STUDIUL DE CAZ. DE ELABORARE A PLANULUI DE MARKETING INTERNATIONAL PENTRU S.C.FIBREXNYLON SA SAVINESTI

STUDIUL DE CAZ. PROIECT DE ELABORARE A PLANULUI DE MARKETING INTERNATIONAL PENTRU S.C.FIBREXNYLON SA SAVINESTI

1.Istoricul firmei S.C.FIBREXNYLON SA Savinesti

S.C.FIBREX SA Savinesti, amplasata in zona de N-E a tarii, a fost infiintata in anul 1958 avand o capacitate de 12 000 t/an fire-fibre sintetice- cu specific poliamidice de tip nylon P6-fiind prima unitate producatoare de fibre sintetice din tara.Uzina s-a dezvoltat in anii care au urmat cu capacitati realizate prin import de tehnologie de la firmele Zimmer-Germania si Inventa-Elvetia dar si prin aplicarea tehnologiilor proprii imbunatatite, prin dotari cu utilaje moderne achizitionate de la firme consacrate in acest domeniu pe piata mondiala ca Barmag, Zinser, Rieter etc.

In cadrul acestui sector se realizeaza valorificarea superioara a produselor industriei petrochimice (fenol, benzen) in bunuri de larg consum, destinate atat consumului intern cat si schimburilor comerciale externe.

In anii 1998-1999, cand a fost scoasa la privatizare, S.C.FIBREX SA Savinesti acumulase catre bugetul de stat datorii de 253 miliarde lei, dar se afla intr-o pozitie favorabila din punct de vedere al pietei firelor si fibrelor sintetice. . Dupa retragerea de pe piata a SC POLIROM SA Roman (in 1997) cu obiect similar de activitate, societatea din Savinesti ramasese unic producator pentru o serie de produse (fire poliamidice textile, tehnice, covor, fibra poliamidica, retele cord poliamidice, granule poliamidice, acid adipic, caprolactama), pentru care isi pastrase si piata externa. Practic, indicatorul cu care societatea putea atrage investitorii era dat de soldul balantei comerciale, pozitiv si in crestere (adica de la 702 000 $ in 1990 la peste 18 milioane $ in 1998). In plus, societatea prezenta o importanta zona de impact asupra industriei romanesti, cu legaturi in procesul de fabricatie al unui numar de peste 800 firme din industria textila, chimica, alimentara, a medicamentelor, industria electronica, electrotehnica, constructoare de masini.

In acest context, Ministerul de Finante a apelat la Ordonanta nr.15/1998 care permitea privatizarea societatilor ce aveau datorii catre stat prin transformarea acestor datorii in actiuni tranzactionate la bursa si, implicit, privatizarea acestor

Monitorul de Neamt si Roman - 28 februarie 2006

societati prin aceasta metoda. Trebuie subliniat ca FIBREX Savinesti era, la acea data, singurul producator integrat de nylon din Romania, de la materia prima la fire si fibre sintetice si avea trei divizii de productie: Caprolactama, Relon (Nylon) si Utilitare. Data fiind atractivitatea societatii nemtene, firma Radici din Italia, un partener extern traditional al acesteia (italienii au achizitionat produsele fabricate aici vreme de aproape cinci ani), le-a si prezentat intermediarilor intentiile de cumparare a actiunilor.In luna ianuarie a anului 2000, firma italiana Radici a achizitionat, prin oferta publica derulata prin piata Rasdaq, pachetul de 50,98% din actiunile societatii FIBREX Savinesti, actiuni aflate in portofoliul Ministerului de Finante. Vanzarea s-a realizat prin metoda licitatiei olandeze, titlurile fiind subscrise la pretul de 33 000 lei/actiune. Valoarea totala a pachetului de actiuni a fost de 130,115 miliarde lei. Prin aceasta miscare, Radici a obtinut 51% din actiunile societatii, adica pachetul de control. O luna mai tarziu firma Radici a anuntat SIF Moldova - celalalt actionar ce detinea aproape 40% din actiunile FIBREX - de intentia de a achizitiona si acest pachet de actiuni astfel ca in data de 2 februarie 2000, Fausto Radici, presedintele grupului, a anuntat ca grupul pe care-l conduce a devenit actionar majoritar al SC FIBREXNYLON SA Savinesti care avea 3 970 angajati.

Situatia financiara, in acel moment, facea ca supravietuirea societatii sa fie posibila doar in conditiile aplicarii unui plan de restructurare.aprobat la acea vreme si de Ministerul Economiei si Comertului. In acest sens s-a convenit cu sindicatele ca numarul de angajati sa fie redus in mai multe etape de la 3 970 la 1 500 iar cei care vor parasi societatea sa primeasca o suma compensatorie suplimentara, in functie de vechimea in munca, care se va adauga la salariile compensatorii acordate in baza Ordonantei 98/1999. Prin planul de restructurare au fost oprite instalatii nerentabile ca; instalatiile de tetracloretan cu influente in costurile functionarii instalatiilor de hidrogen si dioxid de carbon, instalatia de acid adipic nerentabila fata de importul de acid adipic, etc.

2. Prezentarea produselor care se doreste a fi exportate

Firele si fibrele poliamidice de tip nylon P6, se obtin prin policondensarea caprolactamei rezultata din fenol, filarea in topitura urmata de etirarea si prelucrarea textila a firelor si fibrelor pe baza unei tehnologii achizitionata de la firma Zimmer-Germania.

Aceste produse se caracterizeaza prin tenacitate si rezistenta buna la frecare pentru stofe, tapiterii auto, covoare, ciorapi, articole de sport, insertii pentru anvelope auto, benzi transportoare pentru minerit, furtune, cabluri, parasute, articole de pescuit, panza de filtru, perii etc.

Fluxul de fabricatie a firelor si fibrelor poliamidice de tip nylon P6 este prezentat in fig.5

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

Ministerul Economiei si Comertului - Progragramul Operational Sectorial "Cresterea

Competitivitatii EconomiceIndistriale"- martie 2006

Fig.5.Fluxul de fabricatie a firelor-fibrelor poliamidice    Sursa: SC FIBREXNYLON SA Savinesti

Prezentarea Italiei, tara in care se doreste vanzarea produsului

Istoria Italiei este probabil cea mai importanta in privinta dezvoltarii culturale si a dezvoltarii sociale din zona mediterana. Tara a fost o gazda pentru importante activitati in timpurile preistorice, si de aceea sapaturi arheologice pot fi gasite in multe regiuni: Lazio si Toscana, Umbria si Basilicata. Dupa Magna Graecia, Civilizatia Etrusca si Imperiul Roman care a venit sa domine aceasta parte a lumii, au urmat Evul Mediu, Umanismul si Renasterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei si artei europene. Orasul Roma contine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc.

Italia in era moderna a devenit un stat-natiune efectiv- pe 17 martie 1861- cand statele peninsulei si cele doua Sicilii au fost unite de catre regele Victor Emmanuel II din dinastia Savoy. Arhitectul unificatiei italiene, oricum, a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Victor Emmanuel. Roma insasi a ramas o decada sub Papalitate, devenind parte a Regatului Italiei doar pe 20 septembrie 1870, data finala a unificarii italiene. Vaticanul este acum o enclava independenta inconjurata de Italia, ca si San Marino.

Italia participa alaturi de Antanta in primul razboi mondial.

Dictatura fascista a lui Benito Mussolini care a inceput in 1922 a condus la o alianta dezastroasa cu Germania nazista si cu Japonia numita Alianta Berlin - Roma - Tokio (Puterile Axei) si la infrangerea ultimativa a Italiei in cel de-al doilea razboi mondial. Pe 2 iunie 1946, un referendum asupra monarhiei a avut ca rezultat stabilirea Republicii Italiene si adoptarea unei noi constitutii intrata in vigoare pe 1 ianuarie 1948.Membrii familiei regale au fost trimisi in exil datorita asocierii lor cu regimul fascist.

Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a alaturat

Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana - Roma, martie 2007

Secolo d`Italia - Roma, ianuarie 2007

grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest, incluzand introducerea Euro in data de 1 ianuarie 2002.

In contextul actual, Italia este o tara mare consumatoare de fire-fibre poliamidice P6 pentru covoare, ciorapi, benzi transportoare, articole de pescuit,etc. Fiind situata in Europa de S-E, este inconjurata din trei parti de mari avand la dispozitie si transportul maritim in afara celui terestru. De asemeni, Italia are mari capacitati de prelucrare superioara a firelor-fibrelor poliamidice P6 dispunand de cele mai performante utilaje cu tehnologii de ultima ora.

1. Mediul cultural al Italiei

A. Localizare - Republica Italiana sau Italia este o tara ce consista in principal dintr-o peninsula in forma de cizma si doua insule mari in Marea Mediterana: Sicilia si Sardinia. Italia se afla in S-E Europei intre paralelele 35 29` 26" - 47 05`29" latitudine N si 6 37`32" - 18 31`14" longitudine E, este scaldata in buna parte de apele marilor Adriatica, Ionica, Mediterana, Tireniana si Ligurica si se invecineaza in N-V cu Franta, la N cu Elvetia si Austria, la N-E cu Slovenia. Tara este impartita in 20 regiuni (regioni, singular regioni), dintre care 15 au "statut obisnuit"(Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Emilia-Romagna, Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemont, Puglia, Toscana, Umbria si Veneto) si 5 regiuni cu "statut special" (Sicilia,Sardinia, Trentino-Tirolul de Sud, Friuli Venetia Giulia,Valle d'Aosta), in functie de caracteristicile etnice, geografice si lingvistice. Cele 20 regiuni italiene sunt impartite in provincii, in numar de 94, apoi in comune (in jur de 8 000). Aceasta asezare geografica face ca nordul Italiei sa aiba o clima continentala, cu ierni relativ reci ( 0 - 2 C la Milano in ianuarie), veri calduroase si precipitatii abundente. Italia peninsulara are un climat mediteranean, cu veri secetoase si calde dar cu ierni blande si ploioase. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scaderea precipitatiilor.

B. Topografie - Urbanistii au exploatat la maximum topografia Italiei constatand ca suprafata Italiei de 301 338 kmp este alcatuita din urmatoarele elemente:

- partea continentala a Italiei este formata din versantul intern al arcului Alpilor si din Campia Padului;

- partea peninsulara este ocupata de lantul muntos al Apeninilor,de dealuri si de inguste campii litorale. Muntii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Aici se afla si o laguna aluvionara mare, Laguna Po-Venetia, strabatuta de Raul Po si de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte rauri cunoscute sunt Tiberul, Adige si Arno.

- partea insulara cuprinde insulele Sicilia si Sardinia;

Statele lumii - enciclopedie - p.296

National Geographic Italia - iulie 2006

Panorama Italia - 29 ianuarie 2007

- coastele Italiei masoara peste 9 000 km, sunt joase si nisipoase spre Marea Adriatica, dar inalte si abrupte spre Marea Tireniana;

- numeroasele vai si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor;

- cel mai inalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu inaltimea de 4 808 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu in apropiere de Napoli si activul Etna in Sicilia.

C. Resurse minerale - Italia are un bogat zacamant mineral format din resurse ca: (mii tone) lignit (1960), petrol (1 024), gaze naturale (15,3 md mc), minereu de fier (660), mangan (14), cupru (4,7), plumb (34,8), zinc (127),argint (68), bauxite (32), antimoniu (2,3), minereu de mercur (206,2 - locul II pe glob), azbest (148,1), sulf (830), grafit (2,2), baritina (188), feldspat (237,8), fluorite (249), pirite (1168,7), saruri potasice (2043,8), bentonit (237,8), talc (155), marmura-blocuri (1324,7), sare (4006,3), etc.

D. Infrastructura de transport a Italiei cuprinde urmatoarele aspecte:

a. Modalitatile de transport - formeaza elemental constitutiv al infrastructurii de transport a Italiei alaturi de instalatiile fixe necesare circulatiei mijloacelor de transport. In acest sens, Italia dispune de :

- transportul feroviar se intinde pe 20 000 km, controlat de Ferrovie dello Stato(Caile Ferate de Stat) si asigura deplasarea in spatiu si timp a bunurilor si persoanelor cu ajutorul locomotivelor si vagoanelor, care circula dupa un program prestabilit, pe trasee fixe (cai ferate), la preturi mai scazute decat cele practicate in transportul aerian si auto, mai ales pe distante medii si lungi, asigurand deplasarea mai ales a marfurilor in partizi;

- transportul rutier este format din 305 881 km de strazi asfaltate dintre care 6 400 autostrazi si care asigura deplasarea marfurilor si persoanelor pe distante scurte cu ajutorul autovehiculelor. In transportul pe distante mari, rulajul mijloacelor de transport auto este de doua ori mai ridicat decat cel al vagoanelor de tren;

- transportul aerian a incetat sa mai fie un mijloc de transport luxos si neprofitabil, fiind preferat pentru rapiditatea transportului,pentru confort si siguranta zborurilor. Pentru marfuri, avionul asigura utilizarea unor ambalaje usoare si ieftine, eliminarea cheltuielilor cu depozitarea marfurilor inainte si dupa efectuarea transportului,evitand transbordarile excesive,care conduc la deteriorarea marfurilor. In general, la transportul aerian se preteaza o gama larga de produse, in special cele cu valoare unitara ridicata si greutate sau volum redus. Italia foloseste pentru transportul marfurilor, atat avioane mixte (pentru marfuri si pasageri) cat si avioane speciale pentru transportul marfurilor. In privinta transporturilor aeriene, alaturi de Compania Nationala Alitalia opereaza o serie de companii private;

- transportul maritim este foarte extins, data fiind configuratia geografica a

Osservatorio Economica MAP - ISTAT, Roma, ianuarie 2007

Gazzetta Ufficiale della Republica Italiana - Roma, martie 2007

Corriere del Sud - august 2006

Italiei si asigura 60-65% din totalul traficului de marfuri. Italia dispune de doua modalitati distincte in exploatarea comerciala a navelor: navigatia regulata sau de

linie este o navigatie organizata si regulata pe o ruta comerciala data, dupa un orar fix, navele de linie transportand marfuri in partizi relativ mici, dar frecvent, marfuri solide sau lichide, minerale sau vegetale, la temperaturi obisnuite sau scazute si navigatia neregulata care nu este legata de o anumita ruta de transport, de anumite porturi de expediere si destinatie. Navele transporta, de regula, marfuri de masa(titei si diverse produse petroliere,minereuri,carbuni,cereale,cherestea,etc);

- transportul fluvial reprezinta, dupa cel maritim, modalitatea de transport cea mai ieftina (de circa 2-3 ori mai ieftin decat cel feroviar si mult mai ieftin decat cel aerian si auto).

b. Disponibilitatea mijloacelor de transport - dezvoltarea dar si aparitia de noi mijloace de transport perfectionate si specializate au permis specializarea si schimbul de activitati, formarea pietei nationale de transporturi si dezvoltarea comertului pe plan intern si international. In acest sens, Italia dispune de o retea de mijloace de transport corespunzatoare din punct de vedere al calitatii si capacitatii, care sa poata constitui suportul necesar atat desfasurarii unei productii de bunuri si servicii eficiente, cat si satisfacerii mobilitatii populatiei, retea formata din:

- cai ferate (20 000 km pe care circula 26,4 md.calatori si 17,6 md.tone marfa);

- cai rutiere (305 881 Km de strazi asfaltate dintre care 6 400 km autostrazi, pe care circula 15 935 980 autovehicule din care 14 290 000 autoturisme);

- cai aeriene pe care circula 9,2 md. calatori si 1,3 md. tone marfa;

- cai maritime si fluviale cu o capacitate de 8 504 938 tdw;

- cai speciale-gazoducte (10 900 Km.).

Deoarece reteaua mijloacelor de transport este foarte dezvoltata si moderna,

Italia se afla pe locul 5 in comertul mondial de bunuri si servicii.

c. Rata de utilizare a mijloacelor de transport a Italiei in anul 2004, pe categorii, a fost de :

- 7,0 la transport maritim;

- 5,3 la transport aerian;

- 3,6 la celelalte transporturi.

d. Infrastructura portuara - porturile principale ale Italiei care asigura efectuarea operatiunilor de import-export de bunuri si servicii in cantitati mari , dar si turism, sunt: (mil.tone) Genova (59,4), Augusta (41,8), Trieste (37,5), Porto Fox (27,1), Venetia(25,1), Taranta(20,9), Milazzo(15,4),Napoli(11,5), La Spezia(11,3).

Trebuie mentionat faptul ca flota comerciala maritima a Italiei asigura transportul a 8 504 930 tdw.

Economia & Finanza - Roma, martie 2007

E. Sisteme de comunicare si media in Italia - Italia dispune de o retea de

comunicare moderna si diversificata asigurata de :

- sistemul telefonie-telegraf-telex;

- accesul la internet prin intranet VPN-extranet-remote acces.

Prima linie telegrafica a fost infiintata in anul 1824 iar prima linie telefonica in anul 1929 avand 200 de numere. Dupa cinci ani a fost realizata o centrala telefonica manuala cu 500 numere. Sectorul comunicatiilor a fost influentat de modificarile structurale ample aplicate privind liberalizarea sectorului si privatizarea acestuia. In 1997, a fost privatizata societatea STET-Telecom Italia, administratorul retelei, iar din 1998 a fost liberalizata piata telecomunicatiilor, aparand o diversitate de servicii oferite de alti operatori, alaturi de Telecom Italia. Din 1999, s-a deschis concurenta pe piata apelurilor interurbane si internationale cu alti trei operatori nationali: Albacom, Infostrada si Wind.

In cadrul telefoniei mobile exista patru operatori: Telecom Italia Mobile (TIM), OMNITEL Pronto Italia (consortiu coordonat de Olivetti), WIND (societate mixta coordonata de ENE in asociere cu France Telecom si Deutsche Telecom) si BLU (grup format din British Telecom, Autostrade, Mediaset, BNL, Italgas si altii). Operatorul 3 din Italia avea 145 000 de abonati la serviciul sau TV mobil prin DVB - H la sfarsitul lui august 2006 si declara ca tinteste un million de utilizatori in urmatoarele 12 luni.

Reteaua telefonica s-a dezvoltat rapid astfel ca au aparut accesul la internet, aplicatii on-line si transmisiuni video. Astfel, s-a asigurat comunicatia intre sediile firmelor, dar si intre firme si partenerii strategici (clienti, furnizori) in orice moment.

Aplicatiile de comunicatii prin internet, cele mai moderne, ofera mediul in care se poate gestiona si superviza de la distanta locatiile situate in orase si tari diferite, in conditiile unui canal de comunicatie flexibil, cu garantarea vitezei maxime de transmitere, cerintele principale ale utilizatorului fiind: metode puternice de criptare pentru a proteja confidentialitatea datelor, fiabilitate pentru garantarea transmiterii datelor catre aplicatiile critice (bazele de date ale clientilor si ale vanzarilor, schimbul de documente) si usurinta in redimensionarea retelei conform cresterii rapide a numarului de utilizatori.

Mass-media prezinta astazi in Italia o diversificare importanta, spectaculoasa. In ceea ce priveste posturile de radio si televiziune, ele s-au diversificat. Pe langa Societatea Nationala de Radio, care are 17 posturi (M20, Play Radio, R 101, Radio 24, Radio 105, Radio Capital, Radio Classica, Radio Deejay, Radio Italia Solo Musica Italiana, Radio Kiss Network, Radio Maria, Radio Monte Carlo, Radio Rai, Radio Rock FM, RDS Radio Dimensione Suono, RMC 2 si RTL 102,5) definitorii pentru prezentarea pe calea undelor a situatiei din tara si din afara ei,

mai exista posturi de radio particulare pe diferitele zone ale Italiei ca: 11 in Abruzzo, 9 in Basilicata, 20 in Calabria, 26 in Campania, 32 in Emilia Romagua,

Agentia Nationala de Presa Rompres - 2007

41 in Lazio, 12 in Liguria, 42 in Lombardia, 17 in Marche, 5 in Molise, 29 in Piemonte, 28 in Puglia, 19 in Sardegna, 58 in Sicilia, 29 in Toscana, 13 in Trentino Alto Adige, 12 in Umbria, 4 in Vale d`Aosta si 24 in Veneto.

Societatea Nationala de Televiziune are 6 canale TV de emisie : RAI UNO, RAI DUE, RAI TRE, Canale 5, Italia 1 si Retequattro. Pe langa acestea mai sunt 37 posturi de televiziune prin cablu si satelit ca MTV, RAI SAT, FOX, AXN, LEONARDO,DISCOVERY,CHANNEL,NATIONAL GEOGRAPHIC CHANEL

si altele.

