Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Marketing performant pentru afaceri profitabile

Marketing

+ Font mai mare | - Font mai mic



Marketing performant pentru afaceri profitabile

Daca profitul este motorul economiei de piata, marketingul este cheia profitului. Si, daca este adevarat ca profitul reinvestit reprezinta 'constructia viitorului', rezulta ca afacerile profitabile pot avea atributul durabilitatii. Cand vorbim despre marketingul performant, gandul ne duce la acei oameni de afaceri care au curajul indispensabil inceputului de drum si isi asuma riscul de a investi bani, munca, competenta profesionala. In tarile cu economie de piata consolidata omul de afaceri este format si lucreaza intr-un mediu concurential propice, intr-un cadru legislativ stabil, coerent, stimulativ. arile aflate in tranzitie se confrunta cu vidul sau imperfectiunile legislative, impactul schimbarilor cu multe necunoscute si incertitudinea asupra viitorului.

In Romania postdecembrista s-a resimtit, se resimte inca, lipsa specialistilor in marketingul performant, a managerilor cu vocatie pentru afaceri. Formarea acestora in cadrul Academiei de Stiinte Economice, a altor institute de profil are o imensa insemnatate economica. Un mare rol si rosturi benefice au actiunile promotionale, cele pentru formarea si informarea manageriala a celorlalte categorii socio-profesionale, pregatirea si perfectionarea lor in spiritul marketingului performant. Cel putin doua sunt acele categorii profesionale, pregatite inainte si dupa 1989, din randul carora se pot forma buni manageri si oameni de afaceri. Nu vom insista asupra rolului economistilor de profesie si a numerosilor contabili apti sa discearna ce reprezinta si ce sta in spatele datelor de natura tehnico-economica, sa ordoneze si sa 'desfunde' toate sursele de profit.

Dorim sa subliniem ca, in Romania, s-a format 'marea armata a inginerilor' cu vocatie constructiva, in buna parte marginalizati pe nedrept. Daca fundamentul pregatirii lor stiintifico-ingineresti ar fi intregit cu solide cunostinte de marketing si management, s-ar putea forma zeci de mii de manageri si oameni de afaceri in stare sa contribuie semnificativ la relansarea economiei romanesti. Inginerul-manager ˝om de afaceri nu este o aparitie insolita, inedita in peisajul economic al tranzitiei noastre. Numarul este inca restrans, dar experienta acumulata prezinta un real interes. Iata, un inginer horticultor, bine ancorat pe o functie de director, cunoscut si respectat pentru competenta profesionala si verticalitatea morala, propus pentru postul de ministru al Agriculturii si Alimentatiei nu accepta sa i se ciunteasca programul conceput pentru redresarea agriculturii romanesti si prefera riscul asumat de a deveni om de afaceri. Desigur, intre atatia chemati si nechemati, inginerul Constantin Rusu, actualmente director general la firma CIBELA, putea fi, probabil, un bun ministru. Sa spunem ca n-a fost sa fie si sa vedem ceea ce este in realitate acest specialist cu vocatii multiple, care a pornit de la punctul zero (zero lei capital). Inginerul Rusu, specialist in productia, industrializarea si desfacerea produselor horticole - legume, fructe, struguri, flori - dupa ce a parasit functia ministeriala si-a incercat sansele facand de toate, inclusiv confectii metalice, atunci cand viata si piata i-au dictat o atare indeletnicire. Se pare ca dictonul 'sa stii bine ce vrei, sa faci bine ce stii' i-a stat alaturi. Asadar, ce face inginerul Rusu dupa sapte ani de tranzitie? Cat de relevanta si posibil utila este experienta sa de specialist-om de afaceri?

-Fac ce am invatat, pe langa ceea ce stiam, adica marketing performant in cadrul companiei CIBELA cu capital romanesc privat in proportie de suta la suta. Suntem o mana de oameni de afaceri pusi pe munca multa si bine facuta. Optiunea pentru o firma cu activitate complexa confera mai multa siguranta. Cele trei activitati de baza ˝retea hoteliera, antreprenoriat in constructii, productie si comert angro de produse horticole se intrepatrund, fiecare in parte si toate la un loc fiind aducatoare de profit. In domeniul productiei de conserve, semiconserve si sucuri naturale de legume si fructe comercializate, de care ma ocup, programul pe acest an prevede sa realizam o valoare totala de 11 milioane dolari (circa 70-80 miliarde de lei), din care 5 milioane dolari la export. In sectorul agroalimentar estimam o rata a profitului de 20 la suta, ceea ce asigura amortizarea investitiilor in 5 ani. Este o corelatie obligatorie intre profit si recuperarea investitiilor, intrucat este greu sa obtinem credite pe o perioada mai indelungata, desi ar fi de dorit.

