Analiza numarului somerilor si a ratei somajului in perioada 1991-2006

Analiza numarului somerilor si a ratei somajului in perioada 1991-2006

Unul din obiectivele principale ale politicii economice, in orice tara, este acela al asigurarii ocuparii depline a fortei de munca. Problema ocuparii fortei de munca constituie una din preocuparile importante ale analizei macroeconomice. In cazul analizei macroeconomice prin ocuparea deplina a fortei de munca se intelege o situatie cand rata somajului are un anumit nivel, acceptat (circa 4% este considerata rata naturala a somajului). De aceea se considera mai indicat termenul de ocupare inalta a fortei de munca in locul celui de ocupare deplina (totala).

In statisticile nationale si internationale se opereaza simultan cu mai multi indicatori privind numarul somerilor si rata somajului.

In ceea ce priveste numarul somerilor, cei mai utilizati indicatori sunt:

Numarul somerilor in sens BIM - Biroul International la Muncii - (sau definitia standard a somajului) este alcatuit din toate persoanele de 14 ani si peste, care, in cursul perioadei de referinta, indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

-            nu lucreaza, neavand un loc de munca

-            sunt disponibile sa inceapa imediat lucrul

-            sunt in cautarea unui loc de munca

In consecinta, sunt cosiderate someri:

-            persoanele concediate

-            persoanele in cautarea primului loc de munca (absolventi ai invatamantului secundar, profesional, universitar)

-            persoanele (de regula femei) care, dupa o intrerupere voluntara a activitatii, solicita reluarea acesteia

-            persoanele ocupate cu timp partial, temporar sau sezonier, aflate in cautarea unui loc de munca cu timp complet

-            persoanele care si-au pierdut sau au renuntat la statutul anterior (lucrator independent, patron, lucrator familial neremunerat) si cauta pentru prima data loc de munca salariat

  Numarul somerilor inregistrati este alcatuit din toate persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau inscrise la oficiile de forta de munca si somaj (Legea nr. 1/1991 republicata in anul 1994), indiferent daca primeau sau nu ajutor de somaj sau alocatie de sprijin.

Numarul somerilor - asa cum a fost definit de primii doi indicatori - ascunde o parte importanta din timpul de munca neutilizat. Astfel, ca urmare a recesiunii economice, un segment mai mare sau mai mic al populatiei ocupate este afectat de reducerea numarului de ore prestate, fara a fi cuprins din punct de vedere statistic in categoria de someri. Aceste persoane se afla ,de fapt, in somaj partial, fenomen manifestat in special prin intreruperea temporara a lucrului, ca urmare a conjuncturii economice, a penuriei de materii prime si energie etc. In aceste conditii, pentru cuantificarea in intregime a somajului, se utilizeaza indicatorul "timp de munca disponibil neutilizat", care cumuleaza atat timpul de munca neutilizat de catre populatia neocupata (somerii), cat si timpul de munca neutilizat de catre o parte din populatia ocupata (aflata in stare de somaj).

  Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obicei populatia activa).

In graficele urmatoare este prezentata evolutia numarului somerilor inregistrati si a ratei somajului:

In practica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate trei surse de date:

1.  Recensamantul populatiei, ca inregistrare totala, la care criteriul prin care o persoana este considerata in stare de somaj este acela ca, in perioada de referinta (de obicei un an), numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost neocupata sa fie predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceasi persoana a avut o slujba. Pe baza acestei surse de date de obtine numarul somerilor ca medie a anului de referinta.

2.  Ancheta asupra ocuparii fortei de munca efctuata in gospodariile populatiei este considerata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare pentru masurarea, sub diferite aspecte si cu ajutorul a diversi indicatori, a somajului.

3.  Sursele administrative de colectare a informatiilor, desi sunt cel mai accesibile, au limite in caracterizarea complexa a somajului, oferind numai informatii partiale privind proportiile acestui fenomen.

La sfarsitul fiecarei luni, oficiile de forta de munca ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale furnizeaza date privind numarul persoanelor care solicita un loc de munca (prin inscrierea la oficiile de forta de munca).

