persoane fizice sau juridice, daca acest lucru nu contravine Statutului si legii;

A.G. se intruneste si este convocata de Consiliul Director de ori de cate ori este nevoie;

A.G. se considera legal constituita daca la reuniunea convocata sunt prezenti cel putin doi membrii.

2.1.4. Baza tehnica materiala

Baza tehnica materiala este compusa din echipamentul necesar Clubului Montan High Trek pentru desfasurarea diverselor activitati. In principal acestea consta in echipament de alpinism ce asigura desfasurarea activitatilor prin asigurarea unui maxim de siguranta participantilor la evenimente.

Baza tehnica cuprinde urmatoarele componente:

. Coarda statica - 4 bucati,

. Coarda elastica - 5 bucati,

. Ham de catarat - 20 bucati,

. Ham canioning - 5 bucati,

. Carabiniere cu filet - 40 bucati,

. Bucle echipate - 20 bucati,

. Blocatoare - 5 bucati,

. Coboratoare - 5 bucati,

. Role - 6 bucati,

. Casti - 20 bucati,

. Papuci catarat - 10 bucati,

. Echipament escalada - 10 bucati,

. Piolet - 10 bucati,

. Biciclete - 10,

. Busole profesionale - 10 bucati,

. Echipament ski - 10 bucati,

. Ski-uri de tura - 5 bucati,

. Clapari de tura - 5 bucati,

. Accesorii ski de tura - 5 bucati,

. Accesorii orientare - 20 bucati,

. Pusca alice - 4 bucati,

. Arc si sageti - 5 seturi.

2.2. Piata Clubului Montan High Trek

Clientii clubului sportiv cu profil montan este impartita in trei categorii de consumatori: persoane care practica activitati sportive ocazional, persoane care practica activitati sportive in mod regulat si membrii cluburilor care participa la toate activitatile organizate de acesta.

O principala segmentare a pietei o reprezinta segmentarea profesionala, cele mai importante segmente fiind reprezentate de elevi si studenti, care isi manifesta dorinta de a practica sport intr-un mod placut si intr-un mediu natural.

Clubul High Trek a inceput sa se orienteze catre categoria de de persoane care practica activitati sportive in mod regulat, datorita faptului ca acestia ofera o participare constanta la activitatile clubului.

2.2.1. Piata efectiva si piata potentiala

Piata efectiva este formata din totalitatea membrilor si aspirantilor Clubului Montan High Trek. Cu un total de peste 50 de membrii si cu activitati saptamanale, piata efectiva se ridica la peste 200 de clienti lunar.

Piata potentiala o reprezinta toate persoanele care doresc sa practice activitati sportive, ecologice sau culturale, de toate varstele. In categoria pietei efective, un segment important il constituie elevii si studentii. Acestia doresc desfasurarea de activitati out-door, in special cu profil montan. De aceea exista o oportunitate foarte mare de atragere a pietei studentilor, desi cu un buget redus, in numar mare, pot constitui o piata efectiva de efect.

2.2.2. Concurenti

In cadrul cluburilor cu profil montan, concurenta este foarte mare, datorita faptului ca activitatile sportive cu profil montan au un potential deosebit in atragerea tinerilor doritori de satisfacerea nevoii de sport si de recreere.

Pe piata din Bucuresti, Clubul High Trek are drept concurenti directi cluburile sportive cu profil montan: Alpin Club Ecoul, Ursul Trubadur, Escamonde, Christian Adventure, Ecoxtrem.

In cadrul pietei de team-bulding, concurenta este mai ridicata, firmele de profil fiind foarte competitive in atragerea marilor companii doritoare de desfasurarea activitatilor de marketing de personal cu un buget predefinit, de mari dimensiuni. Principalii competitori sunt: Roa Team Building, Ro Adventure, Active Training, Active Business - Extreme Training, Total Teambulding.

In cadrul pietei Brasovene concurenta este la fel de mare ca si in Bucuresti, apropierea de munte facand din orasul de la poalele Tampei un cadru propice in desfasurarea activitatilor sportive cu profil montan.