Modul cum au fost readuse in circuitul economic capacitati de industrializare a legumelor si fructelor, unitati cu mari dificultati financiare, transformarea unor spatii de depozitare in surse de profit, dincolo de posibile modele de referinta, reprezinta o experienta de certa valoare in domeniul privatizarii. Un depozit de cartofi, abandonat si paraginit, la Buftea, in vecinatatea capitalei, ajuns pe mana unui manager iscusit, a devenit spatiu multifunctional cu instalatii si compartimente frigorifice, unde se aplica toate operatiunile de selectionare, conditionare si ambalare a produselor agroalimentare, la standarde internationale. Veti spune, poate, ca asa ar face orice om de afaceri cu vocatie manageriala si in marketing. Chiar asa. Daca staruim asupra acestor fapte, o facem cu gandul la acele sute de spatii de depozitare existente in Bucuresti si in tara, cu o capacitate totala de milioane de tone pentru depozitarea si conservarea cartofilor, legumelor, fructelor si strugurilor, care au primit alta destinatie ori sunt neamenajate si insuficient folosite. In acest timp producatorii nu au conditii sa pastreze aceste produse perisabile, iar consumatorii le duc dorul. In timp ce merele se degradeaza in livezi, iar milioane de tone de cartofi sunt supusi riscului degradarii, piata capitalei nu beneficiaza de marile depozite si hale, burdusite cu baxuri de tigari si alcool. Cine are urechi de auzit sa auda.

Despre marketingul performant s-au scris mii de pagini, dar suntem departe de intelegerea esentialului si anume ca, orice agent economic nu are decat doua alternative: profitul nelimitat sau falimentul. Dupa cum salariatul are tot doua alternative: castigul nelimitat sau somajul. Dialogul cu inginerul Rusu, un bun economist, releva marea deosebire intre ceea ce face un manager si nu face un sef. Ce face un om de afaceri in situatia unor posibile pierderi? 'Pai, sustine interlocutorul, nu mareste pierderile de dragul productiei, ci isi schimba strategia, ia credite sau vinde o parte din active pentru recapitalizare si retehnologizare, isi redimensioneaza activitatea pentru a iesi din impas'. Din pacate, multe societati comerciale au sefi fara pregatire si vocatie manageriala.

Primii pasi in marketingul performant presupun o buna alegere a domeniului de activitate, a segmentului de piata aducator de profit. Optiunea pentru produse horticole are justificare de natura economica, intrucat consumatorii din tara si de peste hotare au nevoie permanenta de surse vitaminice indispensabile pentru o alimentatie normala. Piata romaneasca, actualmente invadata de bauturi artificiale, va deveni treptat profitabila pentru produsele horticole, proaspete si conservate, indeosebi sucuri naturale vitaminice. Avem in vedere dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de industrializere in marile centre de productie legumicola si pomicola de la Zalau, Bistrita, Buzau, Valeni de Munte, cat si realizarea de depozite angro in orase si centre muncitoresti. Investitiile prevazute in scop productiv pentru industrializarea si comercializarea legumelor si fructelor vor insuma 20 milioane dolari. Adevarul este ca beneficiem, inainte de toate, de investitia de incredere din partea Bancii iriac si a altor institutii financiare, intrucat intreaga activitate se desfasoara sub semnul profitului sigur, durabil.

Am auzit spunandu-se ca 'marfa buna e aceea care se vinde cu profit'. Produsele romanesti au cateva atuuri inegalabile: gust si savoare din rodnicia pamantului si un consum mai redus de chimicale. Problema problemelor este promovarea acestora incepand de la diversitatea sortimentala, designul si calitatea ambalajelor. Un bun manager prospecteaza oferta pietei interne atunci cand relatia performanta-pret este convenabila. Se spune ca ambalajul vinde marfa. In acest an vor fi cumparate jumatate din borcanele cuprinse in programul de fabricatie al intreprinderii de profil din Azuga si peste 20 la suta din productia de capace metalice de la AMCO-Buftea. Conditia este ca ambalajele TWIST-OFF si accesoriile sa fie realizate la standarde internationale.

In mod firesc marketingul performant implica gasirea acelor surse de materii prime care sa confere valoare si cautare produselor finite. Intre aceste resurse se numara si fructele de padure, apreciate pe piata interna si externa, atunci cand sunt industrializate si prezentate corespunzator. Din pacate, doar o mica parte din aceasta recolta gratuita a padurilor este culeasa si valorificata. In comparatie cu anul 1989, totalul fructelor de padure culese s-a redus la 10-15 la suta, desi o tona de zmeura, afine etc. se poate vinde cu pana la 2000 de dolari.

Se spune cu indreptatire ca sansa economiei romanesti este agricultura. Cu conditia valorificarii acestei sanse pe baza acelor experimente ale managerilor si oamenilor de afaceri care stiu sa faca bani, nu din piatra seaca, ci din natura atat de generoasa si munca bine facuta. About Site Map Help Feedback



Moldovan Agricultural On-line Database

PRINCIPALELE NOUTATI DE PE PIETILE INTERNATIONALE ALE PRODUSELOR AGROALIMENTARE PREZENTATE DE PROIECTUL TACIS.