In domeniul presei este o adevarata explozie atat in capitala Italiei, cat si in provincii. Cotidianele si alte publicatii specializate din presa scrisa sunt cele mai importante mijloace de reclama in media, ocupand mai mult de jumatate din totalul acestei activitati. Principalele cotidiene italiene, de circulatie nationala sunt: Corriere della Sera, La Repubblica, La Stampa si Il Sole - 24 ore (cotidian economic financiar). Pe tot cuprinsul Italiei exista: 142 cotidiene specifice fiecarui oras (Avanti, Conquiste del Lavoro, Corriere dello Sport, Europa, Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana etc); 28 reviste specifice unor anumite domenii (Le Scienze, Scienza Nuova , Newton - pentru stiinta si tehnologie; Il Denaro, Il Mondo, Solo Impresa- pentru economie si finante; Guida alle Riviste d`Informatica, Link Riviste Video Giochi - pentru informatica etc); 5 reviste saptamanale (Panorama it, L`Espresso Online, Donna Moderna, Sorrisi e Canzoni TV, etc) si 9 reviste lunare (Cosmopolitan, ELLE, Gente Motori etc). Un numar important de publicatii - cotidiene si periodice - apar in limbi ale minoritatilor nationale editate sub egida Ministerului Educatiei, Universitatilor si Cercetarii Stiintifice condus de ministrul Letizia Moratti, intr-un tiraj total de 120 000 exemplare bucurandu-se de subventionare de la buget. De asemeni, prezentarea Italiei in strainatate in limbi de circulatie se realizeaza - in afara posturilor specializate de radio si TV- prin Societatea de Presa pentru Strainatate, care editeaza in 4 limbi de circulatie internationala ( engleza, franceza, germana si spaniola) revista lunara Panorami Italiano si alte lucrari consacrate cunoasterii pe multiple planuri a Italiei.

F. Institutiile sociale in Italia cuprind:

a. Familia - In Italia, procesul de modernizare a institutiei familiale a fost un proces de adaptare la schimbarile produse de revolutia industriala, de revolutiile politice dar, in acelasi timp, familia este un participant activ, cu un rol esential, in cristalizarea economiei, valorilor si comportamentelor moderne. Se stie ca societatile au intrat, mai devreme sau mai tarziu, pe calea modernizarii in functie de "ce tip dominant de familie" exista in societatea respectiva la momentul analizei.

In Italia, predominanta este "familia nucleara, autoritara, egalitara", cea mai apta pentru modernitate. Acest tip de familie italiana asigura un mod optim pentru

Casa Idea - sem.II / 2006

Panorama Italia - 29 ianuarie 2007

mobilitatea indivizilor. Familia nucleara cuprinde trei generatii, cu copiii strans legati de familie, patrimonial, economic si cultural. Cu toata legatura stransa dintre cele trei generatii, exista totusi libertatea deplasarilor masive cerute de revolutia industriala.

Se spune ca familia este scoala vietii "in doi", impropriu spus. La drept vorbind, nu sunt doi nici macar la inceput, cand inca nu au aparut copiii. Sunt in jurul celor doi parintii, bunicii, intreaga familie a partenerului care devine dintr-o data a amandurora. Familia aceasta este "familia extinsa".

Rolul parintilor italieni in evolutia familiei este deosebit de important, concretizat in educatiapreadolescentilor. Profesia de parinte este evaluata ca fiind pozitiva pentru ca parintii:

- asigura copiilor, in familie, conditiile necesare unei dezvoltari armonioase a personalitatii prin: climat, existenta materiala, regim adecvat de munca si invatatura etc;

- reusesc sa-si cunoasca copilul in toate etapele dezvoltarii sale si sub toate aspectele;

- formuleaza cerinte unitare fata de copii;

- colaboreaza sistematic cu scoala si urmaresc permanent evolutia copiilor (frecventa, punctualitatea, tinuta, situatia la invatatura, comportament, indeplinirea sarcinilor, anturajul, organizarea si folosirea timpului liber);

- determina copiii sa-si asume responsabilitati in cadrul familiei, pe masura lor.

De asemeni, logodna si casatoria au un rol important in evolutia familiei,

pentru ca italienii au un principiu: "ciclul vietii nu ar mai avea sens daca nu ar exista El si Ea, daca nu ar exista familia". In acest sens, parintii, cei ce sincer doresc binele copiilor, se gandesc printre altele la o casatorie reusita a copiilor lor, casatorie realizata prin ceremonia logodnei si a nuntii.

Logodna, este perioada de cel putin un an, timp in care tinerii se cunosc din punct de vedere etic, moral, profesional, al relatiilor cu cei care ii inconjoara. Logodna este oficiata la biserica catolica unde se ofera inelele de logodna. Urmeaza casatoria civila la primarie si casatoria religioasa la biserica unde, in prezenta martorilor, alaturi de inelele de logodna se pun verighetele si se spun juramintele celor doi. O traditie a nuntilor italiene este migdala trasa in zahar. Cinci astfel de bombonele, legate in tull sau organza cu o delicata panglica reprezinta cel mai popular cadou de multumire pe care mirii il ofera invitatilor. Aceasta traditie vine de la vechea credinta conform careia este bine sa imparti bunastarea noii familii cu ceilalti invitati.

Rolul femeii/barbatului si evolutia acestuia - In masura in care mijloacele de productie au devenit mai complicate din punct de vedere tehnologic, in Italia a aparut o tendinta de realizare a "societatii simetrice", in care, fata de statutul social traditional de inferioritate, femeia moderna a capatat drepturi social-politice dar si

independenta economica, mergand pana la legiferarea egalitatii cu barbatul in toate sferele vietii sociale.

b. Educatia -Toate analizele privind economia Italiei din punct de vedere al competitivitatii, s-au concentrat asupra fortei de munca bine pregatita, specializata. Subiectul a fost abordat cu referire la cheltuielile care sunt privite ca o investitie in resursele umane. Astfel, educatia a devenit o componenta a politicilor economice in ansamblu pentru ca educatia asigura populatiei capacitatea de a intelege masurile ce trebuie luate in folosul public. Programul initiat de Consiliul Europei a incercat sa ofere un cadru european pentru consolidarea educatiei, pentru cetatenie democratica. Punand in practica acest program, Italia a trecut la aplicarea practicilor educationale inca din stadiul de gradinita al copiilor. In acest sens, in Italia exista un numar mare de copii (8 540 000) inscrisi in programul de educatie prin gradinite. Fiecare copil are acces, mai departe, la o educatie oferita in invatamantul primar si secundar in care sunt inscrisi 13 600 000 elevi. Acestia trebuie sa se supuna disciplinei esentiale in atingerea acestui deziderat. Constrangerea si disciplina sunt ambele necesare. Societatea italiana nu permite, celor foarte tineri, libertatea de a alege intre sarguinta si distractiile juvenile.

Cursurile invatamantului superior sunt frecventate de 4 890 150 studenti la care se adauga studentii straini. Pentru invatamant exista suficiente resurse financiare disponibile din fonduri publice. In acest sens, statul italian are ca deviza "se retine (impoziteaza) din venitul personal cu scopul de a dezvolta si a sustine un sistem educational puternic de care sa beneficieze toti cetatenii". Asa se explica si faptul ca gradul de alfabetizare al Italiei este de 96,7%.

c. Comportamentul de grup- Grupul este o reuniune de indivizi, indiferent de nationalitate, profesie, sex, indiferent de intamplarile care ii aduna la un loc. In Italia, membrii unui grup se supun "Legii unitatii mentale a multimilor", in sensul ca toti indivizii din grup au tendinta de a-si pune in evidenta propriile sisteme de valori si se ghideaza dupa normele grupului respectiv. Intre membrii grupului are loc o uniformizare a reactiilor. Ei au un sentiment de siguranta in interiorul maselor. De multe ori grupurile sunt impulsive, versatile si iritabile. Cu alte cuvinte, grupurile pot trece intr-un moment de la o stare, o emotie, la una total opusa fara a avea o explicatie pertinenta. Totusi, grupurile sunt foarte credule datorita faptului ca anumite sentimente le pot fi usor induse. Grupul este, insa, intolerant, autoritar ori conservator in convingerile sale in functie de rasa, religie, sex, etc. Cu toate acestea, grupurile sunt capabile sa faca acte de sacrificiu mai mari decat cele pe care le-ar putea face un individ izolat dar, in general aceste acte nu sunt rezultatul unui proces evolutiv personal, ci al impulsivitatii si al sentimentului de siguranta al grupului.

d. Clasele sociale - Regimul politic si social al Italiei este de natura democratica, puterea politica apartine presedintelui si parlamentului ceea ce determina structura claselor sociale. In acest sens, pe plan social, se regasesc drept

Limes - decembrie 2006

Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana -Roma - august 2006

clase fundamentale: intelectualii, muncitorii, liberii profesionisti si taranii.

e. Cluburi si alte organizatii - Cluburile si organizatiile din Italia au un rol

important in viata sociala, politica si economica, prin contributia lor la dezvoltarea colaborarilor economice interne si internationale. Acestea au impulsionat organizarea schimbului de informatii si experiente, elaborarea de studii si rapoarte care sa orienteze statul asupra modalitatilor de mobilizare a resurselor interne pe calea accelerarii progresului in stiinta si tehnologie.

In acest sens, in Italia exista doua mari Academii Nationale, 70 organizatii stiintifice, 10 185 biblioteci etc.

De asemeni, trebuie mentionat ca la Roma este sediul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura FAO, infiintata in anul 1945 iar prin tratatul de la Roma s-a infiintat in anul 1957 Banca Europeana de Investitii- BEI - care are ca obiectiv central finantarea proiectelor de investitii in tarile din UE, cu deosebire a proiectelor de dezvoltare regionala.

In anul 1968, din initiativa omului de afaceri Aurelio Peccei, a luat fiinta Clubul de la Roma avand ca obiectiv cercetarea si intelegerea componentelor sociale ale sistemului de convietuire a omenirii.

f. Rase, etnii si subculturi - Din punct de vedere national este deosebit de importanta compozitia etnica a populatiei din Italia, formata din 89,2% italieni, restul fiind alte etnii cantonate mai ales in nordul Italiei ca: marocani, chinezi, rusi, unguri, germani, romani etc. Rasa de baza este cea europeana la care se adauga rasa asiatica (2,1%) si cea africana (1,8%). Cultura italiana este cea mai arhaica dintre culturile romanice la care se adauga subculturile etniilor.

G. Omul si universul: Filosofia si religia - au in vedere urmatoarele :

a. Sistemele de credinta - In Italia religia predominanta este romano-catolicismul in proportie de 98% plus 2% alte religii. Teoria teologica este adaptata in doctrina politica a catolicismului contemporan, "eternul stat" fiind orientat spre "binele evanghelic".

De la Sf.Ambrozie, remarcabil episcop al secolului IV si pana la Stefano, tanar student al secolului XXI, de la ascultarea "Cuvantului lui Dumnezeu" atat de central in munca pastorala a celei mai mari dioceze din lume-Dioceza din Milano- si pana la angajamentul solitar aratat de Miriam si Agata, este acelasi foc care arde in sufletul poporului italian.

"Sf.Evanghelie a Vietii" propovaduieste ca toti catolicii, nu numai italienii, trebuie sa fie "samantele, semanatorii si constructorii unei lumi posibile a pacii".

"Sf.Liturghie"de duminica pregatita, de obicei de grupurile parohiale, este plina de viata si cu cantece voioase.

Desi romano-catolicismul este religia majoritara (85% din cetatenii nou-nascuti sunt in mod normal catolici) urmata de religia protestanta si cea iudaica, se constata si o crestere a comunitatii musulmane imigrante. In afara acestora mai

Secolo d`Italia - Roma, ianuarie 2007

exista religia ortodoxa, religie a minoritatilor europene, care traiesc si muncesc in Italia - minoritati printre care se afla si diaspora romana cu peste un milion de romani - minoritati constituite in majoritate in jurul oraselor Roma, Milano, Torino, Verona, Firenze, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe. Alte confesiuni ( neo-unitariana si altele) sunt nesemnificative ca influenta.

b. Estetica - Italia este bine cunoscuta pentru arta sa, cultura si nenumaratele ei monumente, printre care si Turnul din Pisa si Coloseumul Roman, dar si pentru mancarea sa (pizza, pasta, etc), vinul, lifestyle, eleganta, design, cinema, teatru, literatura, poezie, arte vizuale, muzica (mai ales de opera), sarbatori, si in general pentru gust.

Artele vizuale se refera la o forma de arta care include la randul ei pictura, sculptura, fotografia si altele, cu focus pe crearea lucrarilor de arta care sunt predominant vizuale.

In Italia, pictura si sculptura au o veche traditie caracterizata prin frumusetea figurilor, precizia liniilor si redarea miscarilor. Renasterea europeana a aparut in Italia intre secolul 14 si 15. Succesele literare ca si poezia lui Petrarch, Tasso si a lui Ariosto si proza lui Boccachio, Machiavelli, si a lui Castiglione, au exercitat o minunata influenta durabila pentru dezvoltarea culturii vestice, la fel ca pictura, sculptura, si arhitectura, la care au contribuit giganti ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico, si Michelangelo.

Sandro Botticelli (1445-1510) din Florenta este unul din cei mai reprezentativi ai Renasterii italiene. Figurile pictate de el reprezinta profund sentimentele umane, au chip usor melancolic, usor visatoare. Operele sale sunt inspirate din teorii neoplatonice ale lui Marssilio Ficino. Opera lui cuprinde picturi pe teme religioase, alegorice si mitologice ca: Madona cu pruncul, Buna vestire (teme religioase), Calomnia, Venus si Marte (teme alegorice si mitologice).

In sculptura, Andre Chastel se remarca prin operele Renaissance Italiene, Capella dell'Incornorata.

In acest context trebuie precizat ca Roma, capitala Italiei, este un adevarat oras muzeu. Monumente ca Forumul Roman, Coloseumul, Arcul lui Constantin, Catacombele, ne vorbesc de la sine despre maretia si Gloria Romei Antice. Capodopere ale Renasterii italiene in frunte cu Capela Sixtina a lui Michelangelo se intalnesc la tot pasul. Bisericile dezvaluie o personalitate arhitecturala care s-a pastrat in unele locuri in forma originala, cum ar fi: Biserica Sf. Angelo, Sf.Maria Magione (Sf.Maria Mare). Piata Capitoliului, Domul Sfantul Petru, statuia lui Moise din Biserica Sf. Petru in Vincoli (Sf.Petru in lanturi) proiectate tot de Michelangelo, sunt cateva dintre cele mai faimoase obiective turistice vizitate in Roma. Venind de la podul Sant`Angelo, dupa parcurgerea uneia dintre obisnuitele stradute foarte inguste, se deschide in fata un spatiu vast si solemn, care aproape ca inmarmureste- fatada stralucitoare a Catedralei Sf. Petru din Vatican. Aici are loc o slujba speciala in cinstea Fecioarei Maria in prezenta Eminentelor lor Cardinali,

Episcopi, Preoti si a Papei Benedict al XVI-lea. Roma este un loc unde pe fiecare kilometru patrat se afla ceva interesant, unde respiri efectiv trecutul si te lasi nvaluit de frumusetea prezentului cum este si Fontana di Trevi in care se arunca o moneda drept garantie ca te vei reintoarce pe acele meleaguri stravechi.

Influenta muzicala italiana a compozitorilor, precum Monteverdi, Palestrina, si Vivaldi s-a dovedit epocala; in secolul 19, opera romantica italiana a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, si Giacomo Puccini. In muzica, consacrati sunt si Amedeo Zamban, Benitto de Sivo (tenori), Lorenzo Renzi, Teresa Ferro (solisti vocali), Giampaola Borghello (instrumentist). Baletul este reprezentat de Giuseppe Picillo, Corrado Calabro, Gianluca Vanzelli iar folclorul de Enrico Cannata si Fulvio Tornizza.

Artistii, scriitorii, regizorii, arhitectii, compozitorii si designerii contemporani italieni contribuie in mod semnificativ la cultura vestica

H. Conditiile de viata - sunt reliefate de:

a. Hrana, nutritie -Dezvoltarea echitabila, psihica si fizica a unui individ depinde de starea de alimentatie, masurata prin cantitatea de alimente dar si prin calitatea lor, avand ca indicator reprezentativ consumul mediu energetic-calorii/zi/om. In Italia ponderea pricipalelor produse alimentare in consumul energetic este: - produse vegetale 60,9%;

- produse animale 39,1%.

In cadrul produselor vegetale ponderea o detin culturile cerealiere care se obtin pe ~40% din suprafata arabila, iar dintre produsele animaliere se consuma carne de vaca si de oaie.

Mancarurile specifice italienilor sunt spaghetele care se prepara in ~15 retete, pizza cu ~20 sortimente, inghetata originara din Napoli si fructele de mare: ca melci, scoici, crabi, broaste, etc. In ceea ce priveste prepararea pizzei un "pizzaiolo" (bucatarul care prepara pizza) stie cum sa faca o pizza excelenta, pregatita in cuptorul de caramida, pe foc de lemne. Aceste cuptoare, in care temperatura atinge pana la 500 C, sunt incalzite prin arderea carbunilor sau lemnului intr-un spatiu special. In trei minute, pizza este gata, cu acea crusta delicata si topping-urile usoare pentru care este celebra pizza napoletana. Guvernul italian impune masuri stricte pentru producerea pizzei napoletane, urmarind sa se asigure ca traditia este respectata.

O caracteristica a italienilor este "Continental breakfast" adica micul dejun continental care limiteaza masa de dimineata la un minimum de alimente necesare stimularii: cafea, ceai (te) si paine. Cele mai des intalnite tipuri de cafea sunt cu siguranta cappuccino, caffe nero (cafea neagra) sau latte al cacao (lapte cu cacao). Partea solida a micului dejun este de obicei un croissant (corn), o briosa sau o felie de paine prajita servita cu unt si conserve.

Produsele alimentare sunt la un pret accesibil oricarei familii si de aceea rata

Sorrisie Canzoni - Musica Italiana - 2006

La Cucina Italiana - Roma, iulie 2006

Casa & Cucina - Roma, 2007

subalimentarii este 2,5% in randul populatiei italiene si 18,5% in randul emigrantilor.

b. Conditii de locuit - In Italia exista constructii vechi in centrele istorice dar si constructii noi de blocuri si vile. Ca in orice societate, exista si periferii in care traiesc cei saraci sau emigrantii in baraci. In agricultura predomina fermele in care sunt conace pentru fermieri si baraci pentru muncitorii agricoli.

In ceea ce priveste proprietatea, 76% au cel putin o locuinta si din acestia 52% au si o locuinta de vacanta din lemn. Fiecare familie este preocupata sa asigure copiilor de sex masculin o locuinta in vederea casatoriei.

c. Conditii de lucru - Relatia patron-salariat este conform Codului muncii italian care prevede un program de opt ore de lucru si salariul minim garantat. In conditiile in care patronul solicita sa se lucreze peste programul de opt ore, se plateste dublu sau se dau zile libere. De asemeni, la sfarsitul anului se plateste salariul al 13-lea si chiar al 14-lea (ultimul fiind 50% din salariul de baza), dupa cum si pensionarii primesc a 13-a pensie.

Intre patron si salariat exista contract de munca individual iar salariatii sunt aparati de sindicate. In Italia, salariul mediu lunar este 2000 euro iar salariul minim este 1400 euro.

In ceea ce priveste modul de imbracare, italienii poarta imbracaminte specifica europenilor cu preferinte pentru imbracamintea din bumbac. Pentru situatii deosebite, sunt renumitele case de moda italiene care ofera cele mai moderne si sofisticate costume pentru femei si barbati in functie de sezon. La terminarea sezonului apar tot felul de reduceri (50-80%) pentru marfa nevanduta in sezonul respectiv. Imbracamintea de lucru este specifica fiecarui domeniu de activitate: salopete, halate, cizme de cauciuc etc.

Orice om are nevoie insa si de o recuperare dupa efortul depus la locul de munca, motiv pentru care in Italia sportul este baza recreerii astfel ca cele mai multe familii au acasa o sala cu aparate de gimnastica si o piscina pentru inot. In weekend se fac excursii iar vacantele, in majoritate, se petrec in strainatate. Pentru astfel de activitati, un italian suporta 15,8% din venitul sau iar pentru calatoriile in afara tarii ~30%. In anul 2006 Italia a cheltuit cu turismul international 16,9 mld $, ceea ce reprezinta 34,2% din export total servicii comerciale.