In statistica curenta din Romania aceasta este principala sursa de date, pe baza careia s-au constituit - incepand cu anul 1992 - serii lunare de indicatori privind:

-            numarul somerilor (in fapt, numarul persoanelor inscrise la oficiile de forta de munca);

rata somajului;

structura celor care solicita locuri de munca pe sexe, pe grupe de varsta, dupa durata somajului, pe categorii socio-profesionale si pe judete.

Pentru o mai buna urmarire a evolutiei numarului de someri si a ratei somajului am realizat urmatoarele grafice:

Somajul afecteaza puternic tinerii. Somerii tineri provin mai ale din mediul urban, avand pregatire liceala sau profesionala.Cauzele care genereaza somajul in randul tinerilor sunt:penuria locurilor de munca pentru tinerii care intra pentru prima data pe piata muncii; neconcordanta structurii cererii cu cea a ofertei de forta de munca; preferinta patronatelor pentru a angaja personae cu experienta in activitate; disponibilizarea cu prioritate a tinerilor lucratori etc.

Somajul in randul femeilor are ca principala cauza persisitenta unei mentalitati invechite privind rolul femeii in societate, mentalitate care se manifesta atat la angajare, cat si la disponibilizarea personalului.

De ce trebuie sa analizam somajul

Analiza somajului este una dintre cele mai dificile si mai responsabile parti ale analizei economice. Acest lucru e cauzat de faptul ca in desisul datelor statistice se ascunde nu un fenomen economic sec, ci sorti si tragedii umane. Iar guvernele, cat de liberale ar fi si cat de putin ar interveni in jocul fortelor economice de piata, trebuie sa-si bata capul pentru a gasi solutii pentru somajul rampant. Mai multe argumente pledeaza in favoarea urmaririi atente a fenomenului si in favoarea unor politici active de ocupare a fortei de munca.

In primul rand, a fi somer nu este pur si simplu un calificativ economic al individului, ci o stare sociala, una de clasa chiar. Este o eticheta care il marcheaza profund din punct de vedere psihologic pe cel care o poarta. Somajul devine un factor de risc care il poate determina pe om sa apuce o cale criminala, sa cada in patima betiei sau sa se comporte violent in familie.

In al doilea rind, somajul reprezinta o forma grava de risipa a resurselor necesare pentru asigurarea cresterii economice si acumularea unor venituri mai mari. La rindul ei, cresterea trebuie sa genereze noi locuri de munca, ducand la imbunatatirea standardelor de viata pentru mase largi de oameni si la reducerea inegalitatilor in distribuirea veniturilor. Daca acest lucru nu se intimpla, atunci de veniturile create beneficiaza un segment relativ ingust de oameni.

Iar in al treilea rand, somajul poate fi foarte costisitor in termeni politici, multe guverne in lume nu a mai putut fi realese dupa ce somajul a atins cote inalte.

Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cdrul careia exista un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.

Forme ale somajului

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dup cuzele care il genereaza.

Somajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii.

In ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar si in perioade de boom (peste 10%).Deci, s-a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar si in faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reducerii numarului de someri.

Somajul conjunctural este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, si internationali. Primul si al doilea 'soc petrolier' (din prima jumatate a anilor 70) si embargourile practicate fata de anumite state s-au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflate sub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale.

Somaj structural deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca.

Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.

Somajul sezonier este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si turism etc.; el are caracter ciclic.

Somajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii.

Somajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata mai mica).

Somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si inregistrate la Oficiul fortei de munca in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii.

Persoanele care traiesc in mediu rural si care au un grad de ocupare redus, cu un venit de subzistenta, si care se apropie de conditia economico - sociala a somerului nu sunt inregistrate la Oficiile fortei de munca, dar, in realitate, se afla intr-un somaj latent.

Somajul deghizat este de mare amploare in tarile in curs de dezvoltare, unde milioane de persoane au o ocupare precara, cu o productivitate foarte scazuta, ceea ce le situeaza in starea de nonocupare.

Cauze si consecinte ale somajului

Cauzele:

Aparitia si accentuarea somajului au o multime de cauze obiective, dar si subiective.

-Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. Dezechilibre de amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nu numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cererii pietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii.

In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.

-Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. In perioada postbelica, revolutia stiintifica si tehnica in domeniul productiei si serviciilor a accentuat tendinta de suprimare a unui important numar de locuri de munca.

Pe termen lung, procesul tehnic genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din acrtivitati noi generatoare de locuri de munca. Exemplul tarilor dezvoltate confirma teza ca introducerea progresului tehnic nu numai suprima, dar si creaza locuri de munca chiar daca rata somajului a crescut si ea.

-Criza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. Absorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta a parghiilor economice in conditii de criza.

In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare.

-Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei economice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererilor de munca.

In Romania, somajul are la originea sa, partial, si transformarile de structura a economiei nationale, dupa criteriul de eficienta, in vederea adaptarii la mediul concurential.

-Imigrarea - emigrarea influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta munca in cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scadere a fortei de munca in zona de origine.

-Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila, datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictelor armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la somaj. Embargoul impus Romaniei fata de Irac si Iugoslavia a avut efecte negative asupra exportului, ceea ce a condus la retragerea activitatilor multor unitati economice. Pierderile se cifreaza la zeci de miliarde de dolari.


Consecintele:

Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel national si la nivel de individ - familie.

Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din parte individului si societatii, care nu vor fi recuperate in situatia somajuli de lunga durata; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea BIP; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor; existanta unui somaj de lunga durata mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati.

La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului.

Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei somajului erodeaza si economiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un loc de munca.

Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai mult decat latura economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie. Starea de somaj poate afecta coeziunea si armonia unei familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. Este de inteles ca bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o adevarata criza de identitate.

Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe deplin ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt.

Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic.

Politici de combatere a somajului

Politicile active consta in masuri care sa contribuie la (re) integararea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.

Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt:

-organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca;

-stimularea agentilor economici, prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice.

-incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca;

-acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum si tineri

-incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national;

-dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.;
-extinderea ocuparii atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare.

In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actiuni, ca: acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul; incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu; dezvoltarea cercetarii stiintifice, a sectoarelor de conceptie; racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale, formarea si specializarea tineretului in domenii de perspectiva indelungata, care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata; dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de: producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materialelor si materialelor utile, protectia resurselor, gestionarea padurilor, a deseurilor, depoluarea raurilor; introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortata a imigrantilor in tara de orgine; unele guverne acorda acestor persoane facilitati banesti pentru a le stimula sa plece fara interventie brutala din partea organelor administrative.

Politici pasive. Acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta.

Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre, ajutor de somaj. El se acorda pe o perioada determinata de timp; nivelul indemnizatiei reprezinta un procent din salariul primit in ultima perioada de munca, de regula in ultimele sase luni de activitate.

In Romania costul somajului pentru patronat reprezinta 5%, raportat la fondul de salarii, iar pentru salariati, 1%, raportat la salariul brut. In unele tari, costul somajului este suportat si de bugetul de stat in scopul sigurarii celor aflati in somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent.

In Romania, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, 18 luni.

In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilor. Sfera serviciilor, care detine inca o pondere redusa in PIB, in conditiile tarii noastre, spre deosebire de tarile dezvoltate, poate constitui o supapa importanta de absortie a unui numar important de someri. Dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii , si anume: sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatei.

Comertul exterior a fost proclamat, prin Constitutie, monopol de stat, numai intreprinderile mandatate putand efectua import-export de marfuri si servicii. Pentru a nu deregla nivelul preturilor pe piata interna - cu aceleasi preturi fixe la toate marfurile si serviciile pentru intreaga tara -, produsele exportate si importate ieseau si intrau pe piata interna cu preturi 'planificate'. Politica economica a relatiilor externe a urmarit la import, cresterea volumului de tehnica si tehnologie necesara industrializarii, pentru inzestrarea tehnica a proceselor de productie, sporirea productivitatii sociale si recuperarea intarzierii dezvoltarii; accentul s-a pus pe importul de mijloace de productie - utilaje, masini, fabrici - , concomitent cu diminuarea , pana la eliminare, a bunurilor de consum industriale. Exportului i-au fost destinate produse de industrie manufacturiera, partial masini si instalatii, dar si produse agroalimentare si ale industriei forestiere.