Cluburile sportive cu profil montan din Brasov, in directa concurenta cu Club Montan High Trek, sunt:

Floare de Colt este o asociatie non-profit ce se ocupa cu activitati sportive cu profil montan, ecologice, turistice. Organizeaza diferite concursuri cu tematica montana, sub egida Federatiei Romane de Turism Sportiv si a Ministerului Turismului, precum si alte manifestari de profil: activitati ecologice, videoproiectii, seri de muzica folk, evenimente culturale.

C.P.N.T sau Clubul pentru Protectia Naturii si Turism este o organizatie nonguvernamentala care actioneaza in sprijinul protejarii mediului si practicarii turismului ecologic prin practicarea de sport si alte activitati out-door.

Alti concurenti, mai ales in activitatea de team-bulding sunt: Team Doctors, Quad Core, Ana Hotels sau Event Design.

2.2.3. Furnizori

Furnizorii Clubului Montan High Trek sunt impartiti in furnizori de echipament sportiv, furnizori de transport, activitati bancare si furnizori de activitati out-door: ATV, Paintball, Bungee jumping.

Furnizorii de echipament sportivi sunt firma Gami Trade S.R.L. din Satu Mare, detinatoarea magazinelor Mountain Experts din Bucuresti, Cluj, Brasov si Oradea, magazinele Himalaya din Bucuresti si Brasov, magazinele Sport Virus din Bucuresti si Brasov si magazinul Ascent din Bucuresti. Acestia ofera discounturi datorita cantitatii mari de marfa pe care o procura in mod regulat.

Furnizorii de transport sunt: Rotexim Atic S.R.L., Targoviste, Bucuresti, Champions Line S.R.L., Bucuresti si C&I Comserv S.R.L., Bucuresti.

Furnizorii de activitati out-door sunt: Quad Core S.R.L., Brasov, Atolis S.R.L., Brasov, Dream-Seller S.R.L., Bucuresti, zona Bran-Moeciu.

Clubul colaboreaza cu Banca Reiffeisen pentru tranzactionarea cu companii.

2.3. Mixul de marketing

Mixul de marketing reprezinta 'ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combina cu scopul de a produce pe piata tinta reactia dorita" (Ph. Kotler, Principii de marketing, p. 134-135).

In incercarea de a atinge obiectivele Clubul Montan High Trek combina diversele strategii de produs, pret, plasament si promovare, formand un mix de marketing necesar supravietuirii in mediul economic actual.

2.3.1. Politica de produs

Clubul Montan High Trek ofera clientilor o gama variata de servicii, de la excursii si drumetii in tara, practicarea sporturilor cu caracter montan, catarat, ski, orientare, pana la team building-uri, expeditii in strainatate si sansa de a participa la diferite concursuri sportive in tara si in afara.

Sporturile pe care clubul le promoveaza in cadrul activitatilor sale sporturi montane, cu un grad ridicat de risc, dar prin personalul specializat si prin membrii cu multa experienta se asigura clientilor o participare in deplina siguranta.

Principalele sporturi si activitati montane puse practicate in cadrul clubului sunt: catarat, atletism, ski, orientare, ecologizari, tiroliana, rapel, ski de tura, intalniri culturale si mountainbikeing.

Cataratul este o activitate cu caracter montan, ce poate fi practicata atat out-door cat si indoor. Deoarece este o activitate cu grad maxim de accident, in practicarea ei se foloseste echipamente profesionale, corzi, carabiniere, hamuri casti, care previn accidentarea participantilor. Sesiunile de catarat se pot realiza indoor in Bucuresti, fiind disponibile 4 panouri de catarat, sau in Brasov, fiind disponibila o singura sala de catarat, cea mai mare din Romania.

Pentru cataratul out-door, posibilitatile sunt mult mai multe, dar concentrate in zonele montane. In orasul Brasov, sau in imprejurimi acest sport se poate practica in urmatoarele locatii: Pietrele lui Solomon, Tampa, Cheile Rasnoavei, Prapastiilor Zarnestilor, unde sunt disponibile sute de trasee, cu diferite grade de dificultate.