I.       Limba - In Italia limba oficiala, scrisa si vorbita este limba italiana. Limba indo-europeana, italiana este cea mai arhaica dintre limbile romanice si totodata limba cu cea mai pronuntata faramitare dialectala. Limba italiana este o limba romanica vorbita de aproape 62 milioane de oameni, din care majoritatea locuiesc in Italia. Italiana standard este bazata pe dialectele toscane si este intr-un fel o limba intermediara intre limbile sudului Italiei si limbile galo-romanice ale nordului Italiei. Italiana are consoane duble (sau lungi), ca si limba latina (spre deosebire de majoritatea limbilor romanice moderne, de exemplu, franceza,

Vogue Vanity - Moda Italiana - Roma 2006

World Tourism Organization - Roma 2006

Unipresa Romania - 2007

spaniola). Ca si in majoritatea limbilor romanice (cu exceptia notabila a francezei), accentual este distinctiv. Italiana este de asemenea, a doua limba oficiala in Vatican. . Limba literara s-a dezvoltat din dialect toscan. Unii afirma ca toscana a devenit limba standard italiana, datorita faptului ca este atat de apropiata de latina, insa alte limbi vorbite in Italia sunt chiar mai apropiate acesteia (exemplu sardo-logudorese dar si unele idiomuri sud-italiene). Nu este frumusetea limbii lui Dante, ci mai degraba puterea economica pe care Toscana o avea la acel moment, luand in considerare influenta Pisei.

De asemenea cresterea importantei culturii din Florenta in perioada Umanesimoului (inainte de Rinascimento) a facut ca limba sa vulgara sa fie importata rapid la Roma.

Italiana este de asemenea limba folosita in termeni muzicali, ca si pianoforte, fortissimo, etc.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze in Valle d`Aosta; cele sarde in Sardinia; cele ladine in Dolomiti si cele friuliene in regiunea Friuli-Venetia Giulia, toate patru limbi romanice. In plus exista alte cateva minoritati locale mici, ca si cele vorbitoare de limba occitana in sudul Vaii Piemontului; limba catalana in orasele Alghero si Sardinia; limba albaneza in anumite sate din Calabria si Sicilia; dialecte grecesti vechi in satele din Calabria.

De asemeni se vorbeste limba germana in Tirolul de Sud si limba slovena langa Trieste.

2.Analiza mediului economic din Italia

Mediul economic este o componenta fundamentala a actiunii umane, in cadrul caruia, prin alocarea si folosirea resurselor economice, au loc procese de productie, de circulatie, de distributie si consum de bunuri materiale si servicii, in vederea satisfacerii trebuintelor populatiei. Mediul economic presupune procese economice, comportamentul omului, obiective si decizii economice, criteriul eficientei in alocarea si utilizarea resurselor, relatii si interdependente economice si altele.   

Structura mediului economic cuprinde: populatia, nevoi de bunuri si servicii, resurse economice, activitatea economica si bunuri economice. (fig.6)

Exista o stransa legatura intre structura economica a unei tari si nivelul ei de dezvoltare economica, in sensul ca, tarile in care predomina industria se caracterizeaza printr-un nivel superior de dezvoltare iar tarile in care predomina agricultura sunt slab dezvoltate.

Economia & Finanza - Roma - martie 2007

Fig.6.Structura mediului economic.

Sursa: Economie Politica. C.Enache si C.Mecu. 2001

Din punct de vedere economic, Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta si Regatul Unit.    Economia capitalista ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private, si un sud agricol. Majoritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplini criteriile Uniuniilor economice si monetare, beneficiind de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in 1999.

A.Populatia - se exprima prin doua elemente:

a. Populatia totala - Populatia Italiei este in numar de 57 998 353 locuitori din care 61,9% este populatie urbana, cu o densitate de 196 locuitori pe kmp. Italia cunoaste o tendinta de crestere a populatiei concretizata de urmatorii indicatori:

- ritmul de crestere demographic- 0,7%

- numar de nascuti vii - 95,3%

- rata mortalitatii - 7,5%

- speranta medie de viata la nastere - 72,7 ani la barbati

- 78,3 ani la femei

National Geographic Italia - Roma - iulie 2006

Agentia Nationala de Presa Rompres - 2007

b. Distributia populatiei - O mutatie importanta in cadrul populatiei italiene consta in structura populatiei pe varste de forma:

- sub 15 ani -29,4%;

- 16-64 ani -57,9%;

- 65-79 ani - 5,7%%;

- peste 79 ani - 7,0%.

In ceea ce priveste structura pe sexe a populatiei, in Italia exista un echilibru relativ intre numarul barbatilor (49,2%) si cel al femeilor (50,8%).

In ceea ce priveste densitatea pe zone geografice, Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingand o medie de 196 locuitori/kmp

dar este inegal repartizata dupa criteriul de dezvoltare al zonelor geografice astfel ca densitatea urbana scade de la N spre S si invers pentru densitatea rurala.

In Nordul Italiei industria este puternic dezvoltata si diversificata, ceea ce face ca densitatea populatiei urbane sa depaseasca 220 locuitori/kmp ca in orasele Milano,Torino,Maghera,Taranta,Genova,Brescia,Firenze,Venetia,Verona,Bergamo etc.

In Sudul Italiei, datorita climei mai calde, zona rurala este mai dezvoltata astfel ca si populatia rurala, ca densitate, este mai mare ca in provinciile Techena,

Alatri, Frosinone, Fiugi etc.

In ceea ce priveste grupurile etnice, densitatea lor este uniforma de la N la S pentru ca multi lucreaza in industrie, dar tot atat de multi lucreaza in agricultura.

B. Statistici si activitati economice - elementele ce caracterizeaza activitatea

economica a Italiei sunt:

a.Produsul national brut ( PNB) - Produsul national este valoarea adaugata neta (exprimata in preturile pietei sau in preturile factorilor de productie) creata in decurs de un an de catre agentii economici in interiorul tarii dar si in strainatate. El exclude din aria lui de cuprindere amortizarea capitalului fix si consumurile intermediare.

In anul 2006, Italia a produs 1 214 268 mil. euro PNB fata de 1 093 948 mil. euro in anul 2005. Se constata o usoara crestere a PNB, crestere determinata de: sporirea numarului de persoane angajate in activitatea economica, cresterea eficientei in care un rol hotarator il are gradul de calificare, dotarea tehnica a intreprinderilor etc.

Nivelul de dezvoltare economica al Italiei este masurat prin PNB/locuitor care in anul 2006 a fost de 20 585 euro/locuitor situand Italia, din acest punct de vedere, pe locul 11 in Europa si pe locul 19 in lume.

In ceea ce priveste venitul mediu anual pe familia italiana, acesta a fost in anul 2006 ca valoare ~50 000 Euro cu o rata a consumului de 70%, ceea ce inseamna un consum absolut de ~35 000 euro si economii totale in valoare de circa 15 000 Euro. Paralel cu sporirea veniturilor, creste procentul familiilor care

Bilancio Annuale - Italia - 2007

Economia & Finanza - Roma - martie 2007

World Economic Indicators, The World Bank - 2007

isi satisfac in conditii normale trebuintele curente si realizeaza concomitent economii. La un grad ridicat de dezvoltare, economiile nu mai sunt un rezultat al abtinerii de la consumul unor bunuri indispensabile .

b.Distributia venitului - Producerea venitului national urmareste satisfacerea trebuintelor prezente si viitoare. Pentru atingerea acestui obiectiv, venitul national este repartizat sub forma de :

- venituri primare - salariul, profitul, dobanda si renta. Aceste venituri intra in posesia proprietarilor factorilor de productie in masura in care ei sunt antrenati in circuitul economic, constituind obiect al cererii-ofertei si al actelor de schimb;

- venituri secundare sau de transfer - impozitele si taxele, alocatiile acordate producatorilor agricoli si familiilor, sistemul preturilor. In procesul de redistribuire a veniturilor secundare, o parte din venitul national intra in bugetul statului si serveste pentru cheltuielile legate de invatamant si educatie, sanatate, aparare, administratie etc. In Italia, marimi importante in cadrul acestor venituri le detin transferurile catre agricultori (45%) destinate sustinerii productiei lor.

c. Anomalii in distributia venitului - In distributia primara a venitului au aparut si anomalii pentru ca distributia factorilor de productie (respectiv a averii intre indivizi, familii, intreprinderi) ca temei al repartitiei veniturilor, este foarte inegala. De aceea, marimea veniturilor incasate sub forma de salariu, profit, dobanda si renta, este vizibil diferita. Astfel, in Italia 20% din familii, obtinand veniturile cele mai scazute, beneficiaza doar de 4,7% din venitul national, in vreme ce 20% din familii - situate in varful piramidei sociale- isi adjudeca 23% din acest venit. In acelasi timp, 5% din familii - cele mai bogate - incaseaza 12% din venitul national.

d. Ramuri principale - Contributia ramurilor din economia nationala italiana la formarea produsului national brut si raportul ramuri private/publice este redata in tabelul urmator:

Tabel 7. Participare la formarea PNB

Sursa: Osservatorio Economica MAP-ISTAT, Roma, ian.2007

.. Constatam ca ponderea sectorului privat in formarea PNB este foarte mare (92,2%), in timp ce sectorul public este nesemnificativ (7,8%).

e.Investitii straine - In eforturile sale de stimulare si sprijinire a noilor investitii si crearea de noi locuri de munca in zonele mai putin dezvoltate, statul italian, in conformitate cu normele europene, asigura o serie de facilitati fiscale companiilor locale sau straine investitoare. In acest sens, pentru atragerea de investitii de capital, se ofera facilitati pentru extinderea, modernizarea, restructurarea si reactivarea obiectivelor productive din sectorul minier sau industria prelucratoare, facilitati care constau in finantarea de catre statul italian a costurilor aferente realizarii investitiilor in proportie de pana la 65% din valoarea acestora.    . Principalele legi care reglementeaza finantarea investitiilor de capital sunt: Legile nr. 488/1992, 341/1995, Legea "Sabatini" nr.1329/1965 si Acordurile teritoriale. Fiecare dintre aceste legi contine reglementari specifice privind obiectivele de realizat si beneficiarii facilitatilor acordate.

Facilitatile fiscale acordate intreprinderilor mici si mijlocii, a caror activitate se localizeaza in zone concesionate si in anumite sectoare economice, se incadreaza in prevederile Legilor 488/1992 si 341/1995.

Pentru crearea de noi locuri de munca, statul italian acorda companiilor, pentru fiecare nou angajat, echivalentul unui salariu mediu pe economie pe o perioada de un an, iar pentru formarea profesionala acopera 90% din costurile aferente acesteia. Programele de marketing sunt finantate prin imprumuturi in conditii avantajoase (pana la 85% din valoarea cheltuielilor), cu scopul de a stimula exporturile in tarile membre ale Uniunii Europene.

Legile care reglementeaza facilitatile financiare acordate in implementarea programelor de marketing sunt urmatoarele:

- Legea nr. 227 ("Ossola") din 24.05.1997;

- Legea nr.394 din 29.07.1981 privind finantarea programelor de marketing international;

- Legea nr. 49 din 28.02.1987 privind finantarea societatilor mixte cu capital italian, infiintate in tarile in curs de dezvoltare;

- Legea nr. 100 din 24.04.1990, care acorda facilitati pentru infiintarea unei banci comerciale specializate in finantarea societatilor mixte infiintate de companiile italiene in strainatate.

Piata italiana ofera o multitudine de oportunitati pentru investitorii straini atat in sectorul industrial, cat si in cel al serviciilor. Cei mai mari investitori straini pe piata italiana sunt Franta si Germania. Aceasta pondere se bazeaza nu numai pe apropierea geografica, ci si pe relatiile comerciale semnificative cu aceste state. Cel mai atractiv sector pentru investitorii straini in Italia este, si continua sa-l reprezinte, cel financiar, urmat de cel al asigurarilor si cel al telecomunicatiilor.

Trebuie subliniata preocuparea statului italian de a continua sa incurajeze introducerea, exploatarea si crearea de noi tehnologii in industrie si de a stimula

investitorii straini sa puna pe picioare proiecte mari de investitii prin acordarea de facilitati fiscale si vamale. Societatile si persoanele fizice straine pot opera in Italia in conformitate cu principiile generale ce se aplica investitorilor autohtoni. Interesele si drepturile investitorilor straini cat si proprietatile lor sunt protejate de lege.

Ponderea Italiei in investitiile internationale directe de capital este destul de scazuta, comparativ cu locul pe care aceasta il ocupa in comertul international. Mai mult chiar, este inferioara nu numai fata de alte tari europene ci chiar si fata de tari asiatice care au inceput de curand sa fie prezente cu investitii in strainatate.

Pentru investitiile in strainatate, ca tara membra a Uniunii Europene, Italia beneficiaza de facilitatile oferite de programul JEV (Joint European Venture), initiat in anul 1997. Acest program garanteaza firmelor mici si mijlocii din tarile UE, cu maxim 250 angajati si o cifra anuala de afaceri de pana la 40 milioane ECU, primirea unui sprijin financiar pentru crearea de societati mixte cu un alt partener comunitar. Contributia comunitara este de pana la 100 000 euro pentru fiecare proiect de investitie si participa la acoperirea costurilor necesare inceperii unei noi afaceri, de la cheltuielile pentru realizarea studiului de fezabilitate si planului de afaceri (acoperind pana la 50% din costuri), pana la faza investitiei propriu - zise (acoperind 10% din investitia efectuata).

Propriu Italiei, modificarile legislative din anul 2000 au dus la o crestere puternica a contributiei financiare a SIMEST la investitiile in strainatate ale firmelor italiene, in special in tarile din Europa Centrala si de Est, precum si in cele din America Latina si China (Decret Lege nr. 143/1998 si D.M. nr.236/2000),

prin oferirea de credite preferentiale firmelor italiene pentru realizarea de studii de fezabilitate in tari extra comunitare.

In baza Legii nr. 100/1990 si a Legii italiene nr.212/1992, SIMEST sprijina in mod direct constituirea si dezvoltarea de societati mixte in tari extra UE.

In Romania, SIMES in colaborare cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei, a lansat un program comun pentru dezvoltarea de societati mixte romano - italiene, cofinantat de Ministerul Economiei si Comertului, in baza Legii nr. 212/1992. Beneficiarii posibili ai Programului pot fi intreprinzatori italieni si romani care au o experienta tehnica si operativa corespunzatoare si au posibilitatea potentiala de internationalizare in cadrul unui proces de integrare cu parteneri comerciali si industriali din alta tara. Se acorda prioritate IMM-urilor.

Investitiile straine la sfarsitul anului 2006 in Italia, conform statisticilor, au fost in valoare de 206 425,6 mil. euro iar rata investitiilor a fost 17,8% (in PNB). Se remarca tendinte noi in orientarea pe sectoare economice a investitiilor straine directe, astfel ca sectorul primar nu mai este principalul beneficiar al investitiilor straine directe, ci sectoarele secundar si tertiar. Astfel, investitiile straine directe in sectorul serviciilor au devenit predominante (~52,9%), acesta fiind un sector dinamic pe plan national, dar si deosebit de remarcabil (banci, asigurari, comert, transporturi, turism).

f. Statistici ale comertului exterior - cuprind operatiunile de :

- exporturi principale - Structura exporturilor pe principalele categorii de produse este redata in tabelul urmator:

Tabel 8. Principalele exporturi ale Italiei.

Sursa: Bilancio Annuale-Italia, 2007

Bilancio Annuale - Italia - 2007

World Economic Indicators, The World Bank - 2007

Analizand exporturile pe principalele categorii de produse se constata ca produsele manufacturate detin ponderea cea mai mare si din acestea, masinile si

echipamentele de transport sunt pe primul loc cu un procent de 44,0% din valoarea totala in anul 2006, cu 12% mai mult decat in anul 2005.

Principalii parteneri comerciali ai Italiei la export in anul 2006 au fost: Germania (13,3%), Franta (11,9%), SUA (7,6%), Spania (7,3%), Marea Britanie (6,1%), Elvetia (3,9%), Belgia (2,8%), Austria (2,5%), Olanda (2,4%), Rusia (2,2%), Polonia (2,1%), Turcia (2,1%), Grecia (2,0%), China (1,7%), Romania (1,7%) - locul 15 si altii.

In Italia exportul este complet liberalizat, cu exceptia unor reglementari privitoare la comertul cu armament, produse stupefiante si unele produse de inalta tehnologie. Licentele de export sunt necesare numai pentru unele produse agricole.

- importuri principale - Structura importurilor pe principalele categorii de produse este redata in tabelul urmator:

Tabel 9.Principalele importuri ale Italiei

Sursa: Bilancio Annuale - Italia, 2007

Structura fizica a importurilor principalelor produse ne arata ca la fel ca in cazul exporturilor, produsele manufacturate cu subgrupa masini si echipamente, detine cea mai mare pondere. Principalii parteneri comerciali ai Italiei la import in anul 2006 au fost: Germania (16,6%), Franta (9,1%), Olanda (5,5%), China (5,2%), Belgia (4,2%), Spania (4,1%), Rusia (3,9%), Libia (3,7%), Marea Britanie (3,5%), SUA (3,1%), Elvetia (3,0%), Austria (2,5%), Algeria (2,4%), Polonia (1,6%), Japonia (1,6%), Turcia (1,6%), Romania (1,3%) - locul 17 si altii.

- soldul balantei de plati - Balanta de plati a Italiei a fost tot timpul excedentara. Cu alte cuvinte, creditul este mai mare decat debitul asa cum

reiese din tabelul urmator:

mld. euro

Tabel 10. Soldul balantei de plati al Italiei

Sursa: Economia & Finanza - Roma, 2007

g. Restrictii comerciale - Vom analiza urmatoarele elemente:

- embargouri - Embargourile sunt puse in aplicare de catre organele internationale si presupun interdictia de import a unor produse din anumite tari supuse embargoului. Pentru Italia, embargoul de import presupune refuzul Italiei de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiilor cauzele fiind de natura politica, cum a fost embargoul asupra produselor petroliere din Irak, sau de natura sanitara pentru protejarea sanatatii populatiei. Embargouri asupra exporturilor italiene nu au existat.

- tarife vamale - Tariful vamal este un catalog care include nomenclatorul

produselor supuse impunerii vamale, dar si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupe de produse. Codul vamal al Italiei precizeaza principiile si procedurile pentru importul de marfuri in Italia, precum si pentru export, si este in conformitate cu normele si reglementarile Uniunii Europene. Pentru importul de marfuri, in Italia se respecta principiile tarifului vamal comunitar. Italia, ca de altfel toate statele lumii, este nevoita in prezent sa se protejeze de concurenta internationala mai intens decat o facea in trecut. Prin politicile vamale, Italia, are reglementari adoptate de stat, care vizeaza intrarea sau iesirea in/din tara a marfurilor si mijloacelor de transport si care impun un control la trecerea frontierei de stat, precum si indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale sau impunerea vamala.

Inca de la inceputul anului 2002, Italia a redus tarifele vamale pentru 5300 de bunuri din import, de la 15% la 12%. Tarifele medii pentru bunurile manufacturate s-au redus de la 14,7% la 11,3%, iar pentru cele agricole (cu exceptia celor acvatice) au scazut de la 18,8% la 15,8%.

De asemeni au fost desfiintate contingentele autorizate pentru opt tipuri de produse intre care lana, bumbac. Controlul contingentelor pentru unele produse (ceasuri, camere video) va fi desfiintat in 2007. Drept consecinta se asteapta ca pretul marfurilor sa scada prin toate aceste masuri luate.

In schimb, contingentele la unele produse agricole si ingrasaminte chimice vor spori cu 15%.

Pentru produsele agricole, taxele vamale se calculeaza in mod normal pe baze cantitative (la greutate). Fructele, legumele si produsele horticole au taxe

Gazzeta Ufficiale della Repubblica Italiana - Roma - martie 2007

vamale sezoniere care, de regula, protejeaza acelasi gen de produse de origine autohtona.

Exista restrictii impuse de organele vamale cetatenilor la intrarea si iesirea din tara (prevederi ale codului vamal pentru persoane fizice). Astfel, trecerea peste frontiera cu obiecte strict personale necesare, precum si cu produse alimentare este in principiu admisa. Pentru acestea nu sunt prevazute taxe vamale, sunt insa limitate cantitativ astfel: ciuperci- pana la 3 kg/persoana, cartofi-import interzis, caviar-250 g/persoana, produse animaliere-importul este limitat la consumul personal in functie de conditii speciale internationale.

