Balanta trebuinte-motivatie

Balanta trebuinte-motivatie

In comportamentul cotidian, fie in cadrul relatiilor interpersonale, fie in cadrul relatiilor sociale generale in care sunt antrenati, oamenii isi satisfac anumite nevoi si, in acelasi timp, satisfac anumite nevoi ale mediului social. Posibilitatile unei persoane de a-si satisface propriile trebuinte sunt in mare masura conditionate de capacitatea persoanei de a satisface trebuintele celorlalti. Dezvoltarea motivationala a unei persoane este deci, conditionata de nivelul dezvoltarii motivationale a altor persoane. Din aceasta perspectiva se realizeaza o trecere de la dezvoltarea motivationala la codezvoltare motivationala, de la evolutia motivationala a unei persoane la coevolutia motivationala a celor aflati in interactiune.

Coevolutia apare ca o rezultanta complexa, generata de acel proces in care evolutia sistemului motivational al fiecarei parti aflata in interactiune este facilitata si faciliteaza la randul ei evolutia sistemelor motivationale ale celorlalte parti. Evolutia sistemelor de trebuinte ale personalitatii se realizeaza intr-un mediu in care exista ierarhizari similare si/sau diferite ale trebuintelor. In comportamentul cotidian, doua persoane A si B, care se afla intr-un anumit tip de interactiune, se pot gasi la un moment dat, la niveluri motivationale diferite: A poate fi motivat prioritar de o serie de nevoi de siguranta, economice, iar B este motivat prioritar de nevoia de recunoastere sociala. Astfel de situatii ridica o serie de intrebari[1]:

= Care este efectul decalajului dintre nivelurile motivationale ale participantilor la interactiune atat asupra posibilitatilor de satisfacere reciproca a motivelor respective, cat si asupra evolutiei lor motivationale?

= Cand si in ce conditii ale interactiunii, aceste decalaje sunt stimulative si cand ele se transforma in frane ale evolutiei?

= In ce maniera intluenteaza pragul de satisfacere al trebuintelor interactiunea celor doua persoane?

Fiecare participant in cadrul interactiunii sociale are un dublu status motivational, fiind in mod potential:

a)      producator de factori de satisfactie pentru nevoile celor cu care se afla in interactiune;

b)      beneficiar al factorilor de satisfactie produsi de celelalte sisteme umane cu care se afla in interactiune.

Acest dublu status motivational impune introducerea termenului de balanta motivationala. Balanta motivationala este data, in principal, de raportul dinamic existent intre nivelul ierarhic al motivelor proprii pe care partile aflate in interactiune si le satisfac si, respectiv, de nivelul ierarhic al motivelor pe care le satisfac celorlalti. Ea este deci, un mecanism generator de noi forte motivationale si poate favoriza deplasarea interactiunilor fie spre polul coevolutiei, fie spre polul regresiunii motivationale reciproce (sau unilaterale).

Balanta motivationala se defineste prin campul de forte motivationale care apar intre doua sau mai multe parti (persoane, grupuri) datorita:

a)      calitatii si intensitatii trebuintelor pe care si le satisface, in cadrul interactiunii respective fiecare parte;

b)      calitatii si intensitatii trebuintelor pe care fiecare parte aflata in interactiuni le satisface celorlalte parti;

c)      calitatii si intensitatii trebuintelor generate in cadrul interactiunii partilor respective.

In viziunea psihologilor, activitatea comisa de o persoana aflata in interactiune cu alta persoana este, in acelasi timp o recompensa si un stimul pentru celalalt. Frecventa cu care fiecare participant la interactiune recompenseaza activitatea celuilalt si valoarea acestor activitati, conditioneaza chiar "frecventa interactiunii". Daca schema activitatilor este schimbata, schema interactiunii se va schimba de asemenea, in general, si viceversa.