Atletismul este un sport usor, practicat in general pentru mentinerea conditiei fizice, dar si pentru participarea la diferite concursuri. In cadrul clubului, sedintele de atletism sunt tinute in cadrul parcurilor, sau la dorinta participantilor se pot organiza excursii in zonele montane, atletismul montan aducand mult mai multa satisfactie oricarui alergator.

Skiul este practicat cu precadere iarna, dar si vara, prin organizarea de excursii in strainatate si tabere sportive. Datorita faptului ca necesita detinerea de echipament personal destul de costisitor, clubul poate asigura doar 10 echipamente de ski.

Tiroliana este o traversare la o inaltime variabila, intre doua puncte cu ajutorul unei corzi duble si a unui sistem de scripeti. Punctul de plecare se afla la o inaltime mai mare decat cel de la sosire. De obicei este folosita pentru traversarea peste o prapastie, unde accesul in cealalta parte este aproape imposibil. Acest sport este preferat de clientii clubului prin adrenalina pe care o provoaca la traversarea unei prapastii la o inaltime de cativa zeci de metrii. Locul de desfasurare al tirolienei poate varia, dar de cele mai multe ori este practicata in acelasi timp cu cataratul, deoarece necesita conditii asemanatoare.

Rapelul este un procedeu de coborare pe coarda cu ajutorul unui dispozitiv blocator. Acest sport este deasemenea preferat de clienti datorita adrenalinei eliberate in timpul coborarii. Se poate practica in acelasi timp cu cataratul sau tiroliana, deoarece necesita conditii asemanatoare.

Skiul de tura este un sport foarte apreciat in cadrul iubitorilor de munte deoarece combina placerea de a skia cu satisfactia escaladarii unui munte. Acest sport presupune parcurgerea unor distante, in general cu un grad de inclinare mare, cu ajutorul skiurilor speciale ce permite urcarea de pante fara a da schiurile jos. Este practicat in general de cei cu care au cunostinte bune de ski, deoarece skiatul pe munte poate fi o provocare si pentru cei mai buni skiori, si de cei ce prefera drumetiile si alpinismul. Echipamentul necesar pentru ski de tura este format din skiuri speciale, mult mai usoare decat cele de partie, "piei de foca" - piele sintetica ce se aplica pe ski-uri si care permite urcarea pantelor fara a da skiurile jos din picioare, clapari de tura, clapari speciali, mult mai usori si mai flexibili decat cei de partie, si bete telescopice, necesitatea folosirii acestora fiind aproape totala la urcare. Datorita faptului ca echipamentul este foarte costisitor, clubul poate pune la dispozitia participantilor 5 echipamente complete de ski de tura. Pentru practicarea acestui sport, clientii trebuie sa posede bune cunostinte de ski si sa aiba o conditie fizica care sa le permita sustinerea de efort.

Un alt sport extrem pe care clubul High Trek il promoveaza este mountainbikeing-ul. Fiind unul din cele mai preferate sporturi practicate de iubitorii de munte, clubul pune la dispozitia clientilor 10 biciclete de cea mai buna calitate, special construite pentru mountainbikeing. Locatiile de desfasurare ale acestei activitati sunt diverse, fiind posibile parcurgerea unor diverse rute, atat in Brasov cat si in Imprejurimi.

Activitatea de team building este destinata in special companiilor doritoare de fidelizarea angajatilor si crearea unei legaturi intre angajati pentru o mai buna colaborare. Pentru ca aceasta activitate sa aiba succes este necesar un coordonator cu o pregatire profesionala deosebita care sa stie sa puna in valoare munca in echipa si sa o stimuleze in randul angajatilor. Clubul Montan High Trek ofera servicii de teambulding de cea mai buna calitate, activitate compusa din mai multe sporturi si jocuri stimulative lucrului in echipa.

Programul de teambulding, in functie de durata de desfasurare (de la o zi la trei zile) cuprinde urmatoarele activitati:

Jocuri pentru formarea echipelor care presupun capatarea de incredere in echipa si faptul ca lucrand la un loc ofera mai multe avantaje decat lucrul individual

Activitati sportive: rapel, tiroliana, escalada

Alte activitati out-door: ATV, Paintball, bungee jumping, tir cu arcul, tir cu pusca.