La importul de autoturisme, taxele vamale vor fi reduse in continuare cu 1% fata de anul anterior. Eliminarea taxelor vamale aplicate produselor din domeniul tehnologiei informatiei este prevazuta in "Acordul din domeniul tehnologiilor informatiei" la care participa 47 tari membre a OMC si 5 tari cu statut de observator.

Exista o serie de cazuri in care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale si acestea se refera, in principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expozitiilor si targurilor comerciale, cadouri, diverse materiale destinate procesului educativ.

Materiile prime sau materialele utilizate in fabricarea sau prelucrarea unor produse care apoi sunt destinate exportului pot fi importate in regim temporar fara a li se aplica taxe vamale sau impozite. In schimb, i se solicita importatorului o garantie bancara sau o polita de asigurare care sa acopere suma aferenta taxelor vamale sau impozitelor aferente. Dupa efectuarea operatiunilor de export a produsului finit, se restituie aceasta garantie. Importurile temporare de marfuri, care sunt destinate exportului in aceeasi stare, sunt admise fara plata taxelor vamale sau a impozitelor, numai dupa obtinerea unui certificat de admitere temporara eliberat de autoritatile vamale italiene.

Importuri interzise - Conform legislatiei italiene in vigoare, respectandu-se Directivele Comunitatii Europene, se aplica restrictii la importul in Italia in cazul unor marfuri, precum: unele produse alimentare, coloranti alimentari, droguri si narcotice, produse animale, plante, seminte cerealiere, alcool, cosmetice si produse de toaleta etc. In aceste conditii se recomanda ca exportatorii care doresc sa livreze astfel de marfuri pe piata italiana sa contacteze importatorul italian inainte de realizarea operatiunii de export pentru a se asigura ca produsele lor sunt acceptate in vama italiana.

Marfurile pot fi tranzitate prin vama italiana in conformitate cu procedurile in vigoare valabile pe intreg spatiul comunitar, cu conditia asigurarii documentelor de tranzit. Aceste documente sunt completate de catre compania locala de transport angajata de importator.

- licente - Acestea sunt autorizatiile pe care le acorda statul italian, prin intermediul organizatiilor specializate, firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grupa de produse, pe o perioada de 3,5,6 luni, in functie de natura produsului si de distanta geografica fata de tara din care provine importul. . Licentele de import sunt:

*automate - se dau pentru produsele liberalizate la import si se folosesc pentru evidenta operatiunilor de comert exterior (produse minerale, produse chimice, piei crude sau tabacite, blanuri, produse din lemn, materiale textile, articole din piatra, ciment, ipsos, sticla, ceramica etc);

*neautomate - se dau pentru produsele neliberalizate la import si se folosesc pentru un control riguros privind respectarea contingentelor de import (animale vii si produse animaliere, produse alimentare, grasimi si uleiuri animale sau vegetale etc). Este interzis importul anumitor bunuri care afecteaza mediul inconjurator. Este restrictionat sau supus licentelor exportul de obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural si istoric national, iar Ministerul Economiei poate impune licente la export si import in conditiile prevazute de legislatia interna si internationala.

h.Activitati economice fara plata in numerar - Principalele tipuri de operatiuni fara plata in numerar executate in Italia sunt:

* peratiuni in contrapartida - Mecanismul tranzactional al operatiunii in contrapartida se bazeaza pe compensatie; prestatiile unui partener (exportatorul) sunt, in totalitate, sau in parte, compensate prin prestatii ale celuilalt partener (importatorul). Contrapartida cuprinde toate afacerile care impun, ca o conditie a vanzarii, achizitionarea - anticipata, simultana sau consecutiva - a unor bunuri pentru compensarea vanzarii. In Italia operatiunile in contrapartida au avut perioade de avant sau declin datorita factorilor de natura mondoeconomica (fenomenele de criza politico-militara sau economica din spatiul mondial) si macroeconomica ( decalajele economice si discrepantele politico - institutionale dintre tarile participante la comertul international).

Daca avem in vedere orientarea geografica a fluxurilor, se pot evidentia factori specifici pentru contrapartida ca:

- pe relatia N-S contrapartida faciliteaza transferul de tehnologie contra unor produse cu un grad mai scazut de prelucrare, stimuland totodata procesele de transformare economica din lumea a treia;

- pe relatia E-V contrapartida poate contribui la realizarea programelor de trecere la economia de piata atat prin transferurile de tehnologie, cat si prin aportul vestic de cunostiinte si experienta in domeniul managementului si marketingului;

- pe relatia V-V contrapartida este practicata mai ales in cadrul unor

programe de cooperare industriala, in special, in domeniul tehnicii avansate. Este

de mentionat faptul ca, in diferite tari occidentale au fost create, din initiativa

publica si privata, agentii si organisme care sunt destinate promovarii operatiunilor

comerciale in contrapartida sau diferitelor forme de transfer de tehnologie, cooperare industriala si exporturi complexe. Un exemplu in acest sens este Italia care in cadrul Directiei de Relatii Economice Externe din Ministerul Industriei si Comertului a fost creata, in 1984, o "celula de compensatii", cu sarcini de informare si supraveghere. Misiunea sa este de a valorifica achizitiile facute de firme italiene astfel incat acestea sa poata fi folosite pentru satisfacerea obligatiilor de contrapartida in tarile care impun compensatia (valorificarea cumpararilor).

Operatiunile in contrapartida pot fi intemeiate pe :

- un contract unic numit contract de baza in care apar drepturile si obligatiile de baza ale partilor legate de operatiunea de contrapartida;

- doua contracte paralele, unul de export si altul de import. Aceasta modalitate de contrapartida a fost folosita la exporturile occidentale de echipament catre tarile din Organizatia tarilor exportatoare de petrol - OPEC - cu contrapartida in titei. (OPEC a fost infiintata in 1960 la Bagdad si detine ~85% din exportul mondial de titei). O astfel de operatiune in contrapartida, cu semnarea a doua contracte paralele, a fost facuta de Gazprom -concern rus- cu ENI Italia, dupa aproape un an si jumatate de negocieri, Italia devenind astfel clientul numarul unu din lume al concernului rus. Intelegerea prelungeste pana in 2035 furnizarile de gaz pentru Italia, iar in contrapartida, ENI va ajuta Gazprom sa intre pe pietele din nord-vestul Africii, acolo unde compania italiana este prezenta.

* ajutoare externe primite - Cu toate succesele obtinute, Italia nu este destul de capabila ca numai pe baza economiei interne sa-si finanteze in totalitate dezvoltarea economica. Conditia ar fi ca salariile personalului incadrat in munca, sa creasca mai lent decat productivitatea muncii, cheltuielile publice limitandu-se doar la resursele care pot fi procurate pe plan intern.

Italia a beneficiat de: ajutoare care constau in imprumuturi si donatii acordate Italiei, favoarea si gratuitatea fiind 25% din suma totala acordata; imprumuturi pentru ajutoare care includ operatiuni de reesalonare si imprumuturi acordate pentru refinantarea unei datorii publice sau private; donatii care sunt acele transferuri de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursare. Fondurile structurale de la Uniunea Europeana in perioada 2000-2006 au fost de cca. 12 miliarde euro si pentru perioada 2007-2012 vor fi de cca.25 miliarde euro.

i. Forta de munca: marime, rata somajului - Italia are 68% populatie ocupata cu o rata medie a somajului de 6,1% in 2006 fata de 7,7% in 2005 si 8,3% in 2004. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata italiana datorat in principal stagnarilor unor activitati economice, datorita imigrarilor, dar si datorita tinerilor prin tendinta acestora de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor in activitate.

j. Rata inflatiei - Inflatia este determinata de dezechilibrul economic in care

Agentia Nationala de Presa Rompres - 2007

Economia & Finanza - Roma - martie 2007

masa monetara existenta in economie depaseste necesarul real de moneda, ceea ce duce la cresterea preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor. Pana la trecerea la moneda unica europeana - euro - in anul 2002, rata inflatiei oscila intre 7,5% si 8,1% , insa dupa anul 2002 rata inflatiei a scazut astfel:

2004 2005 2006 previziuni 2007

Rata inflatiei (%) 2,2 2,2 1,9 1,7

Sursa : "Obsservatorio Economico MAP" - ISTAT ,Italia, ian.2007   

C. Dezvoltari in stiinta si tehnologie Proprietatea industriala constituie prima forma de manifestare a creativitatii umane, ingloband realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii. Perfectionarile tehnice, inovatiile, procedeele si tehnicile nebrevetate (know-how), consultanta, dar si asistenta tehnico-inginereasca au permis Italiei o identificare rapida a produselor si diferentierea celor identice sau asemanatoare realizate de terti. Marca de fabrica, marca de comert, marca de serviciu, marca de origine inclusiv numele comercial, firmele, emblemele si titlurile, au determinat sporirea posibilitatilor de formare a specialistilor in domeniul gestionarii productiei industriale de autoturisme, biciclete, motociclete, masini unelte, masini de spalat etc. Un numar mare de cercetatori sunt preocupati sa extinda inteligenta dincolo de granitele umane, sa faca in asa fel incat unele obiecte sau mecanisme sa actioneze in mod inteligent.

Calculatorul este indispensabil in cazul unor lucrari complexe, de proiectare, productie si comercializare, motiv pentru care 5,2% din PNB este alocat sectorului cercetare-dezvoltare. Programele de calculator se comercializeaza cu sistemul hardware (dispozitive de calcul incorporate in calculator) si de multe ori constituie obiectul unui contract separat, sau sunt livrate in cadrul unor contracte complexe.

D. Reteaua de distributie - Are in vedere traseul pe care il parcurg bunurile de la producator la consumator, lantul proceselor operative la care sunt supuse marfurile in drumul lor spre consumator dar si reteaua de unitati, dotarile si personalul care realizeaza asemenea operatiuni. Marimea capitalului investit, modul de utilizare a ofertei de marfuri, sistemul de relatii stabilit intre diverse firme si, in mod deosebit, marimea si structura sortimentului de marfuri comercializat, conduc la o mare varietate a formelor de distributie, a tipurilor de intermediari, in general a canalelor de distributie. Un canal de distributie va cuprinde producatorul si consumatorul (utilizatorul) final. Cei doi formeaza punctele extreme, de intrare si de iesire, ale unui canal de distributie, alcatuit dintr-un lant de verigi prin care marfurile trec in mod succesiv. Rolul unor asemenea

Le Scienze - Roma - ianuarie 2007

Scienza Nuova - Roma - martie 2007

verigi intermediare il joaca agentii economici specializati in activitatea de distributie. Intr-un asemenea context, canalul de distributie reprezinta un sistem complex, care include nu numai producatorul, intermediarii si consumatorii, ci si relatiile de interdependenta ce iau nastere intre acestia, scopul acestui sistem fiind acela de a aduce marfurile, pe cai cat mai eficiente, la indemana cumparatorilor.

In functie de continutul actului de schimb distributia se poate realiza prin: comertul cu ridicata (en-gros), comertul cu amanuntul (en-detail) si comertul de mic-gros (demi-gros, specific aprovizionarii firmelor mici si foarte mici).

Comertul cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si apoi vanzarea acestora, catre comertul cu amanuntul, iar in unele cazuri, catre agentii economici care cumpara diferite marfuri in vederea prelucrarii ulterioare. Trecand prin veriga comertului cu ridicata, marfurile vor ramane o perioada mai indelungata de timp in sfera circulatiei, deci viteza de circulatie este mai lenta, cu influente asupra relatiilor economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor dar si asupra relatiilor financiar-bancare din cadrul pietei de capital. Agentii economici ce activeaza in cadrul comertului cu ridicata prezinta o serie de caracteristici distincte ca:

- au o putere financiara relativ mare pentru aprovizionarea partizilor mari care se stocheaza iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioadele afectate de sezonalitate;

- sunt specializati in anumite produse sau familii de produse, specializare generata de natura produsului ce formeaza obiectul tranzactiilor comerciale, in conditiile in care fiecare produs sau familie de produse ridica o serie de probleme specifice (de stocaj, depozitare si conservare a valorilor de intrebuintare);

- in cadrul verigii cu ridicata a circulatiei marfurilor este necesara existenta unor servicii comerciale bine puse la punct in ceea ce priveste dotarea tehnica si asigurarea de personal de specialitate. Aceasta, mai ales, in cazul comercializarii unor produse de inalta tehnicitate, pretentioase, precum cele electronice, optice sau informatice. Este nevoie ca specialistii sa gestioneze eficient publicitatea comerciala, absolut necesara in conditiile acerbe in domeniu si, nu in ultimul rand, de forta de munca calificata in ambalarea marfurilor, conditionarea si expedierea acesteia catre detailisti.

In comertul cu ridicata apar intermediarii care negociaza cu furnizorii si cumpara marfuri de la acestia, ei nemanipuland insa fizic produsele, acestea ajungand direct la clienti. Acesti intermediari isi asuma insa toate riscurile privind marfurile, incepand din momentul acceptarii comenzii si pana cand a fost realizata efectiv receptia de catre client. Avantajele producatorului in cazul desfacerii marfurilor prin intermediari sunt: reducerea echipei de vanzare a producatorului, concentrarea creditului pe un numar restrans de clienti, lansarea mai rapida a produselor noi. Intermediarul poate sa-si desfasoare activitatea in numele si in contul sau, poate sa dobandeasca sau nu proprietatea asupra acelei marfi care face

obiectul tranzactiei, poate avea sau nu latitudinea fixarii pretului in functie de raportul juridic ce se stabileste intre producator si distribuitor. Plata in comertul cu ridicata se face pe credit, CEC sau numerar.

In comertul cu amanuntul - Circulatia marfurilor consta in a cumpara bunuri pentru a fi revandute consumatorilor finali, de regula, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate. Altfel spus, comertul cu amanuntul este definit ca un ansamblu de activitati si relatii organizate si desfasurate de unitati specializate in circulatia marfurilor, in vederea aprovizionarii consumatorilor sau a utilizatorilor finali. . In cadrul procesului de circulatie a marfurilor, comertul cu amanuntul indeplineste o serie de functii specifice, respectiv:

- cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici, in stare de a fi intrebuintate. Aceasta functie genereaza avantaje deosebite pentru cumparatori, care, pe de o parte, nu trebuie sa-si mobilizeze fondurile banesti decat pentru achizitionarea cantitatilor corespunzatoare nevoilor pentru consumul curent, deci pentru o perioada limitata de timp, iar pe de alta parte, acestia nu mai au grija depozitarii si pastrarii unei cantitati de produse care ar depasi consumul lor curent;

- asigura prezenta sa in toate zonele, localitatile si punctele populate. O asemenea functie implica dezvoltarea unei retele comerciale diversificate, amplasarea unitatilor comerciale in toate punctele de consum si functionarea acestora in toata perioada anului, potrivit unui program corespunzator solicitarilor consumatorilor;

- asigura un sortiment larg si complex de marfuri, punand la dispozitia clientului toate produsele realizate de producatori. Prin intermediul unei asemenea functii, se asigura populatiei atat posibilitati maxime de aprovizionare cu marfurile necesare si dorite, cat si largi posibilitati de alegere a produselor pe care le considera a fi cele mai potrivite satisfacerii nevoilor.

Impozitarea acestor firme cu amanuntul se face in functie de profitul obtinut. Vanzarile in reteaua cu amanuntul se fac cu plata in numerar sau pe credit. Functia de comert se realizeaza prin: lanturile de magazine, magazine specializate si magazine universale. Lanturile de magazine specializate au dimensiuni mari si au trei functii: gestionarea si realizarea conceptiei de produse; integrarea si controlul productiei in vederea unei bune legaturi intre conceptia produselor si productia acestora; realizarea unei flexibilitati a productiei in functie de evolutia cererii; integrarea intregii distributii pentru a se putea organiza si controla circuitul economic de la iesirea produsului pe poarta producatorului pana la vanzarea sa efectiva catre consumator. Magazinele specializate au o suprafata mai mica si sunt specializate in vanzarea produselor sau a grupelor de produse. Magazinele universale au o suprafata de pana la 2000 m si asigura un sortiment larg de marfuri.

In cadrul comertului cu amanuntul sunt cuprinse:

- vanzarile de produse alimentare, nealimentare si de alimentatie publica realizate prin reteaua comerciala cu plata in numerar sau pe credit;

- vanzarile de tiparituri pe baza de abonament;

- vanzarile de bunuri efectuate prin magazine de consignatie, din depunerile de obiecte ale populatiei;

- vanzarile de energie electrica si termica, prin intermediul unitatilor specializate in distributia unor asemenea servicii.

Intr-un asemenea context, comertul cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata, fiind conectat in mod direct cu toate cele patru componente ale pietei globale: piata bunurilor si serviciilor, piata capitalurilor, piata schimburilor valutare si piata fortei de munca.

E. Penetrarea pietelor urbane si rurale - Sistemul relatiilor comertului cu producatorii determina penetrarea pietelor urbane si rurale. In acest context Italia a avut in vedere urmatoarele:

- dezvoltarea si, mai ales, modernizarea retelei comerciale in mediul urban si rural, dar si cresterea rolului comertului, ca intermediar, in influentarea si orientarea producatorilor si cumparatorilor;

- introducerea si extinderea de noi forme de vanzare care asigura un grad ridicat de accesibilitate cumparatorilor,creand astfel premisele facilitarii procesului de vanzare si de dinamizare a fluxului de produse pe circuitul producator-consumator in mediul urban si rural;

- studierea cererii si a ofertei de marfuri de pe cele doua piete;

- alegerea marfurilor ce raspund cel mai bine cererii cumparatorilor de pe ambele piete;

- punerea la dispozitie a informatiilor asupra produselor existente pe piata dar si a produselor noi, informatii prin care se fac cunoscute potentialilor cumparatori, elementele privind natura, originea si provenienta produselor ceea ce determina penetrarea mai usoara a celor doua piete.

Toate acestea pentru ca piata apartine cumparatorilor, acestia imprimand, prin exigenta lor, orientarea productiei si a formelor de distributie. Consumatorii, clientii comerciantilor, joaca un rol deosebit de important in cadrul mecanismului de piata.

Analiza mediului politico-legal al Italiei

Mutatiile majore din cadrul unei natiuni se reflecta nu numai in fenomenele economice ci in mod pregnant si definitoriu in fenomenele politico-sociale care au loc in acea tara.

Agentia Nationala de Presa Rompres - iulie 2007

Guvernele Lumii - 3 iunie 2007

Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana - Roma - martie 2007

A.Sistemul politic din Italia - este caracterizat prin elemente ca:

a.Tipul guvernarii - Forma de guvernamant este de republica parlamentara democratica conform Constitutiei care a fost adoptata in decembrie 1947 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948. Sarbatoarea nationala este ziua de 25 aprilie. . Constitutia din 1948 a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), format din Camera Deputatilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara si una executiva (condusa de un Prim Ministru).

Italia este condusa de un presedinte ales prin vot direct pe o perioada de 7 ani de catre parlamentul reunit cu un contingent mic de delegati regionali.

Activitatea legislativa este exercitata de parlamentul bicameral - Senat si Camera Deputatilor - ales in mod direct printr-un sistem mixt majoritar si proportional. Camera Deputatilor are 630 de membrii. Senatul are 315 membrii alesi in care sunt inclusi si fostii presedinti si alte diverse persoane, conform prevederilor constitutionale. Ambele camere sunt alese pentru 5 ani, dar pot fi dizolvate inainte de expirarea termenului normal.

Initiativa legislativa apartine guvernului, fiecarui membru al celor doua camere, altor organe si organizatii carora le este conferit acest drept prin legea constitutiei.

Potrivit Constitutiei Italiei, Presedintele Republicii numeste Presedintele Consiliului de Ministrii, iar la propunerea acestuia, pe ministrii. Guvernul trebuie sa obtina increderea ambelor Camere ale Parlamentului, Italia fiind unul dintre putinele state unitare cu Parlament bicameral. Cu toate acestea, este posibil ca Guvernul sa fie investit si in ipostaza votului contrar al unei Camere; dar un asemenea Guvern are putine sanse sa supravietuiasca, fiind de presupus ca acea Camera ii va bloca orice initiativa legislativa.

