Piata legumelor si a fructelor

Piata legumelor si a fructelor

Prin dimensiunile sale economice si sociale si prin functiile sale ecologice, sectorul horticol constituie o importanta avutie nationala a Romaniei.

Sub aspect economic, sectorul horticol reprezinta o importanta sursa de venituri pentru bugetul statului si ofera posibilitatea completarii rezervelor valutare ale tarii prin intermediul activitatilor de export. El ofera pe de alta parte materia prima necesara dezvoltarii unei activitatii de prelucrare si valorificare ce poate fi realizata in unitati mici si mijlocii, usor de integrat in comunitatile rurale.

Legumele, fructele si cartofii detin o pondere insemnata in productia agroalimentara. In tara noastra s-au dezvoltat cateva bazine horticole importante si de mare interes, atat pentru economia nationala , cat si pentru microregiunile respective .Aceste bazine horticole, amplasate in judetele din nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, de-a lungul Dunarii, Campia Romana, Campia de Vest, precum si in jurul marilor centre urbane, au pus la dispozitia populatiei o gama sortimentala foarte bogata de legume si fructe, in stare proaspata sau conservate. Datorita factorilor pedoclimatici deosebit de favorabili, ca si sistemului de cultivare mai putin intensiv, legumele si fructele autohtone au avantajul de a fi deosebit de gustoase, performanta la care alte tari ajung prin folosirea de aditivi, ce influenteaza negativ compozitia biochimica si costul produselor.

Piata legumelor si fructelor este mult diferita de pietele celorlalte produse agroalimentare, avand urmatoarele particularitatii:

varietatea foarte mare a produselor si a formelor in care pot fi prezentate si oferite spre consum si anume: proaspete, conservate, congelate sau uscate. Exista circa 150 de produse legumicole si numeroase sortimente de fructe, care asigura un consum diversificat, dand posibilitatea cumparatorilor de a alege dintr-o gama variata de produse;

sezonalitatea diferita pe grupe de produse, remarcandu-se urmatoarele categorii: produse cu sezonalitate foarte mare capsune, cirese, visine, zmeura, salata verde, ceapa verde, piersici, caise, etc., produse cu sezonalitate medie, la care recoltarea si consumul sunt esalonate in timp, tomate, castraveti, fasole verde, pere, prune, etc., produse cu sezonalitate scazuta cartofi, radacinoase, ceapa uscata, mere, nuci, etc.;

cererea de legume si fructe, este la majoritatea produselor continua, in timp ce productia (oferta) este sezoniera .Pentru a se conferi ofertei un caracter continuu, trebuie sa se apeleze la anumite sisteme de cultura (sere si solarii) si de pastrare (depozite frigorifice etc.) a legumelor si fructelor.

Productia horticola are o importanta deosebita pentru Romania, ocupand circa 5% din suprafata agricola. Printre produsele care ocupa suprafete insemnate se numara: legumele (tomatele, varza, castravetii ceapa etc.), cartofii, fructele (merele, perele) etc.

Productia de fructe si legume a contribuit cu circa 13% in valoarea productiei agricole in 1993 si cu peste 5% la veniturile realizate din exportul agroalimentar in 1998. Cu toate acestea, in perioada 1989-1998, suprafata cultivata cu legume si fructe a scazut cu 29% si respectiv 22%.

Suprafata cultivata cu legume si productiile inregistrate sunt prezentate in figura 11.13.

Figura 11.13. Suprafata cultivata cu legume si productiile inregistrate in perioada 1990-2000

Din suprafata cultivata cu legume in anul 1999 sectorul privat a reprezentat peste 96% din totalul suprafetelor legumicole ale tarii, dar cu un grad mare de faramitare in mici proprietati individuale.

Din totalul suprafetelor care erau in sectorul privat, gospodariile populatiei detineau o pondere de 98%, iar formele asociative detineau doar 2% din totalul suprafetelor cultivate cu legume.

In perioada analizata a avut loc o involutie a structurii culturilor legumicole, marcata de restrangerea speciilor intensive, de o deosebita valoare economica si alimentara, in favoarea speciilor extensive.