2.3.2. Politica de pret

Tarifele practicate de Clubul Montan High Trek sunt in totalitate dependente de cost. Fiind o organizatie non-profit, incearca satisfacerea cerintelor clientilor cu un minim de aport financiar, dar la cel mai inalt nivel de profesionalism si siguranta. In general preturile sunt formate din amortizarea echipamentului, transportul, si in unele cazuri plata membrilor care asigura buna desfasurare a activitatilor.

Echipamentul folosit de Clubul Montan High Trek este de cea mai noua generatie. Durata medie de utilizare, in cazul echipamentului de escalada, rapel, tiroliana si a altor sporturi care folosesc corzi, carabiniere, hamuri, este de 5 ani. Valoarea totala a echipamentului detinut de Clubul Montan High Trek este de 20,000 lei. Amortizarea anuala a acestuia este de 4,000 lei pe an, iar amortizarea lunara este de 350 lei. Clubul incearca organizarea a cel putin 3 activitati lunar, ceea ce presupune un cost de amortizare de 120 lei pe activitate. La fiecare activitate sunt prezenti in general 15-20 de participanti, ceea ce face ca o taxa de 10 lei pentru amortizarea echipamentului sa fie suficienta.

In cazul transportului, aportul la pret este urmatorul:

* Tariful include primii 200 km, dupa care se adauga 3 lei pe km pe mijloc de transport.

Pretul practicarii cataratului este destul de redus, echipamentul necesar fiind in dotarea clubului, tariful este format din pretul transportului la locul desfasurarii activitatii de amortizarea echipamentului utilizat si numarul de persoane participante. Amortizarea echipamentului a fost fixata la 10 lei, iar in functie de distanta care trebuie parcursa pana la locul de catarat si de numarul de clienti, pretul de pornire este de 15 lei de persoana.

In costul practicarii tirolienei intra amortizarea echipamentului si transportul pana la locul activitatii, dar este influentat si de numarul de participanti. Amortizarea echipamentului este fixata la 15 lei, deoarece este una din cele mai riscante activitati si echipamentul folosit trebuie sa fie in cea mai buna conditie. Pretul minim pentru participarea la aceasta activitate este de 20 lei, fiind influentat de locul de practicare si numarul de participanti.

In cadrul skiului, amortizarea echipamentului costa 25 de lei, fiind un echipament individual mai costisitor, iar in cadrul skiului de tura, costul fara transport este de 30 lei.

Deoarece practicarea acestor sporturi se desfasoara rapid, este posibila combinarea mai multor activitati care duce la o satisfacere completa a cerintelor consumatorilor de sport. In cazul combinarii sporturilor montane rapel, catarat si tiroliana, costul participarii este de 20 lei, in comparatie cu pretul cumulat de 35 lei.

Pretul pentru activitatea de Team building prestata de Clubul Montan High Trek variaza in functie de numarul de participanti, durata, transport si alte facilitati disponibile. Costul minim de persoana care acopera activitatile sportive, activitatea membrilor clubului si amortizarea echipamentului este de 100 lei, cu un numar minim de 15 persoane. Costul celorlalte activitati out-door variaza in functie de dorintele clientilor: ATV 100 lei pe ora, bungee jumping 250 lei de persoana, paintball 30 lei. In functie de numarul de zile, preturile se reduc cu 15%, respectiv 30% pentru urmatoarele zile. Costul de persoana pentru o zi ce cuprinde toate activitatile este de 500 lei.

2.3.3. Politica de distributie

Acesta politica se distinge in domeniul firmelor de servicii, deoarece activitatile care o compun sunt delimitate destul de clar de cele ale produsului. In esenta distributia cuprinde ansamblul activitatilor prin care sunt vandute prestatiile.

In cazul serviciilor oferite de Clubul Montan High Trek, distributia este directa prestator-beneficiar. Distributia are la baza contracte incheiate intre prestatorul de servicii si beneficiar, executia acestora realizandu-se dupa o tehnologie specifica.