Tocmai de aceea, Primul Ministru, ca si partidul/partidele din spatele lui depun mari eforturi pentru a obtine votul de investitura in fiecare Camera. Uneori, acest fapt este posibil datorita votului acordat de senatorii pe viata, numiti de Presedintele Republicii. Presedintele Italiei, poate numi 5 senatori pe viata dintre cetatenii care au merite prin actele lor sau prin realizarile lor exceptionale. Acest "grup" are acum rolul de "reglator politic" in procedura de investire a Guvernului.

Guvernul Italian are in componenta 20 ministere.

b.Partidele politice - Din punct de vedere al spectrului politic, in Italia exista numeroase partide si grupari politice :

*Forta Italia - FI. Presedinte: Silvio Berlusconi;

*Alianta Nationala (Alleanza Nazionale - AN). Lider Gianfranco Fini;

*Alianta Floarea Alba, ce include: Centrul Crestin - Democrat (Biancofiore: Centro Cristiano Democratico - CCD; Presedinte Marco Follini) si Crestin - Democratii Uniti (Christiani Democratici Uniti - CDU; Presedinte Rocco Buttiglione);

*Liga Nordului (Lega Nord - LN) cu Secretar General Umberto Bossi;

*Coalitia Maslinului - centru-stanga ( Center - Left Olive Tree Coalition - Ulivo) condusa de Francesco Rutelli, formata din Democratii de Stanga (Democraticii di Sinistra - DS) presedinte Masimo D`Alema si Secretar General Walter Wetroni;

*Alianta Margaretei ce include: Partidul Popular Italian (La Margherita - Partito Popolare Italiano - M cu Secretar General Pierluigi Castagnetti), Reinnoirea Italiana (Lider Lamberto Dini), Uniunea Democratilor pentru Europa (Lider Clemente Mastella) si Democratii ;

*Alianta Floarea - Soarelui ce include: Federatia Verzilor (Il Girasole /Federazione dei Verdi cu presedinte Alfonso Pecoraro Scanio) si Socialistii Democrati Italieni;

*Partidul Comunist Italian (Partito dei Comunisti Italiani - PCI) cu Secretar General Armando Cossutta.

c. Stabilitatea si continuitatea politica - Alternanta la guvernare a partidelor politice in Italia, ca de altfel in mai toate tarile, demonstreaza ca exista democratie dar si o stabilitate si continuitate politica pentru ca fiecare partid care vine la guvernare continua problemele economice incepute de guvernarea anterioara, in masura mai mica sau mai mare.

Trebuie precizat ca pentru cei mai multi italieni ideile clasic-liberale sunt de neconceput, dar in schimb, sunt tot mai familiarizati cu noile concepte de tip

etatist-paternaliste.

d.Implicarea guvernului in afaceri - Politica guvernului italian are la baza doua axiome: prima - in numele eficacitatii si libertatii sa fie pastrata piata; a doua - compensarea insuficientelor pietei prin instalarea unei interventii si a unui control statal, cu mijloace doua axiome: prima - in numele eficacitatii si libertatii sa fie pastrata piata; a doua - compensarea insufincientelor pietei prin instalarea unei interventii si a unui control statal, cu mijloace multiple si dozat diferit de la o zona la alta a tarii. In economia de piata a Italiei, interventia statului este o realitate. Problemele coordonarii si dirijarii economiei nu pot fi abordate si rezolvate corespunzator luandu-se in calcul numai piata, deoarece aceasta nu exista in forma pura, ci tinand seama si de rolul economic al statului.

Obiectivul interventiei statului in economia italiana il constituie asigurarea stabilitatii in functionarea economiei, relansarea si cresterea economica, diminuarea somajului si a inflatiei.

Formele de manifestare a interventiei statului in economia italiana sunt:

- afirmarea statului ca producator si consumator;

- rolul statului manifestat prin politicile monetara, de credit, fiscala, prin interventiile publice;

- politica de control asupra cresterii exagerate a preturilor si a abuzurilor din partea unor agenti economici;

- in cadrul sectorului public, statul repartizeaza el insusi veniturile;

- in domeniul protectiei sociale;

- politica de protectie impotriva concurentei neloiale, prin elaborarea de legi

si reglementari si prin care se stabileste cadrul in care opereaza fortele pietei;

- elaborarea de programe de dezvoltare economica.

e.Felul riscurilor posibile - Interventia statului italian in economie poate afecta libertatea agentilor economici, costul de utilizare a instrumentelor de politica economica fiind destul de ridicat si nu intotdeauna rezultatele sunt cele

asteptate. Este vorba despre acele cheltuieli guvernamentale pentru controlul si verificarea in fabrici, uzine, piete de marfuri, control prin care se stimuleaza respectarea standardelor de sanatate, de securitate a muncii, de protectie a mediului.

In raport cu domeniul de manifestare riscurile sunt:

- riscuri politice determinate de strategiile politice ale regimurilor care se succed la putere (risc de restrangere a importurilor/exporturilor, risc de limitare a transferului valutar, risc in patrunderea pe pietele unor tari);

- riscuri sociale generate de comportamentul indivizilor (riscul migrarii fortei de munca, riscul determinat de cheltuielile cu forta de munca);

- riscuri economice generate de starea economica (riscul cresterii inflatiei, riscul investitional). Agentia specializata Moody`s a modificat in luna mai 2002

rating-ul de tara al Italiei, de la AA3 la AA2. Aceasta hotarare a fost motivata prin "mentinerea scaderii raportului intre datoria publica si PIB" si prin "finantele publice ale tarii, care continua sa beneficieze de convergenta europeana in termeni macroeconomici". Institutia respectiva mentioneaza ca evolutia deficitului anual inregistreaza o reducere, in timp ce soldul primar al balantei de plati a devenit activ. In acelasi timp, se subliniaza necesitatea adoptarii de reforme structurale in domeniul fortei de munca si al fiscalitatii;

- riscuri juridice determinate de incidenta legislativa (riscul de plata al impozitelor si taxelor, riscul penalitatilor, riscul blocarii afacerilor);

- riscuri nationale care decurg din actiunea factorilor naturali, cauze majore (risc de incendii, risc de inundatii, risc de cutremure);

- riscuri de faliment care masoara gradul de solvabilitate al statului fata de angajamentele scadente contractate anterior sau fata de angajamentele curente. . f.Atitudinea fata de investitiile straine, restrictii, bariere - In relatiile economice cu strainatatea exista restrictii comerciale care poarta denumirea de instrumente in calea comertului sau politicii vamale. Acestea sunt reglementari adoptate de stat, numite bariere tarifare sau netarifare.

Barierele tarifare cuprind: tarifele vamale care contin taxele vamale aplicate marfurilor din import; legile vamale; codurile vamale; regulamentele vamale. Componenta principala a politicii vamale este impunerea vamala care are trei functii:

*protectionista - protejeaza economia de concurenta straina, neloiala, prin taxele vamale care se percep la import ceea ce mareste pretul importurilor si micsoreaza concurenta in raport cu produsele fabricate in tara;

*fiscala - taxele vamale sunt o sursa la bugetul de stat;

*de negociere - statul incheie acorduri bi sau multilaterale in care sunt incluse concesii vamale ce pot stimula schimburile comerciale reciproce.

Barierele netarifare sunt masuri si instrumente utilizate pentru protejarea pietei interne de concurenta din exterior dar si pentru echilibrarea balantei de plati externe. In timp ce taxele vamale tarifare s-au redus in urma rundelor de negocieri din cadrul OMC, cele netarifare au luat amploare. Barierele netarifare sunt:

* interdictiile la import a unor produse;

* contingentele la export;

* subventiile;

* taxele antidumping si compensatorii;

* restrictii valutare la export.

Toate acestea limiteaza accesul marfurilor pe piata, afectand astfel exportul

tarilor in curs de dezvoltare si ale celor in tranzitie la economia de piata, dar in acelasi timp are loc incurajarea productiei proprii.

Acorduri comerciale - Italia are incheiate acorduri (comerciale, financiare) in cadrul organizatiilor economice internationale cu:

UE - asociatie de state din Europa care prevede eliminarea intre tarile membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative in schimburile reciproce precum si promovarea unei politici comerciale comune in relatiile cu statele terte;

Banca Mondiala care cuprinde patru institutii financiare de sprijinire a dezvoltarii tarilor membre;

CEFTA - Acordul Central European de Liber Schimb intrat in vigoare la data de 1ianuarie 1993, sprijinit de UE, prevede suprimarea treptata a taxelor vamale la unele produse, crearea unei zone de liber schimb intre tarile participante, in totalitate pentru comertul cu produse industriale si partial pentru comertul cu produse agricole;

OMC-Organizatia Mondiala a Comertului fondata la 1 ianuarie 1995 este principala institutie care sta la baza organizarii comertului mondial indeplinind functia de forum al negocierilor comerciale multilaterale, care rezolva diferendele comerciale dintre state si supravegheaza politicile comerciale, nationale si de grup in vederea realizarii unui comert echitabil.

g.Prioritati nationale si de dezvoltare - Dezvoltarea durabila este o noua strategie de dezvoltare economico-sociala a Italiei, care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii si protejarea naturii. O problema cheie a dezvoltarii durabile este realizarea echilibrului intre oameni si hrana. De aceea, guvernul italian este preocupat de elaborarea unor programe nutritionale care sa descurajeze pe obezi in ceea ce priveste consumul exagerat de carne si grasimi animale. Nevoia inversarii tendintei de deteriorare a mediului a devenit presanta si de aceea

Unipresa Romania - 2007

Agentia Nationala de Presa Rompres - iulie 2007

a fost introdus principiul "cine polueaza trebuie sa plateasca".

Realizarea unei dezvoltari durabile necesita coeziune in interiorul societatii dar si la nivel global. Aceasta este influentata de distributia avutiei si se incearca diminuarea discrepantei dintre bogati si saraci, ceea ce inca nu s-a reusit in Italia. Toate fortele din societate au, in acest scop, un rol de jucat. Presiunea acestor forte (guvernul, companiile private, organizatiile nonprofit, consumatorii) pentru crearea unei noi etici a dezvoltarii economice, este preconditia dezvoltarii durabile.

De asemeni exista o preocupare deosebita pentru stimularea pietelor in a-si spori interesul si creativitatea care sa impinga societatea civila pe un drum ascendent in realizarea dezvoltarii durabile.

h.Rolul administratiei locale - Administratia locala are un rol bine determinat in ceea ce priveste starea economico-sociala a Italiei si are ca prioritati la nivel local urmatoarele:

- asigurarea cresterii economice bazata pe sporirea investitiilor pe plan local prin participarea semnificativa a capitalului administratiei locale dar si prin atragerea resurselor externe;

- asigurarea unor progrese semnificative in domeniul financiar, dezvoltarea pietei si stimularea productiei locale;

- revizuirea si simplificarea sistemului de impozite locale si colectarea acestora;

- reorganizarea cadrului relational al activitatii de cercetare-dezvoltare corespunzator celui de la nivel national;

- adoptarea unor structuri organizatorice de succes din economia de piata cu respectarea reglementarilor de la nivel national;

- crearea de noi locuri de munca si formarea unei noi piete a muncii locale.

In acest cadru se urmareste totodata modernizarea si dezvoltarea serviciilor de utilitati publice, astfel incat acestea sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si economiei nationale, dar si asumarea unui program pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice si reducerea continua a nivelului de poluare a mediului inconjurator.

i.Nationalismul - Este ideologia si politica guvernului italian in problema nationala, care sustine interesele natiunii italiene fara a instiga la ura nationala, fara asuprirea altor minoritati nationale. In acest sens trebuie spus ca imigrantii sunt considerati o minoritate, in consecinta, apar totusi discriminari in mod inevitabil. Argumentele privind costurile economice ascund, de fapt, un sectarism profund. In mod cert, se remarca in Italia o aversiune fata de imigrantii de o anumita nationalitate (cum sunt rromii) datorita si dificultatilor lor de acomodare. Imigrantii constituie categoria cea mai vulnerabila, ei sunt primii concediati in caz de conjunctura nefavorabila. Ei sunt acuzati de cresterea criminalitatii sau de

accentuarea incordarii rasiale, de cresterea somajului, de deteriorarea in general, a vietii sociale.

B.Sistemul legal - Sistemul judiciar italian este bazat pe Dreptul Roman modificat prin Codul Napoleonic si prin ultimile schimbari.

O curte constitutionala, Corte Costituzionale, care poate trece peste constitutionalitatea legilor, este o inovatie post - al doilea razboi mondial.

Sistemul judiciar in Italia foloseste codul civil si comercial.

Codul civil garanteaza, pe langa drepturile omului in societatea italiana (ca viata, proprietatea, libertatea etc) si cateva probleme ca:

respectarea integritatii persoanei inclusiv libertatea fata de privarea arbitrara sau ilegala de viata (sectiunea 1);

libertatea de expresie si a presei, respectarea libertatilor civile (sectiunea 2);

sanctionarea cazurilor de violenta impotriva femeilor, inclusiv violenta in familie;

libertatea de miscare in tara, deplasarea strainilor, emigrarea si repatrierea;

interzicerea muncii fortate sau obligatorie, constitutia interzicand munca fortata sau sclavia, inclusiv in ceea ce priveste minorii - interzicerea muncii minorilor si varsta minima la angajare - (sectiunea 3);

dreptul de asociere a angajatilor, cu exceptia unora din functionarii publici, care au dreptul legal sa se asocieze in mod liber, sa formeze si sa adere la sindicate fara autorizatie prealabila, legea continand prevederi clare in ceea ce priveste discriminarea impotriva sindicatelor;

interzicerea discriminarii pe baza de "handicap" - Legea insa ,nu . mandateaza accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilitati in cladiri si transportul public, tara avand putine cladiri construite special pentru aceste persoane;

protectia refugiatilor - Legea prevede acordarea de azil sau de refugiat in conformitate cu Conventia ONU din 1951 privind "Statutul refugiatilor" sau "Protocolul din 1967", iar guvernul italian a stabilit un sistem de a acorda protectie refugiatilor.

Codul comercial - In Italia a fost adoptat Codul francez in 1808 apoi, datorita evolutiei politice, apare un alt cod comercial adoptat in anul 1882, cod ce a stat la baza inspiratiei de elaborare a Codului comercial italian din 1947 care reglementeaza si raporturile juridice comerciale, punandu-se accent pe autonomia dreptului comercial. Pe parcurs, codul comercial s-a imbunatatit in ceea ce priveste comertul intern si international.

In ceea ce priveste proprietatea intelectuala, conform Acordului European, Italia s-a angajat sa asigure un nivel de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala. In acest cadru, Italia a adoptat legi pentru protectia brevetelor,

dreptului de autor, marcilor comerciale, desenelor industriale, topografiilor, circuitelor integrate si a noilor varietati de plante. De asemenea, Italia a aderat la conventii multilaterale de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv la Acordul OMC privind aspectele comerciale ale drepturilor de

IL Tempo - Roma - decembrie 2006

Panorama Italia - Roma - 29 ianuarie 2007

proprietate intelectuala (Acordul TRIPS). Prin adoptarea unor legi privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala la frontiera, Italia si-a indeplinit integral obligatiile asumate prin Acordul TRIPS.

4. Analiza potentialului pietei italiene

Rezultatul inevitabil si firesc al diviziunii muncii este dezvoltarea pietei si a schimburilor economice sub diferitele lor forme si fluxuri.

Practic piata este un mecanism ce cuprinde cererea, oferta, concurenta si preturile, mecanism care determina deciziile si comportamentul agentilor economici interni si externi. In Italia, piata este libera, procesul de vanzare-cumparare se desfasoara nestingherit dar in cadrul unor limite impuse in mod indirect prin politica vanzarilor si taxelor. Evaluarea corecta a potentialului pietei ofera premisele orientarii judicioase a activitatii economice, raportarii eficiente a intreprinderii la posibilitatile si cerintele pietei.

Produsul - fire si fibre poliamidice de tip nylon - se obtine prin polimerizarea hidrolitica a caprolactamei. Polimerul obtinut este in continuare granulat, filat si supus operatiilor de prelucrare textila. Tehnologia de polimerizare se diferentiaza pentru firele textile, cord, fire tehnice, fire covor si fibra prin parametrii tehnologici diferiti si echipamentele specifice dupa cum urmeaza:

fire textile - procedeul adoptat pentru obtinerea firelor textile poliamidice este procedeul clasic de polimerizare a caprolactamei in coloane de polimerizare fara presiune si temperatura ridicata, extractia si uscarea granulelor, filarea clasica din topitura, infasurare fir filat si prelucrarea textila (etirare clasica, texturare, rasucire, bobinare, urzire);

fire tehnice si retele cord - procedeul aplicat este procedeul clasic de polimerizare a caprolactamei la presiune joasa si temperatura ridicata, extractia si uscarea granulelor, filare clasica, infasurare, etirare la cald, rasucire I, rasucire II, tesere, multiplicare;

fire covor - procedeul aplicat la obtinerea firului covor este procedeul clasic de polimerizare a caprolactamei la presiune atmosferica si temperatura ridicata, extractie si vopsire in flota, uscare, filare clasica, infasurare, etirare, texturare mecanica, rasucire, multiplicare;

fibre - procedeul adoptat pentru obtinerea fibrelor este procedeul de polimerizare a caprolactamei in coloane de polimerizare la presiune si temperatura ridicata, extractie, uscare a granulelor, topire granule si filare pe perete de preparatie, etirare, incretire, taiere, balotare.

FIBREXNYLON Savinesti, Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

Ministerul Economiei si Comertului, Programul Operational Sectorial "Cresterea

Competitivitatii Economice Industriale" - martie 2006

a. Evaluarea produsului ca o inovatie - Pe piata italiana, firele si fibrele poliamidice de tip nylon au o cerere in crestere, acestea constituind materia prima pentru productia de ciorapi, insertii pentru anvelope auto, cabluri, stofe pentru tapiterii auto, covoare etc, materie prima pe care Italia nu o produce si se aprovizioneaza din import.

Avantajele firelor si fibrelor poliamidice de tip nylon sunt date de caracteristicile lor mecanice si tehnice si anume:

- masa specifica 1,14-1,15 g/mmp fiind o fibra usoara;

- rezistenta la frecare este cea mai buna dintre toate fibrele sintetice;

- rezistenta specifica mare 57-83 kgf/mmp;

- rezistenta la indoiri repetate este cea mai buna dintre toate fibrele sintetice;

- higroscopicitatea este redusa 45%, dar superioara altor fibre;

- tuseul este placut, este cald;

- rezistenta la actiunea caldurii - se inmoaie la 175 C si se topesc la 275 C;

- rezista bine la microorganisme.

Trebuie precizat faptul ca aceste caracteristici mecanice au o deosebita importanta pentru ca exprima modul de comportare a produsului in timpul utilizarii la actiunea unor solicitari (forte exterioare) care tind sa le modifice structura si integritatea. Proprietatile mecanice sunt insa determinate de proprietatile materiei prime ( fenol, benzen, acid adipic) si de influenta proceselor tehnologice de prelucrare si finisare (sinteza caprolactamei obtinuta din fenol urmata de filarea prin filiere) a produsului. Valoarea caracteristicilor mecanice determina in mare masura durabilitatea produselor finite. Pentru fabricarea ciorapilor, a stofei pentru tapiterii auto, a impermeabilelor, a covoarelor, se utilizeaza firele si fibrele poliamidice in stare pura sau in amestec 10-20% cu fibre naturale din bumbac sau lana, carora le mareste rezistenta la frecare iar pentru fabricarea articolelor tehnice se folosesc 100% in stare pura fara alt amestec.

b. Probleme majore si reticente in acceptarea produsului pe piata italiana nu exista.

4.1.Descrierea pietei pe care se doreste vinderea produsului

a. Zona geografica - Piata pe care se doreste vinderea produsului este piata Bergamo, aflata in nordul Italiei, o zona puternic industrializata cu intreprinderi care prelucreaza fire si fibre sintetice, in principal poliamidice de tip nylon, din import.

b. Forme de transport si comunicare - Pentru operatiunile de transport a produsului, zona Bergamo dispune de:

- transport feroviar - asigura deplasarea marfurilor in partizi mari, indeosebi a marfurilor solide.Transportul este asigurat, de regula, la preturi mai scazute decat cele practicate in transportul auto, indeosebi pe distante medii si lungi. Prezinta un

IL Bergamo - iulie 2006

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

grad ridicat de siguranta, dar durata transportului este mai mare decat la transportul auto datorita vitezei comerciale reduse determinata de stationarea indelungata a vagoanelor in triaje si datorita operatiunilor de incarcare-descarcare.