Dupa anul 1980, se inregistreaza nu numai reducerea valorii comertului exterior, dar si modificarea raportului dintre export si import, fortarea, cu consecinte sociale si economice grave, a exportului si reducerea importului, in scopul obtinerii soldului necesar al balantei comerciale, pentru plata datoriilor externe; s-a micsorat, in deosebi, importul de tehnica si tehnologie avansata, dereglandu-se capacitatea competitiva, pe plan tehnic, a economiei nationale, modificarea structurii comertului exterior fiind, in acest sens, edificatoare.

Catre 1989, comertul exterior nu mai este, insa, subordonat necesitatilor economice, ci imperativelor politice, accentuandu-se exportul de produse alimentare - 4.2% pondere in totalul exportului, marfuri industriale de consum - 18.1% etc. Concomitent cu diminuarea importului de masini si instalatii, de marfuri de consum etc., pentru obtinerea disponibilitatilor valutare de plata a datoriei externe, creste importul de petrol si de minereuri, cu peste jumatate din totalul importurilor.

Cu toate transformarile structurale produse, o trasatura a schimbarilor externe a constat in faptul ca acestea nu au putut sa elimine eficienta slaba a productiei nationale si a comertului exterior. Desi predomina exportul de fabricate industriale, calitatea acestora, mai scazuta in multe cazuri, determina, pentru oferta romaneasca pe piata externa, preturi mai reduse, diminuandu-se, astfe, eficienta economiei nationale.

In decembrie 1989, Romania nu avea datorie externa. In afara de aceasta, Banca Nationala avea o rezerva de 1.8 miliarde dolari. Alte 2 miliarde dolari reprezentau datoriile pe care alte tari le aveau fata de Romania. De asemenea, balanta comertului exterior prezenta o situatie favorabila. In 1990, in cateva luni de zile, rezervele valutare s-au epuizat datorita necesitatii aprovizionarii populatiei cu produse de baza. In continuare, datoria externa a inceput sa creasca astfel incat, la sfrsitul anului 1999, a ajuns la aproape 9 miliarde dolari, cea mai mare parte a aceste datorii fiind catre banci private din strainatate.

CONSECINTE MICROECONOMICE ALE SOMAJULUI

Termenul 'munca' nu se refera la alt factor de productie ci la oameni. Neutilizarea in totalitate a fortei de munca disponibile inseamna ca cineva este fara slujba. Aceasta poate fi bine pentru o zi sau chiar o saptamana, dar daca nu este nevoie de un venit pentru a intretine corpul, sufletul, ori lungind somajul poti suferi. Acelasi lucru este adevarat penru uzina si echipament sau pamant. Daca masinile disponibile sau pamantul fermei nu sunt utilizate, atunci venitul cuiva poate fi in pericol. Daca compania sau ferma pierde din venit, ea se poate inchide concediind multi oameni.

Extinderea acelei societati avand preocuopare pentru bunastarea indivizilor, utilizand in totalitate resursele productive - locuri de munca total ocupate - este un adevarat scop social.
Impactul imediat al somajului cu indivizii este o pierdere de venit asociata cu munca. Pentru muncitorii care ar fi someri pe perioade lungi de timp, astfel de pierderi pot duce la dezastrul financiar. In acest caz, un somer trebuie sa se bizuie pe o combinatie de economii, venitul altor membrii ai familiei, si beneficiile somajului prin sprijinul financiar al guvernului. Daca aceste surse de ajutor sunt epuizate, bunastarea publica este eventual ajutorul social.
Desigur, nu toti somerii cunosc altfel de dezastre financiare. Studentii care incearca sa se angajeze vara, au posibilitati reduse sa termine semestru urmator in bunastare. Tot alti intretinuti vor suferi mari pierderi economice din cauza somajului.Toate acestea, experienta somajului - nefiind capabile sa gasesti o slujba cand iti doresti una - poate fi inca dureroasa. Pe langa presupunerea unei pierderi de venit de asemenea multi oameni neangajati sufera imporatnte efecte sociale si psihologice. Nereusind sa gaseasca o slujba pe neasteptate se pot considera nefolositori, au un simtamant de amaraciune si ratacire. Psihologii au observat ca multi oameni neangajati se simt concediati de adevarate instituiri sociale in care ei au avut o singura data investita increderea. Aceasta senzatie nu este uitata cu usurinta, chiar daca dupa aceea au gasit in final o slujba.