Procesul distributiei este definit de urmatoarele elemente:

. reteaua de unitati de vanzare a prestatiei (agentii, biroul de reprezentare) caracterizata de amplasarea si dotarile aferente;

. formele de vanzare practicate (contract de prestare a activitatilor sportive, posibilitati de modificare ulterioara a contractelor);

. perioada de timp in care poate fi procurata prestatia la un termen convenit bilateral sau in regim de urgenta;

. modul de rezervare al prestatiei (prin telefon, fax, internet sau direct);

. modalitati de contramandare a prestatiei;

. modalitatea de plata a prestatiei.

Alegerea strategiei presupune combinarea unor astfel de elemente si adoptarea celei mai eficiente formule, potrivita scopului urmarit.

Reteaua de unitati de vanzare a clubului Montan High Trek este formata din agentul Andrei Trandafir si din biroul de reprezentare in Targoviste pe Calea Campulung bloc 31B, scara A, apartament 1, judet Dambovita. Durata de timp in care poate fi consumat serviciul variaza functie de activitate si de momentul contactului dintre agent si consumator.

Plata serviciilor prestate se realizeaza in avans in cadrul grupurilor mai mari de 20 de persoane, pe loc in cadrul grupurilor mai mici de 20 de persoane si in cazul colaborarii cu alte companii, termenul de plata este negociat la incheierea contractului.

2.3.4. Politica de promovare

Promovarea in cadrul Clubului Montan High Trek la nivelul publicului tinta se realizeaza prin intermediul posterelor plasate la avizierele liceelor si universitatilor. Pentru reamintirea consumatorilor de faptul ca sunt prezenti, de doua ori pe an se organizeaza intruniri la liceele si universitatile importante pentru a prezenta activitatea clubului si pentru a atrage noi consumatori. Anuntarea intrunirilor se realizeaza prin distribuirea de pliante in cu o saptamana inainte.

O promovare constanta se realizeaza prin colaborarea cu profesorii de sport din cadrul liceelor si universitatilor in vederea prezentarii elevilor modalitati de petrecere a timpului liber si bune oportunitati de practicare a unor sporturi mai putin accesibile.

Prin prezenta tricourilor brand-uite si a altor accesorii purtate de membrii clubului se incearca crearea unei imagini si o recunoastere clubului de catre clienti.

O alta metoda de promovare o reprezinta banerele Clubului Montan High Trek afisate in cadrul activitatilor si concursurilor organizate sau la care participa membrii clubului.

Clubul Montan High Trek poate fi accesat si pe internet, unde ofera informatii despre sporturile promovate, preturi si informatii pentru siguranta in practicarea diverselor activitati. In cadrul site-ului clientii interesati si membrii se pot inscrie in primirea unui Newsletter lunar cu evenimentele viitoare, trecute si cu diverse stiri din lumea sportului cu profil montan.

2.4. Analiza SWOT

3. Cercetare de marketing privind oportunitatile infiintarii clubului

Propunere campanie promotionala

3.1. Cercetare de marketing privind oportunitatile infiintarii Clubului Montan High Trek in Brasov

3.1.1. Introducer e

Scopul sportului este acela de a destepta si inviora temperamentele, caracterele, de a innobila sentimente, de a scoate la lumina si cizela trasaturi fara de care viata noastra n-ar putea fi conceputa. Sportul este mijlocul cel mai accesibil de educare fizica si morala a indivizilor. Curaj, onestitate, darzenie, tenacitate, perseverenta, sunt numai cateva din calitatile cu care omul se recomanda prin sport in societate.

Clubul montan High Trek promoveaza practicarea sportului cu caracter montan si activitatile pentru protectia mediului inconjurator. Prin activitatile outdoor, dar si indoor se incearca dezvoltarea si formarea unuor caractere puternice, sanatoase, cu un accentuat simt ecologic    si cu o educatie montana deosebita. Activitatile desfasurate de clubul High Trek sunt: alpinism, cross, ski, escalada, ecologizari, organizarea de concursuri internationale, colaborarea cu alte institutii in vederea promovarii sportului si a turismului montan.