- transportul rutier - asigura deplasarea marfurilor pe distante scurte sau medii cu ajutorul autovehiculelor care au viteza ridicata tehnic si comercial. Pe distante mari, rulajul mijloacelor de transport auto este de doua ori mai ridicat decat cel al vagoanelor de cale ferata, ceea ce contribuie la accelerarea proceselor de productie si desfacere.

Comunicarea este asigurata prin Telecom Italia, telefonia mobila, fax, e-mail.

c. Obisnuinta de cumparare - Firele si fibrele poliamidice sunt cumparate si folosite in urmatoarele modele:

- fibra scurta cu lungimea de 20-100 mm pentru tesaturi si covoare cu finetea de 1,5 - 15 den;

- fire filamentare texturate continue infasurate pe bobine sau copsuri pentru ciorapi de dama cu den 20 - 80 si pentru industria pescuitului;

- fire tehnice pentru retele cord, insertii suport in articole tehnice, curele, benzi transportoare;

- fire covor texturate finete 1200 den, 1200 x 2 den, 1200 x 3 den; . - granule pentru proforme (sticle ).

Sunt preferate firele si fibrele poliamidice nylon pentru caracteristicile tehnice, indeosebi pentru rezistenta, masa specifica dar mai ales pentru usurinta prelucrabilitatii lor.

d. Distributia produsului - Distributia produsului se face prin comertul cu ridicata in partizi mari si apoi vanzarea catre agentii economici in vederea prelucrarii ulterioare a produsului.

In comertul cu ridicata marfa nu este vanduta direct consumatorului final, activitatea comerciantilor fiind cea de intermediar intre doi agenti economici din tari diferite, producatorul roman si agentul economic italian care prin prelucrare ulterioara obtine produsul finit ce va ajunge la consumatorul final. Comerciantul este specializat in domeniul firelor si fibrelor sintetice si are o putere financiara relativ mare pentru aprovizionarea produsului in partizi mari. Acest comert cu ridicata pentru produsul nostru este preferat pentru ca este vorba de partizi mari si de siguranta in derularea activitatii economice, conditii pe care comertul cu amanuntul nu le poate asigura.

e.Reclama si promovare - Promovarea produsului este un process de comunicare si persuasiune, avand ca scop sustinerea vanzarilor. Activitatea de promovare a firelor si fibrelor poliamidice nylon se face prin publicitate directa si utilizare a marcii SC FIBREXNYLON SA Savinesti. Publicitatea directa are ca obiectiv informarea si atragerea clientilor spre produs utilizand ca suport de comunicare transmiterea la sediul acestora a unor pliante, brosuri dar mai ales prin

contact telefonic, fax, e-mail.

f. Strategii de pret - In cazul produsului nostru strategia de pret adoptata este pretul de tranzactie care se stabileste prin negociere directa intre SC FIBREXNYLON Savinesti si agentul economic italian, in functie de caracteristicile tehnice si comerciale ale produsului, de conjunctura economica, de puterea de negociere a participantilor. Prin negocierea de pret s-a stabilit si o reducere de 10% in cazul unor partizi mai mari de 300 t. Trebuie mentionat faptul ca dupa negocieri exista si riscuri - riscul de curs valutar, riscul de neplata, etc- riscuri pe care atat exportatorul cat si importatorul si le asuma.

4.2.Concurentii produsului romanesc

a.      Produsul concurentilor - Pe piata italiana, produsul concurentilor este de marca Kermel si Nemez, mai putin cunoscut, produs care are rezistenta specifica mai mica (45-65 kgf/mmp) dar cu tuseul mai placut la pipait, motiv pentru care si pretul este mai mare decat al produsului romanesc. Insa, importatorul are in vedere prestigiul marcii romanesti dar si celelalte caracteristici tehnice care corespund necesitatilor lui in vederea prelucrarii ulterioare luand in calcul si reducerea pretului in cazul unor partizi mai mari de 300 t. De asemeni, din punct de vedere al ambalajului, produsul romanesc este infasurat pe bobine sau copsuri, refolosibile, acestea se ambaleaza fiecare in pungi de polietilena, apoi in saci de polipropilena de 10 kg si in cutii de carton de 100 kg.

Produsul concurentilor se ambaleaza in pungi de hartie si apoi in cutii de carton existand pericolul ca la deteriorarea cutiilor in timpul transportului, marfa sa se imprastie necesitand cheltuieli suplimentare pentru reambalare, cheltuieli care ar mari pretul negociat al produsului.

Tot pe piata italiana a aparut produsul firmei turcesti Alimsed, care practica preturi de dumping, cu mult sub pretul pietei, dar produsul este mult inferior calitativ fata de produsul romanesc, in sensul ca se incarca puternic cu sarcini electrostatice prin frecare, dand fenomenul de pilling care reduce calitatea si aspectul produsului finit in timpul purtarii.

b. Preturile practicate de concurenti - Produsele de marca Nemez si Kermel practica un pret de 4000 $/t, firma turceasca Alimsed 3100 $/t iar produsul romanesc 3700 $/t cu rabatul de 10% pentru cantitati mai mari de 300 t.

c. Metode de reclama si promovare folosite de concurenti - Concurenta a ales ca mod de promovare a produsului publicitatea exterioara prin afise, panouri publicitare, insemne luminoase, reclame prin care se comunica idei simple care nu pot caracteriza produsul.

d. Reteaua de distributie utilizata de concurenti - Concurenta foloseste drept retea de distributie a produsului comertul cu ridicata prin filiale de vanzari.

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

Ministerul Economiei si Comertului - Progragramul Operational Sectorial "Cresterea

Competitivitatii EconomiceIndistriale"- martie 2006

Aceste filiale au conditii de depozitare detinand astfel si stocuri de marfa.

4.Marimea pietei.

In urma negocierilor purtate cu agentul comercial italian se estimeaza vanzarea a 10 500 t/an de fire si fibre poliamidice de tip nylon, atat la nivel de firma cat si la nivel de ramura pentru ca SC FIBREXNYLON SA Savinesti, chiar daca face parte din ramura producatorilor de fire si fibre sintetice, este singurul producator de poliamide din Romania.

4.4.Participarea guvernului italian in afaceri

Noul Presedinte al Italiei Giorgio Napolitano, ales in 2006, l-a numit pe Romano Prodi in functia de Prim Ministru a carei echipa de guvernare cuprinde membrii ce provin din opt partide de centru - stanga (Margherita, Comunisti Italiani, Democratici di Sinistra, UDEUR, Italia dei Valori, Verdi, Rosa nel Pugno si Rifondazione Comunista).

Acest guvern si-a propus reconstruirea spiritului de solidaritate si consens asupra obiectivelor cu care Italia trebuie sa mearga mai departe, si acest lucru presupune scaderea nivelului de tensiune si a caracterului litigios pe plan national, eliminarea datoriilor tarii si imbunatatirea ritmului de crestere economica, care a fost extrem de lent.

In ceea ce priveste participarea in afaceri, principalele obiective ale aguvernului sunt:

- masuri pentru restabilirea unei politici fiscale incurajatoare ;

- masuri pentru stabilitatea monedei si a unei rate scazute a dobanzilor;

- masuri pentru evitarea recesiunii;

- o dezvoltare industriala bazata pe o strategie flexibila si o puternica retea de intreprinderi mici si mijlocii deosebit de dinamice si cu o rentabilitate ridicata, organizata pe zone sau sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum FIAT, FINMECCANICA, PIRELLI, ENEL si ENI, care in ultimii 20 de ani au suferit puternice restructurar;

- consolidarea pozitiei tarii pe piata europeana si internationala, prin stimularea exportului in domeniile bunurilor de consum si a investitiilor, in special in urmatoarele sectoare: confectii textile, incaltaminte si pielarie, mecanic, chimic, constructii de masini, aparatura electrocasnica;

- alocarea de fonduri pentru institutii si asociatii, care sunt utilizate pentru realizarea initiativei promotionale specifice, prin Institutul Italian de Comert Exterior - ICE; se acopera maximum 50% din cheltuielile preliminare, iar in cazul regiunilor din sudul Italiei maxim 70% din cheltuieli;

- alocarea de fonduri pentru Consortii de export ale intreprinderilor mici

Agentia Nationala de Presa Rompres - iulie 2007

Unipres Romania - 2007

si mijlocii; se aloca fonduri in valoare de 40% din cheltuielile efectuate in anul precedent; pentru Consortiile din sudul Italiei cota va fi de 60 % din cheltuielile acceptate, iar pentru Consortiile cu o vechime de sub 5 ani de la infiintare cota va ajunge pana la 70% din acestea; contributia nu va depasi, insa 77 489 euro in cazul Consortiilor formate din mai putin de 25 de societati si 103 291 euro pentru Consortii cu peste 74 societati;

- alocarea de fonduri pentru Consortii agroalimentare si turistico- hoteliere; se acopera pana la 40% din costurile pentru programul pe anul anterior; pentru Consortiile din sudul Italiei cota va fi de 60% din cheltuielile acceptate, iar

pentru Consortiile cu o vechime de sub 5 ani de la infiintare, cota va ajunge pana la 70% din acestea; contributia nu va depasi insa 77 489 euro in cazul Consortiilor formate din mai putin de 25 de societati, 103 291 euro pentru Consortii avand intre 25-74 societati si 154 397 euro pentru Consortii cu peste 74 societati;

- alocarea de fonduri pentru Camerele de Comert italiene constituite in strainatate; in afara recunoasterii oficiale, le va fi alocata o contributie financiara anuala, calculata pe baza cheltuielilor din anul precedent;

- finantarea de cheltuieli pentru realizarea de studii de prefezabilitate si de fezabilitate, in legatura cu adjudecarea unor comenzi in tarile care nu fac parte din UE; limita maxima de finantare va fi de 361 520 euro;

- finantarea de cheltuieli pentru realizarea de programe de asistenta tehnica si de studii de fezabilitate, legate de exporturi sau investitii italiene in strainatate, in tari care nu fac parte din UE; limita maxima de finantare va fi de 361 520 euro;

- finantari pentru realizarea de programe privind patrunderea comerciala in tarile care nu fac parte din UE; au prioritate intreprinderile mici si mijlocii (sub 250 angajati, cifra de afaceri sub 40 milioane euro sau un bilant total de sub 27 milioane euro); finantarea consta in dobanzi preferentiale, echivalent cu 40% din dobanda de referinta;

- finantari pentru participarea la licitatii internationale in tari care nu fac parte din UE; finantarea consta din dobanzi preferentiale, echivaland cu 40% din dobanda de referinta;

- finantarea de credite realizata prin societatea italiana pentru intreprinderi in strainatate - SIMEST; sunt finantate creditele de export atat de tip "credit furnizor", cat si cele de tip "credit cumparator"; durata creditelor trebuie sa depaseasca 24 luni, in general si 18-23 luni pentru "credit furnizor";

- asigurarea de credite la export, prin societatea pentru asigurarea creditelor de export - SACE; se acorda garantii pentru exportul de marfuri si servicii executarea de lucrari, studii de proiectare; credite pe termen scurt si mediu-lung, pentru entitati publice sau private; credite de refinantare a datoriei externe; finantari ale bancilor italiene pentru exportatorii nationali; cautiuni, depozite si plati anticipate in strainatate, legate de exporturile italiene; investitii in strainatate

si altele;

- participarea SIMEST la constituirea de societati in strainatate- se poate participa printr-o cota de maximum 25% la capitalul societatii creata in strainatate, pe o durata maxima de 8 ani; suma maxima de finantare este de 38,7 milioane euro pe an pentru o societate si 77,5 milioane euro pe an in cazul unui grup economic format din mai multe intreprinderi, dar avand bilantul consolidat;

- participarea societatii FINEST (similara SIMEST, dar pentru regiuni din zona de nord-est a Italiei) la crearea de societati in strainatate printr-o cota de maximum 25% la capitalul societatii create, pe o durata maxima de 8 ani;

- finantari pentru constituirea de societati mixte in tari in curs de dezvoltare (tari care au un venit anual pe locuitor de sub 3 250 euro) - interventiile nu vor depasi 10,3 milioane euro si vor fi restituite in decurs de 8 ani, cu o perioada de gratie de mai putin de 2 ani si o dobanda fixa reprezentand 30% din dobanda de referinta;

- actiuni promotionale realizate de ICE, prin organizarea de participari colective si individuale la targuri si expozitii internationale, realizarea de seminarii, mese rotunde, conferinte tehnice, elaborarea si difuzarea de studii de tara si de piata, promovarea "Sistemului Italia" si altele.

Pentru promovarea cooperarii internationale sunt utilizate, de asemenea, o serie de instrumente nationale si comunitare, printre care:

* finantarea de programe bilaterale si multilaterale pentru promovarea colaborarii Italiei cu tari din Europa Centrala si de Est si din fosta URSS, pentru facilitarea tranzitiei lor catre economia de piata si integrarea europeana; beneficiaza de finantari institutii publice si private (cu accent pe asistenta tehnica si formare profesionala), confederatii, asociatii de ramura, societati comerciale (in special IMM); contributiile sunt de maximum 50% din costurile admisibile, fara a depasi 413 166 euro;

* programul PHARE vizand asistenta tehnico-financiara pentru tari din Europa Centrala si de Est;

* programul TACIS vizand asistenta tehnico - financiara pentru tarile CIS si Mongolia;

* participarea italiana la actiuni de stabilizare, reconstructie si dezvoltare a tarilor din zona balcanica.

5.Analiza SWOT (puncte tari si slabe ale firmei si produsului romanesc; oportunitati si piedici ale pietei italiene pentru produsul firmei FIBREXNYLON Savinesti).

In realizarea analizei SWOT asupra firmei, a produsului romanesc si asupra pietei italiene sunt analizate punctele tari si slabe ale societatii, pornind de la oportunitatile si amenintarile mediului extern, avand ca scop studierea amanuntita

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

Ministerul Economiei si Comertului - Progragramul Operational Sectorial "Cresterea

Competitivitatii EconomiceIndistriale"- martie 2006

a caracteristicilor esentiale ale firmei ce ii dau identitate si o pot avantaja in activitatea viitoare

Punctele tari ale firmei romanesti sunt:

- o pozitie importanta pe piata italiana datorita marcii si volumului de produse;

- o imagine buna in exterior prin calitatea superioara a produsului;

- are activitate eficienta de marketing;

- personal bine pregatit cu o vasta experienta in domeniul producerii firelor si fibrelor poliamidice de tip nylon;

- resurse bune din punct de vedere financiar si tehnic;

- un nivel inalt in ceea ce priveste exportul de produse al societatii;

- o echipa puternica de vanzari pe piata interna si externa;

- program de investitii de amploare privind retehnologizarea si diversificarea productiei functie de cerintele pietei;

- asigura increderea clientilor ca produsele oferite au constant calitatea solicitata prin mentinerea certificarii sistemului de management al calitatii in conformitate cu standardele in vigoare ISO 9001/2002;

- firma are un program bine stabilit in ceea ce priveste cresterea disciplinei tehnologice si reducerea riscurilor din punct de vedere al protectiei muncii ocupandu-se de motivarea si instruirea personalului la toate nivelele ierarhice pentru a intelege si a indeplini politicile societatii;

- valorificarea adecvata a pozitiei geografice ca punct de tranzit in reteaua europeana de transport.

Punctele slabe ale firmei romanesti sunt:

- personal de marketing mai putin numeros;

- profitul scazut;

- costuri ridicate de productie;

- procedeul de filare clasica trebuie inlocuit cu procedeul de filare rapida in vederea diminuarii costurilor de productie si asigurarea cresterii calitatii necesare obtinerii firelor textile, a firelor tehnice cu tenacitate ridicata, a microfilmelor si a firelor covor BCF;

- instalatiile de omogenizare a polimerului nu sunt modernizate ceea ce duce la deseuri in cantitati mari;

- procedeul de rasucire este cel clasic in trei faze, ceea ce duce la costuri mari de fabricatie;

- firele textile texturate au un titlu mai mare de 20 den iar producatorii de ciorapi solicita fire texturate fine cu titlu de maxim 30 den.

Oportunitatile pietei italiene sunt;

- politica guvernului italian care faciliteaza investitiile prin acordarea de credite cu dobanda subventionata pentru firmele care angajeaza someri;

- infrastructura de afaceri finantata prin Fondurile Structurale Europene

impulsioneaza dezvoltarea economica a regiunilor:

- crestere economica si stabila si conversie regionala (crestere continua a populatiei ocupata in sectorul industrial si al serviciilor);

- diversificarea activitatilor economice in special in sectoarele de inalta tehnologie si de servicii;

- putere mare de cumparare a populatiei italiene;

- acorduri comerciale bilaterale si unilaterale;

- cresterea capacitatilor de productie a firmelor italiene prin cresterea productivitatii, avansarea rapida in ajustarea structurala si investitii de capital uman;

- program de investitii de amploare in firmele italiene;

- solicitarea de produse noi ca firele textile texturate cu titlu de 6-8 den (foarte subtiri), cu textura satinata, in nuante de aramiu sau auriu, neintariti la varf, care ofera picioarelor un minunat aspect bronzat fara a da impresia ca se poarta ciorapi;

- retehnologizarea si diversificarea productiei in functie de cerintele pietei;

- activitate de cercetare-dezvoltare orientata spre diversificarea gamei sortimentale pentru prelucrarea firelor texturate foarte fine, precum si spre elaborarea de tehnologii ecologice pentru epurarea apelor reziduale de pe platformele de productie.

Amenintarile pe piata italiana sunt:

- intrarea puternica a firmelor turcesti pe piata cu preturi de dumping;

- intrarea pe piata firmelor din Asia care desi practica preturi mai mari, ofera produse cu rezistenta specifica mai mica dar cu tuseul mai placut;

- extinderea personalului de vanzari a firmelor concurente pe piata italiana;

- aparitia unor noi fabrici producatoare de fire poliamidice in Asia, deci aparitia unor noi concurenti ceea ce va conduce la preturi scazute pe piata, preturi care nu reflecta obiectiv cheltuielile de fabricatie;

- fluctuatia cursului valutar in tara noastra;

- blocajul financiar existent inca in Romania, care genereaza lipsa fondurilor necesare pentru o aprovizionare ritmica, fara intreruperi, cu materii prime cu implicatii asupra functionarii normale a instalatiilor, opririle si repornirile producand pierderi mari;

- firma romaneasca nu are inca un posibil succesor al directorului de vanzari cum au firmele concurente.

5.1.Relatii comerciale romano - italiene

Relatiile oficiale romano - italiene dateaza din a doua jumatate a secolului 19. La 21 aprilie/3 mai 1873 s-a instituit prima agentie diplomatica romana la Roma. Schimburile comerciale ale Romaniei cu Italia se deruleaza, in principal, in cadrul "Acordului European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte si

Agentia Nationala de Presa Rompres - iulie 2007

Unipres Romania - 2007

Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte", semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995.

Importantele rezultate inregistrate in schimburile economice bilaterale au fost facilitate de conditiile create prin aplicarea prevederilor Acordului European de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana, de masurile cuprinse in protocoalele sesiunilor Comisiei Mixte Interguvernamentale romano - italiene de colaborare economica, industriala si tehnica - in prezent Grupul de lucru interguvernamental romano - italian pentru schimburile si cooperarea economica si industriala, precum si de noul impuls dat de directiile de actiune pentru dezvoltarea colaborarii economice intre cele doua tari, stabilite in Declaratia privind Parteneriatul Strategic romano - italian (semnata in aprilie 1997).

Dinamica schimburilor comerciale romano - italiene este:

in mil. USD si din 2004 in mil. euro

Tabel 11.Schimburi comerciale romano-italiene Sursa: Internet- Agentia Nationala de Presa Rompres, 2007.

. * Incepand cu ianuarie 1997, Italia este principalul partener comercial al Romaniei, ocupand constant locul I atat in ceea ce priveste volumul total de schimburi comerciale cat si ponderea exportului si importului Romaniei. . * La data de 31 decembrie 2006, erau inregistrate in Romania 17 100 de societati mixte romano - italiene cu un capital investit de 753,68 mil. Euro (locul 5). Majoritatea sunt companii mici, dar in ultima perioada si-au facut intrarea pe piata romaneasca si firme de nivel international. . * Italia este unul din principalii investitori din Romania. Daca se are in vedere numai aspectul angajarii de forta de munca autohtona, Italia poate fi considerata primul investitor din Romania, cu peste 500 000 locuri de munca create aici direct de societati italiene sau indirect. . . * Prezenta italiana este in general raspandita pe intreg teritoriul romanesc, dar a manifestat in decursul ultimului deceniu tendinta de a se concentra in unele zone geografice. Printre acestea cea mai relevanta este prezenta intreprinzatorilor in judetele din nord - vestul Romaniei, si in special in judetul Timisoara, unde s-a creat un adevarat district industrial italian, fapt ce a atras

atentia Guvernului de la Bucuresti si a Institutiilor Financiare Internationale asupra efectelor pozitive importante in privinta raspandirii capacitatilor de investire si a crearii de locuri de munca.