Este dificil sa masori impactul total al somajului asupra indivizilor. De exemplu un studiu al Congrasului S.U.A. prevedea unele sugestii inspaimantatoare. Autorul studiului a estimat ca o crestere cu un procent in rata nationala a somajului de la 6-7% conduce in medie la:
- 920 sinucideri;

-648 omoruri;

- 20240 atacuri mortale de inima si alte socuri;

- 495 morti de ciroza hepatica;

- 4227 internari la spitale de nebuni;

- 3340 intrari in inchisorile de stat.

Desi aceste estimari sunt subiectul unor serioase descrieri statistice uneori se subapreciaza faptul ca prelungind somajul se pun intr-un adevarat pericol multi indivizi. Thomas Cottler ,profesor la scoala medicala de la HARVARD a enuntat acest aspect mult mai deschis: 'Acum sunt convins ca somajul este boala ucigasa in aceasta tara - raspunzator de bataia pe care o ia sotie, nefertilitate si de fiecare cadere umana'
Psihologii germani deasemenea au observat ca somajul poate fi primejdios pentru sanatate. Ei estimeaza ca nelinistile si alte tulburari nervoase care insotesc un an de somaj pot reduce viata cu mai mult de 5 ani.

Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema politica.

Formele somajului arata nu numai suma totala a somerilor in economie dar deasemenea care grupuri sufera cel mai mult de somaj. In mod tipic adolescentii tocmai intrati pe piata muncii au mari dificultati in gasirea slujbelor si sunt cei mai probabili de a fi someri. Ca un rezultat, rata medie a somajului pentru adolescenti este deseori de trei ori mai mare decat rata somajului la adulti. Tiganii, de asemenaea sufera de o rata a somajului mult mai mare decat a romanilor. In felul aceste pierderile rezultate din somaj nu sunt generate in mod egal.
Desi estimarile lunare provenite de la ministerul muncii si comisia natioanala sunt o importanta masura a somajului, ele nu cuprind in totalitate dimensiunile problemei. Cand somajul persista cautatorii de slujbe sunt in crestere anulandu-si efortuirle de a obtine slujbe.
Dupa repetarea respingerilor, cautatorii de slujbe deseori sunt descurajati, asa ca renunta sa mai caute.

Intrebati daca sunt in cautare unei slujbe, fiecare dintre muncitori descurajati prefera sa nu raspunda. Ei vor prefera sa munceasca in posturile care nu le convin si probabil nu vor mai cauta de lucru, chiar daca slujba dorita este mai buna.

Muncitorii descurajati nu se socotesc ca facand parte din problema somajului deoarece din punct de vedere tehnic ei fac parte din forta de munca ocupata.

Numarul total de someri inregistrati si rata somajului pe tara si pe judete

la data de 28.02.2006

Bibliografie:

1. Site-ul Institutului National de Statistica www.insse.ro

2.Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, pentru datele privind numarul somerilor inregistrati pe total, pe grupe de varsta, durata somajului si numarul persoanelor cuprinse in cursuri de calificare si recalificare.

3.Site-ul de specialitate www.e-democracy.md

4.Cartea de specialitate:"Economie"; autori: Dumitru Ciucur, Ilie Gavrila, Constantin Popescu; Editura: Tribuna Economica

5.Cartea: "Dezvoltarea unor metode de calcul statistic al seriilor de date economice"; autori: Robert F. Gugle, Clive W. I. Granger

6.Lucrarea: "Probleme actuale ale ocuparii in Romania" Ion Bucur, Bucuresti 1997