Scopul acestei cercetari este de a cunoaste opiniile si atitudinile locuitorilor orasului Brasov despre existenta cluburilor sportive montane si de necesitatea infiintarii clubului montan High Trek in Brasov.    In urma acestei cercetari se va decide marirea ariei geografice de activitate a Clubului Montan High Trek prin infiintarea filialei din Brasov si marirea numarului de membrii.

3.1.2. Ipotezele generale si statistice ale cercetarii

Ipoteze generale

Se poate afirma ca locuitorii orasului Brasov cred ca sportul este sanatos.

Se poate afirma    ca tot locuitorii orasului Brasov vor sa faca sport.

Se poate afirma ca unii locuitori ai orasului Brasov desfasoara activitati sportive

Se poate afirma ca locuitorii orasului Brasov sunt interesati de ecologie.

Se poate afirma ca locuitorii orasului Brasov stiu de existenta unor cluburi montane in oras.

Se poate afirma ca locuitori ai Brasovului sunt membrii ai unuor cluburi montane.

Se poate afirma ca locuitorii orasului Brasov participa sau au participat la activitati ecologice.

Se poate afirma ca unii locuitori ai orasului Brasov vor sa faca sport intr-un cadru organizat.

Se poate afirma ca tinerii sunt cei mai interesati in participarea la activitati sportive.

Se poate afirma ca parintii isi indruma copiii pentru a lua parte la activitati sportive.

Se poate afirma ca parintii isi indruma copiii pentru a lua parte la activitati ecologice.

Ipoteze statistice

H0: Peste 70% din locuitorii orasului Brasov cred ca sportul este sanatos.

H1: Sub 70% din locuitorii orasului Brasov cred ca sportul este sanatos.

H0: Peste 50% din locuitorii orasului Brasov vor sa faca sport.

H1: Sub 50% din locuitorii orasului Brasov vor sa faca sport.

H0: Sub 40% din locuitorii orasului Brasov practica activitati sportive.

H1: Peste 40% din locuitorii orasului Brasov practica activitati sportive.

H0: Sub 30% din locuitorii orasului Brasov sunt interesati de ecologie.

H1: Peste 30% din locuitorii orasului Brasov sunt interesati de ecologie.

H0: Peste 60% din locuitorii orasului Brasov stiu de existenta unor cluburi montane in oras.

H1: Sub 60% din locuitorii orasului Brasov stiu de existenta unor cluburi montane in oras.

H0: Sub 20% din locuitorii Brasovului sunt membrii ai unuor cluburi montane.

H1: Peste 20% din locuitorii Brasovului sunt membrii ai unuor cluburi montane.

H0: Peste 30% din locuitorii orasului Brasov participa sau au participat la activitati ecologice.

H1: Sub 30% din locuitorii orasului Brasov participa sau au participat la activitati ecologice.

H0: Peste 30% din locuitorii orasului Brasov vor sa faca sport intr-un cadru organizat.

H1: Sub 30% din locuitorii orasului Brasov vor sa faca sport intr-un cadru organizat.

H0: Peste 80% din tinerii sunt interesati in participarea la activitati sportive.

H1: Sub 80% din tinerii sunt interesati in participarea la activitati sportive.

H0: Peste 75% din parinti isi indruma copiii pentru a lua parte la activitati sportive.

H1: Sub 75% din parinti isi indruma copiii pentru a lua parte la activitati sportive.

H0: Peste 50% din parinti isi indruma copiii pentru a lua parte la activitati ecologice.

H1: Sub 50% din parinti isi indruma copiii pentru a lua parte la activitati ecologice.

3.1.2. Obiective

3.1.5. Prezentarea aspectelor ce au stat la baza conceperii chestionarului

Tipuri de scale utilizate

Scala binara: 1, 4, 5, 7, 10, 11, 13, 15, 16, 19, 21, 24, 25, 26;

Scala Likert: 22, 23;

Scala nominala: 2, 6, 12, 14, 17, 18;

Scala interval: 3, 8;

Intrebari deschise: 9, 20.