Investitiile italiene in Romania s-au concentrat initial in sectoarele lucrative, dezvoltand practici organizatorice ale productiei cum ar fi prelucrarea in sistem "lohn" a materiilor prime sau semiprelucrate aduse din import in Italia. . * Mai recent s-a asistat la o evolutie a prezentei intreprinzatorilor italieni in Romania, prin aparitia unor joint - ventures sau incheierea unor contracte cu producatori autohtoni pentru furnizarea si asamblarea de componente de masini sau de bunuri instrumentale.

Prezenta italiana in Romania s-a imbogatit de curand si gratie unui aport mai mare de investitori institutionali. In cursul ultimilor doi ani, bancile italiene au dat semen de interes crescand fata de piata romaneasca si pentru a insoti activitatea numeroaselor societati italiene care actioneaza in Romania. . * Unele institute de credit italiene au cumparat banci locale sau au deschis filiale proprii; printre acestea amintim Banca Italo-Romana, proprietatea Grupului Veneto Banca, Banca di Roma, Unicredit Romania, San Paolo IMI Romania, Daewoo Bank.

Alte banci italiene detin pachete de actiuni la banci romanesti, ca de pilda Monte dei Paschi din Siena la Alpha Bank Romania si Banca Popolare din Vicenza la Volksbank Romania.

* Exista in fine, acorduri de colaborare in care sunt implicate institutii financiare italiene care au infiintat un Desk Italia la filialele bancilor straine.    * In ceea ce priveste celelalte sectoare economice, unele grupuri italiene au efectuat recent investitii importante in Romania. Printre acestea, Grupul PIRELLI TELECOM (prezent deja cu Divizia de Cabluri si Sisteme Telecom), care realizeaza la Slatina doua importante investitii in domeniul productiei de pneuri, si Grupul TENARIS DALMINE, care a cumparat, in anul 2004, 85% din actiunile societatii Silcotub Zalau.

*Alte societati sunt prezente in Romania de mai mult timp: GEOX din Treviso (producator de incaltaminte situat in Timisoara), Grupul RADICI din Bergamo (intreprindere din domeniul chimic si textile la Savinesti), DIVANI & DIVANI ce face parte din Grupul Natuzzi (fabrica de componente de canapele in zona Baia Mare), ZOPPAS (care a realizat la Sannicolau Mare o importanta fabrica in care se produc componente pentru electrocasnice), PARMALAT, AGIP, ASSICURAZIONI GENERALI, SIRTI / FINSIEL, STEFANEL, FIAT / IVECO, BUTAN GAS, Grupul PERUZZO.

* In unele joint - ventures italo - romane sunt prezente importante societati italiene ce fac parte din Grupul Finmeccanica in Romania: RARTEL (cu participatia Telespazio), IPACRI Romania (cu participatia ELSAG),

ELECTRA COMMUNICATIONS (cu participatia societatii Marconi Selenia Communications). . * Intreprinzatorii italieni demonstreaza un interes crescand fata de sectorul . agricol, prin achizitionarea sau luarea in arenda a unor loturi intinse pentru . cultivare sau pentru cresterea animalelor.

* Prezenta economica italiana in Romania este completata de participarea unor societati italiene la mari proiecte in sectoarele energetic, transporturi si infrastructura. Printre acestea amintim: ANSALDO ENERGIA in sectorul energiei nucleare, Grupul ASTALDI / ITALSTRADE, Grupul GAVIO / GRASSETTO COSTRUZIONI, SECOL SA si TODINI COSTRUZIONI GENERALI SA in sectorul lucrarilor edilitare si de infrastructura, ALENIA MARCONI SYSTEMS in sectorul sistemelor de control al aviatiei civile, TME Termomeccanica in sectorul protectiei mediului, SIA (Societate Interbancara pentru Automatizare) in sectorul serviciilor financiare.

* Implicarea societatilor italiene in procesul de privatizare a intreprinderilor de stat din Romania este in crestere. La achizitiile efectuate de societati italiene in sectoarele textile, chimic si mecanic, se adauga si achizitionarea de catre ENEL, a doua companii de distributie a energiei electrice (Electrica Dobrogea si Electrica Banat). Recent ENEL a cumparat pachetul majoritar de actiuni si la Electrica Muntenia Sud si intentioneaza sa investeasca un milliard de euro in Romania pe urmatorii 15 ani. Firma ANSALDO este implicata, in prezent, in lucrarile la reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavoda. Firma ANSALDO este prezenta in aproape 90 tari si acopera operatiunile din domeniul energiei electrice, de la proiectare pana la asigurarea intretinerii centralelor nucleare.

* Excelentele relatii bilaterale nu se limiteaza insa la importanta sfera politica, considerand ca relatia dintre Italia si Romania nu este numai cea dintre cancelariile celor doua tari dar este in mod special o relatie intre popoare. Pentru acest motiv un spatiu amplu va fi rezervat tematicilor legate de comunitatea romana in Italia, cea mai importanta si numeroasa comunitate de romani in strainatate dupa cum si prima comnitate de muncitori straini in Italia.    Este vorba despre o realitate variata, formata din lucratori angajati, mici intreprinzatori si profesionisti, o comunitate in rapida evolutie: societatile romanesti in Italia sunt de acum aproximativ 17 000.

* Guvernul Italian a redus la un an perioada de tranzitie pentru lucratorii romani in Italia, excluzand de la restrictii lucratorii sezonieri, lucratorii din agricultura, pe cei din domeniul turistic si hotelier, siderurgic, casnic si asistential, din domeniul constructiilor, al activitatii de conducere si din cel inalt calificat.

* Italia si societatile italiene privesc astazi Romania ca o piata matura, bogata

in posibilitati care are avantajul de a constitui o platforma strategica naturala pentru extinderea oportunitatilor de afaceri in vasta regiune balcano-caucaziana. In acest sens, Ambasadorul Italiei la Bucuresti si-a exprimat convingerea ca anul acesta schimburile comerciale dintre Romania si Italia vor depasi 19 miliarde euro.

Cooperare pentru dezvoltare

v               Avand in vedere aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, conform deciziei CIPE 77/ 2000, Romania poate fi asistata de catre Guvernul italian in folosirea fondurilor aflate la dispozitia Directiei Generale pentru Cooperare si Dezvoltare si a Directiei Generale pentru tarile din Europa, doar pentru interventii umanitare si proiecte promovate de catre ONG-uri. ONG-urile italiene prezente in Romania sunt AIBI, AVSI, GVC, CEVSI, GRT.

v               Trebuie amintit ca, din 2001, Directia Generala pentru Cooperare si Dezvoltare italiana a aprobat finantari pentru initiative in valoare de 2,6 milioane euro, adresate mai ales tutelei si reintegrarii sociale a minorilor seropozitivi, in stare abandon si aflati in conditii dificile.

v               In ceea ce priveste situatiile de urgenta, a fost aprobata la sfarsitul lui 2005 o initiativa in valoare de circa 1,5 milioane euro pentru realizarea in Romania si in Republica Moldova a unui program cu o durata de 12 luni care sa sustina tinerii cu risc si sa intareasca institutiile care se ocupa de asistenta si protectia minorilor, si prin intermediul formarii operatorilor locali implicati in acest fel de interventii. Proiectul este gestionat de OIM in vederea promovarii luptei impotriva fenomenelor de imigrare clandestina si a comertului cu minori prin sprijinirea noilor generatii.

v               Tot in 2005 au fost aprobate alte doua proiecte finantate cu fonduri din Legea 84 italiana (exercitiul financiar 2003) : circa 250 000 euro au fost alocati in favoarea unui program de asistenta, gestionat de AVSI, adresat copiilor seropozitivi si a unui proiect "Alt Drum", gestionat de CVCS, program de formare in vederea luptei impotriva dependentei de alcool si a excluderii sociale (circa 71 mii euro).

6.Strategia de marketing international a firmei

6.1.Strategia de produs

Strategia de produs a firmei ce actioneaza pe piete externe este subordonata strategiei de piata (de penetrare sau de prelucrare a unei anumite piete) si se coreleaza cu strategiile de pret, distributie si comunicare ale firmei. Ea are in vedere dimensiunile, structura si dinamica gamei de produse si marci pe care le fabrica si/sau comercializeaza in exterior.

Marketing international, Viorica Jelev, p. 103

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

Cand se pune problema serviciilor, trebuie sa se tina seama de caracteristicile esentiale ale acestora:

- intangibilitate;

- contact direct intre furnizor si client;

- clientul participa la producerea serviciului;

- productia si consumul au loc simultan.

Problema care apare frecvent in marketingul serviciilor se datoreaza urmatoarelor aspecte:

- este imposibila expunerea fizica;

- este imposibila protectia prin brevetare;

- prin demonstratie se divulga serviciul;

- este dificil sa se ofere garantii;

- ambalajul are o importanta marginala.

In ultimii ani, a avut loc o crestere considerabila in marketingul international al seviciilor, ceea ce a dus la motivarea in plus a internationalizarii produselor. Cea mai mare parte a dezvoltarii din domeniul serviciilor internationale a fost concentrata in cateva sectoare cheie, cum ar fi publicitatea, contabilitatea si serviciile financiare.

A.Alternativele strategice privitoare la dimensiunile gamei de produse iau forma:

* strategiei de selectie, ce duce la restrangerea dimensiunilor gamei de produse pentru export;

* strategiei stabilitatii sortimentale, ce presupune fie pastrarea    . proportiilor cantitative intre produse, fie modificarea acestor proportii in favoarea . articolelor cu o cerere mai mare;

* strategiei diversificarii sortimentale, ce duce la sporirea variantelor de produse in cadrul gamei.

In cazul SC. FIBREXNYLON SA Savinesti ca alternativa strategica privind dimensiunile gamei de produse se foloseste strategia diversificarii sortimentale pentru sporirea variantelor de produse in cadrul gamei, in sensul producerii si de fire textile texturate cu titlu de 6-8 den, cu textura satinata pentru ciorapi de dama foarte subtiri solicitate de piata italiana.

B.Alternativele strategice privitoare la nivelul calitativ al produselor

imbraca forma:

* strategiei adaptarii calitative in raport cu exigentele fiecarui segment de potentiali cumparatori;

* strategiei diferentierii calitative in raport cu oferta de acelasi fel a celorlalti competitori de pe piata tinta;

* strategiei stabilitatii calitative ca forma de consolidare a unei pozitii de

piata clar conturate.

Din punct de vedere al nivelului calitativ al produselor SC FIBREXNYLON SA Savinesti apeleaza la strategia diferentierii calitative in raport cu oferta de acelasi fel a celorlalti concurenti de pe piata italiana.

C.Alternativele strategice privitoare la gradul de innoire al produselor sunt:

* strategia de asimilare a produselor noi pentru segmentele de consumatori potentiali;

* strategia perfectionarii produselor aflate in gama pentru export;

* strategia mentinerii gamei caracteristic produselor domestice si a celor ce merg si la export.

Ca alternativa strategica privitoare la gradul de innoire al produselor SC FIBREXNYLON SA Savinesti adopta strategia perfectionarii produselor aflate in gama pentru export.

Unii specialisti sustin ca strategia de produs international pentru care opteaza firma ce se adreseaza unei piete externe va reprezenta o combinatie de alternative a celor prezentate, tinand seama de conditiile concrete temporale, spatiale si modale. Astfel, principalele strategii de produs aflate la dispozitia firmei ce se adreseaza pietei externe pot lua urmatoarele forme:

a. strategia adaptarii produsului la exigentele pietei externe concretizata in:

- produse de comanda speciala pentru un anumit utilizator cu solicitari deosebite (de exemplu, Rolls-Royce, realizat la comanda);

- produs cu modificari ale semnificatiei sale (industria tehnicii de varf - de exemplu, industria calculatoarelor);

- oferta pachet, alcatuita dintr-o combinatie de produse si servicii independente, destinate insa ca impreuna sa satisfaca superior o cerere complexa (de exemplu, turismul international).

Pentru adaptarea produselor la exigentele pietei externe SC FIBREXNYLON SA Savinesti foloseste oferta pachet, alcatuita dintr-o combinatie de produse (fire textile, tehnice, covor, retele cord si fibre poliamidice) destinate ca impreuna sa

satisfaca o cerere complexa a industriei italiene (industria textila, de autovehicule, extractiva, pescuitul si agricultura).

b. strategia reevaluarii periodice a nivelului de eficienta a produselor destinate exportului presupune:

- optimizarea dimensiunilor gamei de export in raport cu resursele disponibile si exigentele concrete ale pietei tinta;

- analiza raportului calitate-pret pentru pastrarea competitivitatii produsului pe piata externa.

Pentru reevaluarea periodica a nivelului eficientei acelor produse destinate

exportului SC FIBREXNYLON SA Savinesti foloseste ca strategie analiza raportului calitate/pret pentru pastrarea competitivitatii firelor si fibrelor sintetice pe piata italiana.

c. strategia cooperarii in fabricarea si/sau comercializarea produselor de export, materializata in:

- specializarea sectoriala internationala a productiei;

- subproductia sau subcontractarea;

- coproductia internationala;

- livrarea (achizitionarea) de utilaje si echipamente pe credit rambursabil in produse;

- constituirea de obiective industriale complexe la comanda, pe baza de cooperare intre executanti si furnizori.

Ca strategie a cooperarii in fabricarea si comercializarea firelor si fibrelor sintetice, SC FIBREXNYLON SA Savinesti apeleaza la achizitionarea de utilaje si echipamente pe credit rambursabil in produse.

Toate strategiile de produs international se invart in jurul problemei esentiale: standardizare sau adaptare.

6.2.Strategia de pret

Firmele trebuie sa aiba o orientare pe termen lung, care sa le permita atingerea obiectivelor politicii de pret. Aceasta orientare reprezinta strategia de pret. Ea nu are un pret unic si nici rigid, ci exista strategii variate si fexibile. Pentru atingerea obiectivelor urmarite de firma in domeniul preturilor sunt importante strategiile de marketing international, ciclul de viata al produsului si concurenta.

* Strategii de pret in functie de marketingul international al firmei

La strategia firmei cunoscuta, globala (standardizata), diferentiata si concentrata, rezulta urmatoarele strategii de pret:

> Strategia pretului standardizat in doua variante:

- pret standardizat global, fix pe toate pietele;

- standardizarea clasei de preturi, adica produsul poate avea un pret al extremitatii superioare a clasei.

> Strategia pretului diferentiat, care se bazeaza pe adaptarea pretului de la o piata la alta in concordanta cu:

- natura mediului;

- pozitia geografica a pietei (cel mai des intalnita);

- strategia de marketing a firmei.

> Strategia pretului dihotomic, cu diferente intre:

- pretul intern si

- pretul standard de pe piata internationala.

Marketing international, Viorica Jelev, p. 137

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

. . * Strategiile de pret in functie de ciclul de viata al produselor au la baza corelatia dintre pret si evolutia curbei de viata a produselor.

Elementele principale ale analizei sunt:

- fixarea pretului produselor noi in faza de lansare pe piata internationala;

- adaptarea pretului la schimbarile cererii pietelor in etapele urmatoare.

Firmele au doua posibilitati in privinta stabilirii nivelului si modificarilor pretului in fiecare faza de existenta a produsului, si anume:

- pretul inalt sau pentru smantanirea pietei (luarea caimacului-market skimming);

- pretul scazut sau de penetrare.

Ele sunt extremele intre care se poate situa pretul in faza de lansare a produsului pe piata internationala.

> Strategia pretului inalt sau de luare a caimacului este caracterizata de urmatoarele aspecte;

- este folosita pentru selectarea unor segmente de piata limitate, ai caror consumatori vor plati preturi mai ridicate pentru produsul interesat;

- se bazeaza pe diferentierea accentuata a produselor fata de cele din aceeasi categorie existente pe piata;

- recomandabila in cazul inovarii;

- este potrivita pentru situatiile cu productie mica si nu atrage imediat concurenta;

- recurg la ea firmele care nu dispun de resurse financiare pentru a sustine efortul comercial in strainatate (forta de vanzare proprie, publicitate etc.) si spera sa obtina sume insemnate pe care sa le investeasca in scopul maririi productiei si al finantarii operatiunilor comerciale.

Pericolele utilizarii acestei strategii se refera la:

- franarea vanzarilor;

- atragerea concurentilor interesati de profituri mari;

- reducerile de pret la care trebuie sa apeleze.

> Strategia pretului scazut sau de penetrare urmareste patrunderea rapida pe piata externa si cucerirea unei parti importante din aceasta. Este preferabila in cazurile in care:

- cererea este sensibila la pret si permite obtinerea unor volume mai mari ale vinzarilor, chiar in faza de introducere a produsului pe piata;

- se pot realiza economii la costurile unitare de productie si de distributie odata cu cresterea valorii vanzarilor;

- concurenta pe piata este puternica inca de la lansarea produsului;

- pretul scazut descurajeaza concurenta potentiala;

- puterea de absorbtie a pietei nu permite practicarea unui pret inalt.

Principalul inconvenient al strategiei de penetrare este caracterul sau costisitor pentru ca necesita mari investitii si presupune un volum mare de stocuri.

Multe firme interesate sa patrunda pe piata internationala folosesc preturi scazute dupa ce au "smantanit" piata. Pe masura ce produsul trece in alta etapa a ciclului sau de viata, pe fiecare piata preturile pot fi reduse sau majorate, in functie de reactia consumatorilor in scopul:

- mentinerii sau sporirii cotelor de piata si a marjelor de profit;

- al imbunatatirii imaginii produsului;

- al largirii retelei de distributie.

>Stabilirea pretului pentru valorificarea avantajului de piata.

Firmele care ofera pietei produse noi se confrunta cu problema pozitionarii lor in raport cu produsele concurente, iar calitatea si pretul sunt componentele esentiale ale strategiei. Exista patru strategii posibile de pozitionare cata vreme pe piata exista cel putin doua grupuri de cumparatori: un grup care cauta calitate si un grup care nu acorda importanta preturilor (figura 6).

Fig. 12. Patru strategii de pret pentru valorificarea avantajului de piata

Sursa: Marketing international-de la traditional la global,V.Danciu, 2001, p.349.

. >Strategii de pret concurentiale

Strategiile de pret analizate anterior au tenta concurentiala. Cele analizate mai jos sunt total concurentiale.

Obiectivele lor principale sunt:

- pozitionarea;

- actiunea firmei in raport cu concurentii existenti pe fiecare piata sau pe piata internationala in cazul companiilor globale.

In functie de aceste obiective, firmele pot sa adopte doua tipuri de strategii: ofensive si defensive.

a) Strategiile de pret ofensive urmaresc provocarea si contracararea concurentei prin preturi agresive. Prin pret si oferta, firma contracareaza oricare

concurenta folosind strategia depasirii (outpacing). Ea urmareste dominarea prin pret si prin calitate atat pe pietele individuale, cat si la nivel global. Aceste firme au trei posibilitati:

- dominarea initiala prin pret si apoi obtinerea unei dominari suplimentare prin calitate. Este varianta adoptata de ofertantii asiatici (de exemplu, producatorii de automobile japoneze);

- dominarea initiala prin calitate si apoi, dupa realizarea de avantaje prin cost, dominarea suplimentara prin pret (de exemplu, firmele germane de automobile);

- dominarea concomitenta prin pret si calitate, abordare putin realista, datorita exigentelor si constrangerilor numeroase.

b)Strategiile de pret defensive urmaresc armonizarea preturilor proprii cu ale concurentilor prin intelegeri directe sau alinierea lor la preturile celor mai puternici concurenti de pe piete nationale determinate sau globale.

Problema principala a acestor strategii este gasirea niselor de piata pentru evitarea concurentei. Aceasta inseamna ca firma cauta sa gaseasca intervalele de preturi neocupate sau pe care concurenta este mai relaxata, pe care, impreuna cu o oferta adecvata, sa le acopere.