Au scazut astfel, suprafetele cultivate cu ardei, castraveti si au crescut cele cultivate cu radacinoase, ceapa, usturoi, etc.

Pe fondul reducerii suprafetelor cultivate si al scaderii randamentelor la hectar s-a inregistrat o scadere mai accentuata a productiilor totale. (fig.11.13.)

In perioada 1994-2000 productiile medii la principalele produse legumicole au fost fluctuante. (tabelul 11.17.)

Tabelul 11.17.

Productia medie la principalele produse horticole

(kg/ha)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

Cartofi

Cartofii se cultiva pe aproximativ 3% din suprafata arabila, iar aceasta pondere s-a mentinut relativ stabila in perioada 1986-1999. In termeni absoluti, suprafata cultivata cu cartofi a scazut rapid in primii trei ani ai reformei, apoi s-a stabilizat in perioada 1993-1995 si a avut o tendinta de crestere in ultimii ani.

Cu toate acestea suprafata medie insamantata in anul 1997-1998 a fost cu 20% mai scazuta fata de perioada 1987-1988, in timp ce productia totala a fost cu doar 16% mai mica fata de aceiasi perioada de referinta.

Suprafata cultivata cu cartofi si productiile inregistrate sunt prezentate in figura

Figura 11.14 Suprafata cultivata cu cartofi si productiile inregistrate

Prin traditie, micii producatori individuali, joaca un rol important in cultivarea cartofului. In perioada 1986-1989 ei contribuiau cu aproximativ 46% la productia totala, iar dupa anul 1991 au devenit principalii producatori, ponderea lor in productia totala crescand la aproximativ 93% in anul 1998.

In Romania se produc cantitati suficiente de cartofi pentru acoperirea cererii interne. A existat totusi o usoara crestere a importurilor in perioada 1989-1993, circa 280 mii tone/an, datorita conjuncturii create de anii nefavorabili din punct de vedere climateric si reasezarii proprietatii, care au determinat o scadere brusca a productiei totale.

Incepand cu anul 1994 situatia s-a stabilizat, importurile au scazut la un volum nesemnificativ, astfel ca productia interna a acoperit in proportie de 98% cererea interna.

Fructe

Odata cu scaderea suprafetelor cu livezi a scazut si productia de fructe. Evolutia productiei de fructe in Romania este redata in figura 11.15

Figura 11.15. Evolutia productiilor de fructe in perioada 1989 - 2000

Scaderea productiei de fructe se datoreaza si faptului ca livezile existente nu sunt corespunzator exploatate, sunt imbatranite sau speciile care se cultiva sunt slab productive.

Evolutia plantarii pomilor fructiferi in perioada 1989-1999 este prezentata in figura 11.16.

Intr-o agricultura incadrata in parametrii normali, firesc ar fi ca plantatiile vechi sa fie inlocuite de plantatii noi, astfel incat patrimoniul sa nu se diminueze.

Daca nu se mai planteaza in urmatorii 5-6 ani productia interna de fructe se va prabusi si vom depinde in cea mai mare parte de importuri.

Figura 11.16. Evolutia plantarii pomilor in perioada 1989-1999

Pentru realizarea unei alimentatii rationale, cu o valoare energetica totala de 3000-3200 calorii/zi se prevede ca ratia alimentara sa cuprinda in medie 340-380 g de legume zilnic, ceea ce inseamna un consum de 125-140 kg de legume/locuitor.

In perioada 1990-1993 consumul mediu anual pe locuitor la legume a fost foarte scazut fluctuand intre 88,5 kg si 112,7 kg, neasigurand necesarul mediu. Dupa anul 1994 consumul de legume si cartofi a crescut continuu ajungand in anul 1999 la 156 kg/locuitor si respectiv la 86,1 kg/locuitor. Aceasta crestere a consumului de legume si cartofi a fost contrabalansata de scaderea continua a consumului de fructe si produse din fructe (Tabelul 11.18.)

Evolutii similare consumului mediu pe locuitor la legume, cartofi si fructe au inregistrat si productiile pe locuitor (Tabelul 11.19.)