Ordinea de aranjare a intrebarilor

Intrebarile de inceputul chestionarului sunt mai usoare si au ca obiectiv introducerea respondentului in tema cercetarii, urmeaza intrebarile mai dificile, care au fost plasate in partea de mijloc a chestionarului. Intrebari filtru folosite in chestionar au scopul de a selecta in cadrul cercetarii, pe cei care nu pot raspunde la anumite intrebari. In partea de sfarsit a chestionarului au fost plasate intrebarile de identificare ale respondentilor pentru a incadra subiectii in anumite categorii demografice si socio-economice.

3.1.6. Pretestarea chestionarului

Chestionarul a fost testat pe un esantion de 20 de persoane pentru a putea identifica si elimina erorile aparute si pentru a evita eventualele neconcordante intre chestionar si obiectivele cercetarii. In urma pretestarii au fost analizate neclaritatile intervenite in parcurgerea chestionarului si au fost revizuite anumite intrebari pentru a fi mai usor intelese de catre respondenti.

3.1.7. Esantionarea

Populatia cadru de cercetat

Populatia de cercetat este cea a elevilor si studentilor municipiului Brasov, cu varsta peste 16 ani, de ambele sexe. Studenti 37538 din care fete 18679

Liceal 21060 din care fete10799, 6880 2615, 938 620

Structura populatiei elevilor si studentilor brasoveni este urmatoarea:

Din tabelul de mai sus se poate observa ca populatia de cercetat este alcatuita din persoane de sex feminin, reprezentand un procent de 49% din totalul de 66416 de indivizi si persoane de sex masculin, reprezentand un procent de 51% din total.

Stabilirea marimii esantionului

Datele cu privire la numarul populatiei cercetate s-au luat de la Institutul National de Statistica Economica a Romaniei pe anul 2007.

Din aceasta populatie cadru se va alege un esantion de la care vom obtine informatiile primare.

Pentru a determina marimea esantionului, utilizand esantioarea aleatoare, am luat in considerare un nivel de incredere de 95% si o eroare admisa (care ne arata nivelul de precizie al estimarii) de 5%, pentru care valoarea din tabelul distributiei normale z este 1,96. Cu ajutorul acestor date am determinat marimea n a esantionului in cazul procentelor, aplicand formula:

n =

n - marimea esantionului

z - valoarea din tabelul distributiei normale ce corespunde nivelului de incredere ales

p - estimarea procentului in caz de succes a celor care spun ''Da''

q =100 - p si reprezinta estimarea procentului in caz de insucces a celor care spun ''Nu''

E - eroarea admisa exprimata in procente

Deoarece nu avem date despre media si dispersia populatiei vom calcula marimea esantionului avand in vedere abaterea standard care se inregistreaza atunci cand numarul de raspunsuri favorabile este egal cu numarul de raspunsuri nefavorabile.

p = 50% ; q = 50%

Marimea esantionului va fi:

Alegerea metodei de esantionare

Pentru a obtine rezultate cat mai exacte pentru tema cercetata si pentru ca rezultatele sa poate fi extrapolate la nivelul intregii populatii cadru, am ales ca metoda de esantionare, esantionarea aleatoare. Aceasta tehnica de stabilire a esantionului presupune faptul ca fiecare unitate a populatiei cercetate are o anumita probabilitate de a fi inclusa in esantion, probabilitate diferita de zero.

Metoda de esantionare aleasa este esantionarea in trepte. Desi putem obtine o lista a elevilor si studentilor din Municipiul Brasov si am putea efectua o esantionare aleatoare sistemica, esantionarea in trepte este mai eficienta in acest caz, datorita costurilor si duratei necesare aplicarii chestionarului.

Deoarece ponderea elevilor si studentilor in activitatea Clubului Montan High Trek este egala, pentru o esantionare reprezentativa, impartim esantionul in elevi si studenti in proportie egala. In final vom avea 192 de chestionare aplicate elevilor si 192 de chestionare aplicate studentilor.