Pentru mentinerea pe piata italiana dar si pentru rentabilitate, firma FIBREXNYLON Savinesti apeleaza la urmatoarele strategii de pret:

- in functie de strategia de marketing international a firmei, FIBREXNYLON Savinesti foloseste strategia pretului diferentiat care consta in adaptarea pretului la pozitia geografica a pietei;

- in functie de ciclul de viata al produselor, SC FIBREXNYLON SA Savinesti apeleaza la strategia pretului scazut sau de penetrare in conditiile in care se pot obtine volume mari ale vanzarilor, concurenta pe piata fiind puternica;

- in functie de comportamentul concurential al firmei, SC FIBREXNYLON

Savinesti apeleaza la strategia de pret ofensiva urmarind dominarea initiala a . pietei italiene prin calitate si pret.

6.Strategii de distributie in marketingul international

Strategiile de distributie se inscriu in sfera conducerii strategice a firmei, ceea ce solicita pe decidenti sa actioneze in conformitate cu principiile economice ale firmei si sa planifice eficient si riguros actiunile . Ca si in cazul politicii de produs, se pune problema solutionarii dihotomiei standardizare - adaptare in domeniul distributiei.

Principalele criterii ce stau la baza tipologiei alternativelor strategice in politica de distributie internationala sunt :

a. Amploarea distributiei este determinata de gradul de acoperire a unei piete externe tinta. Ea duce la strategii ca:

Marketing international, Viorica Jelev, p. 122

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

- distributia extensiva, care presupune o prezenta masiva a produsului pe piata tinta in toate tipurile de retea comerciala (de la supermarket la magazine specializate) si este recomandata in cazul produselor de cerere curenta, neproblematice;

- distributia selectiva - reprezinta o selectie in randul segmentelor de potentiali cumparatori, in raport cu particularitatile cererii, solvabilitatea celor ce achizitioneaza marfa, marimea cumparaturii;

- distributia exclusiva - se orienteaza spre un singur segment de cumparatori potentiali, ceea ce permite si un grad de control mai riguros asupra instrumentelor mixului de marketing (in primul rand, pretul si service-ul).

b. Dimensiunile canalului de distributie selectat sunt furnizate de numarul si structura intermediarilor antrenati in distributia pe pietele externe. Strategiile utilizate sunt:

- distributie directa;

- distributie prin canale scurte;

- distributie prin canale lungi.

c. Participarea companiei producatoare (exportatoare) la conducerea (activitatea) canalului de distributie duce la strategii ca:

- distributie cu aparat propriu;

- distributie prin intermediari.

Controlul unei strategii de distributie in marketing international rezulta din combinarea mai multor alternative strategice de natura a raspunde strategiei de piata pentru care a optat firma ce se internationalizeaza.

Societatea FIBREXNYLON Savinesti foloseste distributia selectiva, directa si cu aparat propriu de distributie.

6.4.Strategii de comunicare in marketingul international

Comunicarea internationala se realizeaza in cadrul unor strategii care orienteaza instrumentele, mijloacele si resursele folosite. Aceste orientari, care sunt strategiile, se clasifica dupa cinci criterii:

Obiectivele comunicarii;

a) comunicare orientata spre produs;

b) comunicare orientata spre firma;

c) comunicare orientata spre persoane.

Gradul de standardizare:

a) comunicare standardizata;

b) comunicare adaptata sau diferentiata;

c) comunicare concentrata.

Contactul emitator - receptor:

a) comunicare directa;

Marketing international, Viorica Jelev, p. 161

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

b) comunicare indirecta.

Modul de organizare:

a) cu forte proprii;

b) prin institutii, agentii, societati specializate.

Modul de actiune asupra receptorului:

a) strategie de impingere - push;

b) strategie de absorbire - pull.

In concluzie putem spune ca elaborarea unei strategii promotionale si operationalizarea ei, pentru pietele sau segmentele tinta vizate, reprezinta una din deciziile majore de marketing international ale firmei, care-i pot garanta succesul in afaceri sau, dimpotriva, pot determina esecuri majore pe diferite piete.

Strategiile de comunicare ale firmei FIBREXNYLON SA Savinesti sunt prezentate in tabelul 1

Tabel 13 Strategiile de comunicare ale SC FIBREXNYLON SA Savinesti

SURSA: SC FIBREXNYLON SA Savinesti

7. Programul de actiune, drumul critic - metoda PERT.

In cazul firmei FIBREXNYLON Savinesti, planul de actiune pentru lansarea produsului pe piata italiana cu specificarea termenelor si a structurilor organizatorice responsabile este prezentat in tabelul 14.

Pentru coordonarea activitatilor care alcatuiesc planul de actiune al SC FIBREXNYLON SA Savinesti s-a recurs la folosirea unei tehnici moderne, bazate pe teoria grafurilor, ca metoda drumului critic (CPM) si analiza drumului critic prin metoda PERT, fig.nr.15.

In acest sens, s-au calculat, pentru fiecare activitate doua termene : termenul minim al activitatii (termenul cel mai apropiat de realizarea activitatii) si termenul maxim al activitatii (termenul cel mai indepartat admisibil de realizare al activitatii), in conditii generale normale de executie. S-au determinat astfel limitele ce permit asigurarea realizarii fiecarei etape, fara nici o intarziere. Cunoasterea riscurilor aparitiei unor eventuale variatii de timp ce ar putea interveni, si care ar putea influenta legaturile dintre sarcini si derularea actiunilor viitoare, au permis societatii FIBREXNYLON Savinesti sa evalueze si sa ia masurile necesare pentru diminuarea efectelor perturbatiilor acestora. Pentru aceasta s-a plecat de la calculul timpului stabilit pentru fiecare actiune prevazuta in inlantuirea sarcinilor si cel al timpului prevazut pentru legaturile dintre actiuni.

Pentru buna coordonare a tuturor acestor actiuni, trebuie ca intre ele sa existe o interferenta in timp, care sa le permita derularea in deplina siguranta.

Traseul al carei ultima sarcina este cea mai indepartata este "drumul critic". Acest traseu este important de supravegheat deoarece de el depinde succesul intregului proces cuprins intre punctul de plecare 0 si data punerii produsului la dispozitia consumatorului italian.

Unele etape sunt legate intre ele, unele conditionand prezenta altora, testul de produs facandu-se doar in momentul in care produsul este realizat in forma sa finala.

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

Tabelul nr.14.Programul de actiune pentru lansarea unui produs nou pe piata italiana

Sursa:FIBREXNYLON SA Savinesti

Observatii metodologice: 1.Lungimea totala a programului este mai mica decat suma duratelor activitatilor componente deoarece anumite activitati sunt realizate in acelasi timp.

Graful programului este cel din figura 15 si a fost elaborat utilizand metoda PERT.El vizualizeaza toate elementele componente ale programului de actiune: activitati, corespondenta intre activitati, duratele activitatilor, activitatile critice si necritice, rezervele de timp ale activitatilor necritice, drumul critic, duratele intermediare si durata totala ale programului.

Fig.15. Graficul programului de actiune pt lansarea unui produs nou pe piata italiana

Sursa: SC FIBRXNYLON SA Savinesti

8. Evaluarea si adoptarea planului.

Pentru evaluarea planului de marketing international, firma FIBREXNYLON Savinesti a stabilit un buget de 25 300 euro pentru implementarea programului de lansare pe piata italiana a produsului fire si fibre poliamidice P6.

Principalele posturi de cheltuieli ce vor fi efectuate sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr.16 Principalele posturi de cheltuieli.    Sursa: SC FIBREXNYLON SA Savinesti

In evaluarea corecta a planului, firma FIBREXNYLON Savinesti a recurs la mai multe criterii:

1.Optiunile conducatorilor - echipa manageriala a adoptat strategii ofensive si de dezvoltare, concepute pentru a oferi clientilor o gama de produse diversificate sortimental avand ca obiective :

* imbunatatirea calitatii produselor:

perfectionarea produselor de export;

* achizitionarea de utilaje si echipamente pe credit rambursabil in produse;

* dezvoltarea activitatii aparatului propriu de distributie;

* obtinerea unor profituri;

* reduceri de pret in functie de cantitatea de fire si fibre poliamidice cumparata pentru a incuraja achizitionarea produsului in cantitati mari.

2.Riscul implicat de fiecare actiune a planului de marketing - gradul de risc luat in calcul de firma FIBREXNYLON Savinesti se refera la resursele financiare ale firmei. In acest sens s-a alcatuit bugetul pentru alocarea resurselor necesare fiecarei activitati. Acesta contine la capitolul "Venituri" volumul prognozat al vanzarilor la pretul estimat. "Cheltuielile" includ costurile de productie precum si costurile estimative de implementare a planului, costurile cu activitatea de comunicatii a firmei, costurile legate de dezvoltarea canalului de distributie, costurile cu activitatea de training a personalului, costurile cu cercetarea de marketing etc.

Acest buget a fost construit luand in consideratie posibilitatile reale ale firmei, echipa manageriala asumandu-si riscurile ce decurg din eventuala fluctuatie a cursului valutar, dar mai ales din blocajul financiar existent inca in Romania, blocaj care determina lipsa fondurilor necesare pentru aprovizionarea ritmica cu materii prime, cu implicatii asupra functionarii normale, fara intreruperi, a instalatiilor.

Analizandu-se punctele tari si slabe ale firmei FIBREXNYLON Savinesti, echipa manageriala concluzioneaza urmatoarele:

* firma are o pozitie buna pe piata italiana, are resurse financiare si tehnice, personal cu activitate de marketing eficienta, o echipa puternica de vanzari atat pe piata interna cat si pe piata externa asigurand maximizarea satisfacerii clientilor in conditiile unei dinamici accentuate a mediului economic si social in care atat firma FIBREXNYLON Savinesti cat si clientii sai evolueaza;

* costurile ridicate ale productiei vor fi reduse prin rationalizarea unor faze de productie, prin inlocuirea unor utilaje cu performante tehnice mai slabe si prin valorificarea produselor secundare. In acest sens s-a analizat programul de investitii noi in vederea reducerii consumului de materii prime, reducerea poluarii aerului, apelor si solului dar si reducerea consumului energetic.

FIBREXNYLON Savinesti - Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung - iulie 2006

4. In evaluarea finergiei s-a pornit de la faptul ca actiunea combinata a variabilelor de marketing a dat un rezultat mult superior fata de simpla adunare a actiunii variabilelor izolate.

5. A fost evidentiat faptul ca optiunile propuse si analizate de echipa manageriala a firmei FIBREXNYLON Savinesti sunt convergente.

Dupa reanalizarea fiecarei parti a mixului de marketing in raport cu obiectivele propuse si stabilite planul a fost finalizat, adoptat si transmis tuturor compartimentelor care il vor aplica efectiv urmand monitorizarea evolutiei implementarii si operarea de modificari daca este cazul.

In acest moment, planul este un document cu caracter confidential, care ar fi de un interes considerabil pentru concurenta, putand produce neplaceri daca ar ajunge in mainile acesteia.

In continuare firma FIBREXNYLON Savinesti a stabilit convocarea unor intalniri trimestriale pentru rediscutarea planului de marketing. La fiecare dintre aceste intalniri se va face o scurta prezentare a costurilor efective comparativ cu cele planificate, precum si a stadiului actual al indeplinirii planului fata de cel programat. De asemenea, cu aceste ocazii se va prezenta un raport privitor la implementarea planului de actiune.

Acest plan va fi revizuit anual.

9.Concluzii si propuneri

Planul de marketing al firmei FIBREXNYLON Savinesti analizeaza atent provocarile marketingului, astfel incat sa creasca in mod semnificativ sansele de a demonstra valoarea produsului fire si fibre poliamidice de tip nylon P6 pe piata italiana, in acelasi timp contribuind la perfectionarea si implementarea activitatilor de productie, comunicare si marketing tactic. Este un plan complex, direct si productiv care functioneaza cu adevarat.

Obiectivele de ansamblu ale firmei au fost stabilite de echipa manageriala in conditiile in care aceasta functioneaza in mediul de marketing, deci primul pas in elaborarea planului de marketing a fost cercetarea in exteriorul si interiorul acestui mediu. Studiul s-a realizat chiar asupra pietei italiene, informatiile obtinute fiind apoi analizate in contextul marketingului produselor.

Dupa culegerea tuturor informatiilor si opiniilor, prin cercetarea de marketing, materialele au fost prezentate intr-o forma care sa permita luarea celei mai bune decizii. Acest obiectiv s-a realizat prin selectarea informatiilor si efectuarea analizei SWOT.

Planul in sine se bazeaza pe un set de premise identificate clar, legate de factorii economici si politici externi, factorii tehnologici si de concurenta, informatii despre piata, produs, clienti, concurenti etc. Toate aceste informatii prezinta situatiile din ultimii doi ani dar si din anul in curs corectate in functie de

indicele de inflatie.

Strategiile de marketing ale firmei FIBREXNYLON Savinesti permit atingerea obiectivelor de marketing fiind legate de elementele mixului de marketing (produs, pret, distributie, comunicare). In functie de aceste elemente

individuale, firma a dezvoltat strategii pentru fiecare obiectiv. Intr-o prima faza, s-a impus stabilirea strategiilor de marketing, dupa care s-a elaborat planul de actiune, precizandu-se sarcinile fiecarui participant la activitate, precum si momentul, locul si modalitatea de indeplinire a acestora.

Toate acestea sunt eficiente din punct de vedere al costurilor pe care le implica, conform bugetelor stabilite in urma identificarii resurselor necesare pentru realizarea planului si cuantificarea costurilor si a riscurilor financiare implicate. . Fluxul numerar al firmei FIBREXNYLON corespunde portofoliului de produse iar capacitatea firmei va genera lichiditati care vor acoperi costurile necesare pentru procurarea materiilor prime, utilitatilor, etc.

Planul corespunde obiectivelor pe care firma si le-a stabilit in cadrul capacitatilor de productie existente ( 15000t/an din care 10500 t/an pentru export).

Planul a fost finalizat, adoptat, transmis si prezentat in mod corespunzator celor responsabili fara riscul ca implementarea lui sa esueze urmand monitorizarea evolutiei implementarii lui.

Deoarece conditiile si situatiile se modifica, planul va fi revizuit periodic, cu luarea in considerare a acestor schimbari.

Incontestabil, adoptarea unei strategii eficiente este un moment decisiv, dar nu si suficient pentru a obtine succes, deoarece transpunerea in practica implica un complex de actiuni concrete, de utilizare a unei tactici specifice, care se concretizeaza in mixul de marketing.

Propuneri pentru ca strategia de marketing a firmei FIBREXNYLON Savinesti sa fie mai eficienta :

- elaborarea si adoptarea de politici de penetrare si a altor piete externe unde ar exista o cerere mai mare de produse. Patrunderea si pe alte piete se poate realiza numai daca FIBREXNYLON incurajeaza potentialii clienti sa consume produsul firmei sau isi va atrage clientii altora, datorita avantajelor oferite in comparatie cu concurentii, ca: preturi, disponibilitate, servicii post-vanzare etc;

- politica de reducere a preturilor sa fie retrasa progresiv;

- intensificarea publicitatii si a participarii la targuri internationale;

- reducerea costurilor de fabricatie prin rationalizarea unor faze de productie, prin inlocuirea unor utilaje cu performante tehnice mai slabe si prin valorificarea produselor secundare;

- elaborarea de tehnologii ecologice pentru epurarea apelor reziduale, recuperarea lactamei din slamul poliamidic, reducerea poluarii aerului si solului. Altfel spus, tehnologii ecologice pentru reducerea impactului asupra mediului prin incadrarea in limitele admise pe plan european a poluarii.

- incadrarea in tendintele, prezente pe piata italiana, de diversificare a sortimentelor pentru acoperirea cerintelor modei prin completarea dotarii actuale cu masini noi, de productivitate marita, necesare acestor sortimente. Se pare ca este strategia preferata, intrucat firma FIBREXNYLON Savinesti isi poate pune in valoare capacitatea de a se adapta la cerintele pietei;

- cresterea competitivitatii firelor si fibrelor poliamidice la nivelul exigentei cumparatorilor externi si interni in special in privinta formatelor de livrare, a ritmicitatii si a conditiilor de ambalare si livrare;

- recastigarea si mentinerea unor segmente de piata externa prin asigurarea cu produse de calitate la nivelul standardelor internationale in scopul asigurarii resurselor valutare pentru importul unor auxiliari, catalizatori, tehnologii, masini si echipamente moderne specifice sectorului;

- imbunatatirea organizarii si managementului firmei in vederea realizarii obiectivelor viitoare si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului existent;

- imbunatatirea conditiilor de lucru pentru salariatii din acest sector;

- valorificarea superioara prin chimizare a rezervelor de gaze naturale astfel incat pretul de cost al produselor finite sa fie competitiv atat pe piata interna cat si externa;

- realizarea programelor de investitii in vederea reducerii consumurilor de materii prime si utilitati, a consumului energetic etc;

- masuri vizand cresterea contributiei sectorului cercetare-dezvoltare (C-D) la procesul de inovare tehnologica, diversificare din punct de vedere sortimental, cresterea competitivitatii in cadrul UE;

- reanalizarea contractelor de furnizare a energiei electrice si a gazerlor naturale pentru asigurarea functionarii continue si nerestrictiva a instalatiilor.

Este de subliniat faptul ca prin realizarea obiectivelor propuse, firma FIBREXNYLON Savinesti va reusi sa raspunda solicitarilor pietei in conditii de competitivitate atat din punct de vedere al calitatii cat si al pretului.

Fara realizarea unor actiuni de modernizare, firma se va mentine la actuala situatie dificila din punct de vedere financiar ceea ce ar conduce la intreruperi repetate ale procesului de productie cu consecintele de rigoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel L.,Florescu C.,Zaharia D., Marketing, Editura Polirom, Bucuresti, 1994.

2. Demetrescu M.C., Metode de analiza in marketing, Editura Polirom, Bucuresti, 2004.

Danciu V., Marketing international - de la traditional la global, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

4. Danciu V., Marketing international - provocari si tendinte la inceputul mileniului trei, Editura Economica, Bucuresti, 2005.

5. Enache C. si Mecu C., Economie politica, Editura Fundatia Romania de Maine,

Bucuresti, 2001.

6. Gaf-Deac I., Management si marketing pentru tehnologii moderne, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2004.

7. Jelev V., Marketing international, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2006.

Knight P., Planul eficace de marketing, Editura BIC ALL, Bucuresti, 2005.

9. Marian I., Strategii manageriale de firma, Editura Polirom, Bucuresti, 2004. 10. Pistol G., Bazele comertului, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti,2005.

11. Sasu C., Marketing international, Editura Polirom, Bucuresti, 1998.

12. Westwood J., Planul de marketing pas cu pas, Editura RENTROP & STRATON, Bucuresti, 1999.

1Statele lumii - enciclopedie.

Studii documentare

14. FIBREXNYLON Savinesti, Strategia de dezvoltare pe termen mediu si lung, iulie 2006.

15.Ministerul Economiei si Comertului, Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice Industriale"- martie 2006.

Materiale internet

16. Agentia Nationala de Presa Rompres, iulie 2007.

17. Unipresa Romania, 2007.

18. World Tourism Organization - Roma 2006.

19. Guvernele lumii - 3 iunie 2007

20. Monitorul de Neamt si Roman - 28 februarie 2006

21. World Economic Indicators, The World Bank, 2007.

Publicatii italiene - Institutul de Cultura Italian din Bucuresti

22. Bilancio Annuale, Italia, 2007.

2 Economia & Finanza, Roma, martie, 2007.

24. Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana, Roma, martie, 2007.

25. IL Bergamo, iulie, 2006.

26. IL Tempo, Roma, decembrie, 2006.

27. La Cucina Italiana, Roma, iulie, 2006.

28. National Geographic Italia, Roma, iulie, 2006.

29. Osservatorio Economica MAP - ISTAT, Roma, ianuarie, 2007

30. Secolo d`Italia, Roma, ianuarie, 2007.   

31. Sorrisie Canzoni-Musica italiana, 2006.

32. Vogue Vanity - moda italiana, Roma, 2006

3 Panorama Italia, Roma, 29 ianuarie 2007

34. Corriere del Sud, august 2006

35.Casa Idea, sem. II 2006

36. Le Scienze, Roma, 2007

37. Scienza Nuova, Roma 2007

38. Limes, decembrie 2006

39. Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana, Roma, martie 2007

40. Casa & Cucina, Roma 2007