'Noutatile Pietei Agricole' N 11, Martie 1998

FRUCTE SI LEGUME PROASPETE

EUROPA DE VEST

UE. Oferta de fructe si legume in UE in prima jumatate a anului 1998, comparativ cu prima jumatate a anului 1997, se prevede sa fie neregulata. Se raporteaza ca stocurile de mere si pere s-au redus comparativ cu anul precedent, pe cind oferta de capusune, provenind in special din Spania, se prevede sa fie destul de mare. Ca urmare a analizei pietii merelor din UE, se previzioneaza ca cererea la aceste fructe va creste, fiind stimulata de preturile scazute de la inceputul sezonului curent. Necatind la aparitia unor probleme legate de calitatea merelor care a fost afectata de conditiile climaterice nefavorabile in perioada de producere, exportul lor in Rusia a inceput mult mai devreme comparativ cu sezonul precedent.

In general, in 1997, comparativ cu sezonul precedent, productia fructelor pentru piata fructelor proaspete din UE s-a micsorat cu 6% (vezi tabelul 4). Practic producerea tuturor fructelor din zona temperata s-a redus. Doar producerea capusunelor a inregistrat o crestere de 8%. Cel mai mult s-a micsorat producerea fructelor in Marea Britanie (-33%), Grecia (-20%), Italia (-18%) si Olanda (-14%). Dar a crescut doar in Spania (+13), Portugalia (+12), Belgia (+9%) si Austria (+8%).

Tabelul 4: Productia fructelor in Uniunea Europeana: total si pe tari (mii t).

Produse

1996 1997* 1997/96, %

Mere de masa    7 679 7 314 -5

Pere de masa    2 535 1 945 -23

Piersici/nectarine    4 139 3 037 -27

Caise    550 418 -24

Cirese    459 351 -24

Prune    771 534 -31

Capusune    676 730 8

Strugri de masa    2 358 1 970 -16

Altele**    11 559 12 529 8

Total    30 726 26 860 -6

TARI

Germania    1 108 1 013 -9

Franta    3 800 3 526 -7

Italia    11 139 9 185 -18

Olanda    669 573 -14

Belgia 497 541 9

Marea Britanie    368 248 -33

Grecia    3 235 2 601 -20

Spania    8 888 10 005 13

Portugalia    836 935 12

Austria    186 201 8

Total UE    30 726 28 828 -6

Note: *- estimari; **-fructe exotice: kiwi, portocale, mandarine, lamii.

Sursa: Agra Europe, ianuarie 1998, Marea Britanie.

Productia agricola

In agricultura, comparativ cu anul 1997, productia agricola a fost de 99166,5 miliarde lei preturi curente, cu 7,5% mai mica decat in anul precedent. Productia vegetala de 53414,3 miliarde lei preturi curente a avut o scadere mai accentuata (-11,1%) decat cea animala datorata in special scaderii productiei de cereale boabe (-30,1%). Aceasta situatie s-a datorat scaderilor insemnate care s-au inregistrat la grau si secara (-27,5%), orz si orzoaica (-34,5%), porumb (-32,0%), orez (-52,3%), cresteri fiind numai la ovaz (+11,3%) si sorg (+138,0%). Randamentele la hectar s-au diminuat pentru majoritatea culturilor, cresteri insemnate fiind la in pentru ulei (+121,3%), sorg (+73,4%) si mazare boabe (+40,0%).

Productia totala si randamentul la hectar la principalele culturi agricole vegetale, la struguri si fructe se prezinta astfel:

Productia

Diferente fata de anul 1997

Total
-mii tone-

Medie la hectar
-kg-

Productia totala

Productia medie la hectar

-mii tone-

-kg-

Cereale boabe

din care:

Grau si secara

Orz si orzoaica

Ovaz

Porumb

Sorg

Orez

Leguminoase pentru boabe

din care:

Mazare

Fasole

In pentru fibra

Canepa pentru fibra

Plante uleioase



din care:

Floarea soarelui

Soia

In pentru ulei

Sfecla de zahar

Tutun

Cartofi

din care:

Cartofi de toamna

Legume - total

din care:

Legume de camp si in solarii

Pepeni

Struguri

Fructe

Efectivele de animale, existente la 31XII.1998, au scazut fata de 31.XII.1997 la bovine si la ovine si caprine, procentul cel mai mare fiind la ovine si caprine (-5,8%). Scaderea pe total a fost de 553,5 mii capete la ovine si caprine si de 92,7 mii capete la bovine. In sectorul privat, efectivele au scazut la ovine si caprine si la bovine (cu 4,8% si respectiv, cu 2,0%), iar la porcine s-a inregistrat crestere (+4,6%).

Efective de animale - mii capete -

Ponderea sectorului privat in total, la data de:

Total

din care: in sectorul privat*)

Existent la 31.XII.1998

Diferente (▒) fata de 31.XII.1997

Existent la 31.XII.1998

Diferente (▒) fata de 31.XII.1997

31.XII.1997

31.XII.1998

Bovine

Porcine

Ovine si caprine

*) In cadrul sectorului privat, datele privind gospodariile populatiei sunt obtinute de la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

La 31.XII.1998 sectorul privat detinea 96,0% din efectivul de ovine si caprine, 93,5% din efectivul de bovine si 67,9% din cel de porcine.


Pentru orice sugestie va rugam trimiteti mesajele la: romstat@insse.ro
../../../index.html

../../../index.html






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 926
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site