Tabelul 11.18

Consumul mediu anual pe locuitor la legume si fructe (kg)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

Tabelul 11.19

Productiile pe locuitor la legume si fructe (kg)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

Cu toate ca, a crescut consumul de legume si cartofi pe locuitor, in tara noastra s-a inregistrat o depreciere a consumului datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei si a scaderii veniturilor populatiei.

Trebuie mentionat ca la legume si cartofi consumul pe locuitor a crescut mult mai incet decat au crescut preturile.

Preturile legumelor si fructelor sunt influentate de o gama larga de factori, cei mai importanti fiind urmatorii:

costurile de productie, considerandu-se ca pretul trebuie sa acopere integral costurile si sa permita obtinerea unui profit suficient de mare pentru largirea activitatii de productie si comercializare;

caracterul sezonier al productiei (ofertei) de legume si fructe, corelat cu caracterul continuu al cererii acestor produse determina fluctuatii ale preturilor (preturi mari in extrasezon si preturi mici in timpul sezonului);

caracterul zonal al ofertei de legume si fructe, corelat cu o dispersare a cereri in toate zonele tarii, determina o diferentiere a preturilor (preturi mai mari de valorificare in zonele cu deficit pentru anumite produse si preturi mici in zonele cu produse din abundenta);

calitatea legumelor si fructelor conduce la diferentierea preturilor(preturi mari pentru produse de calitate superioara si preturi mici pentru cele de calitate medie si inferioara);

destinatia produselor imprima, de asemenea, diferentieri ale preturilor (preturile sunt mai mari pentru produsele destinate consumului final si mai mici pentru produsele destinate industrializarii, de asemenea produsele destinate pietei interne au preturi mai mici, iar cele destinate pietei externe au preturi mai mari ).

In ultimii cinci ani preturile produselor horticole au urmat acelasi drum ascendent, ca al tuturor produselor. (Tabelul 11.20. si 11.21.)

Din analiza evolutiei indicilor de pret putem observa ca, pentru legume cartofi si fructe preturile de pe piata sau format in functie de semnale cererii si a ofertei. Acestea au fluctuat in timp si la nivel zonal in functie de o serie de factori cm sunt: perisabilitatea, posibilitatile de colectare si stocaj, sezonalitatea, zona de cultura, fluxul de distributie si numarul intermediarilor precum si distantele fata de anumite piete locale.

Tabelul 11.20.

Indicii preturilor de consum la principalele produse horticole

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

Table 11.21.

Preturile medii ale principalelor produse horticole vandute pe pietele din marile orase (lei/kg)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2001

Pana in anul 1989 Romania avea o contributie importanta la comertul european si mondial cu legume si fructe. In prezent aceasta contributie este nesemnificativa, iar balanta este dezechilibrata pe ponderea mare a importurilor. Comertul exterior cu legume si fructe este redat in tabelul 11.22.

Tabelul 11.22.

Comertul exterior cu legume si fructe (mii tone)

Sursa: Comisia Nationala de Statistica, 2001

In structura importului, la legume predomina ceapa si tomatele, iar la fructe citricele si bananele.

In structura exportului, la legume predomina castravetii si legumele uscate, iar la fructe merele.

Productiile de legume si fructe obtinute in Romania in ultimii ani acopera necesarul intern din perioada mai-octombrie a anului respectiv (inclusiv materia prima pentru fabricile de industrializare a legumelor si fructelor), produsele importate asigurand diversificarea sortimentelor si a ofertei din perioada rece a anului.

Evaluand informatiile legate de comertul exterior, se poate spune ca in cazul legumelor, cartofilor si fructelor, balanta comerciala a inclinat spre importuri. Acest fenomen este consecinta aplicarii defectuoase a unor politici existente, care au creat un mediu concurential puternic dezechilibrat in defavoarea producatorilor agricoli.

Faramitarea suprafetelor cultivate cu legume si a livezilor, numarul mic de asociatii ale producatorilor, lipsa unei strategii privind exporturile de legume si fructe, la nivel local sau central, au avut ca rezultat aceste niveluri foarte scazute ale exporturilor la produsele horticole din ultimii ani.

In urmatorii ani se preconizeaza o crestere a cererii de legume si fructe. Exista un potential mare atat la nivelul producatorilor, cat si al procesatorilor, putandu-se pune bazele unui sector horticol puternic.