Se considera :

Unitati primare de esantionare: Liceele si universitatile municipiului Brasov.

Unitati secundare de esantionare: Specializarea si facultatile din fiecare liceu si universitate.

Unitati tertiare: Clasele sau grupele din fiecare specializare sau facultate.

Liceul ales este Colegiul National 'Andrei Saguna', specializarea matematica-informatica.

Specializarea matematica informatica este studiata in 4 ani, 2 clase pentru fiecare an, a cate 30 de elelvi in fiecare clasa, insumand 240 de elevi

Pasul mecanic care se aplica este calculat prin raportarea numarului de elevi la n - esantionul necesar cercetarii. Astfel, pasul mecanic obtinut este 240/192 = 1,25. Alegem un pas mecanic de 4 chestionare la 5 elevi. Pentru inceperea pasului mecanic se alege aleator o cifra de la 1 la 5, cifra aleasa fiind 3.Elevii chestionati vor respecta seria: 3, 4, 5, 6,     8, 9, 10, 11, 13, pana la completarea esantionului.

Universitatea aleasa pentru aplicarea chestionarului este Universitatea Transilvania, Facultatea de Stiinte Economice.

Facultatea de Stiinte Economice cuprinde aproximativ 246 de grupe a 26 de studenti, insumand un total de 1476 de studenti.

Pasul mecanic care se aplica este calculat prin raportarea numarului de grupe la numarul de grupe care contin studenti necesari pentru acoperirea esantionului (192/26=7,4 si vom alege 8 grupe de chestionat cu un total de 208). Astfel, pasul mecanic obtinut este 246/8 = 30.5. Alegem un pas mecanic de 30. Pe tru inceperea pasului mecanic se alege aleator un numar de la 1 la 30, numarul ales fiind 7. Vor fi chestionate grupele 7, 37, 67., pana la completarea esantionului.

Asigurarea reprezentativitatii esantionului; validarea esantionului in raport cu

principalele caracteristici ale populatiei cercetate

Reprezentativitatea esantionului se asigurata prin acordarea de sanse egale tuturor indivizilor de a face parte din esantion. Aceasta duce la minimizarea elementelor subiective de favorizare a unor persoane in momentul selectiei, prin abordarea principiului tragerii la sorti. Reprezentativitatea esantionului este asigurata de o valoare mica a erorii admise.

Nivelul erorii admise este:

Validarea esantionului in functie de repartizarea populatiei pe sexe:

Validarea esantionului se realizeaza prin intermediul unui test de comparare a diferentelor dintre procente.

La nivelul populatiei populatiei de cercetat, ponderea femeilor este de 49%, iar cea a barbatilor este de 51%. Structura esantionului pe sexe este urmatoarea :

Structura esantionului pe sexe:

H₀ : Procentul respondentilor de sex feminin la nivelul esantionului este egal cu cel inregistrat la nivelul populatiei cercetate.

H₁: Procentul respondentilor de sex feminin la nivelul esantionului nu este egal cu cel inregistrat la nivelul populatiei cercetate.

H₀ : p = p si H₁ : p ¹ p

Relatia testului de diferenta a procentelor este :

Probabilitatea cu care garantam rezultatele este P = 95%. Valoarea teoretica corespunzatoare coeficientului z din tabelul repartitiei normale standardizate este, in cazul unui test bilateral 1,96.

Se observa ca:

z_obs < z_a asadar se admite ipoteza nula, deci esantionul poate fi validat in conditiile unei probabilitati de 95%.

3.1.9. Analiza intrebarilor relevante

3.1.10. Rezultatele masurarii pentru 2 intrebari relevante in raport cu caracteristicile

subiectilor:

3.1.11. Estimarea parametrilor populatiei

Estimarea mediei

Estimarea procentului

3.1.12. Testarea ipotezelor statistice ale cercetarii

Testarea ipotezelor in cazul mediei

Testarea ipotezelor in cazul procentului

Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente

a) Testarea diferentelor dintre medii

b) Testarea diferentelor dintre procente

3.1.14. Analiza legaturii dintre 2 variabile

Testul Kolmogorov Smirnov