Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Consideratii introductive privind salariul

Resurse umane

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Satisfactia muncii
Centrul de Consiliere si Orientare Profesionala- SNSPA
Pregateste-te pentru interviul perfect
Politicile sociale europene
AMENAJAREA BIROULUI
TIMPUL AFECTAT ACTIVITATII SI TIMPUL DE ODIHNA A FUNCTIONARILOR COMUNITARI
POZITIA LA LOCUL DE MUNCA - SECRETARA
Dinamica ocupǎrii, aspecte si evolutii structurale
Managementul Resurselor Umane - Continutul programei
RÃSPUNDEREA CIVILÃ


Consideratii introductive privind salariul

Ca venit fundamental principal, salariul a fost abordat si analizat de corifeii stiintei economice inca de la aparitia acesteia. In functie de perioada istorica in care acestia au trait si au creat, de orientarea doctrinar-ideologica a fiecaruia dintre ei, au fost formulate puncte de vedere diferite cu privire la continutul notiunii de salariu, asa cum se va putea constata din conceptiile catorva economisti.



Adam Smith este primul clasic al stiintei economice care face o distinctie calitativa intre salariu si celelalte venituri fundamentale, subliniind ca acesta este singurul venit obtinut de proprietarul insusi al factorului productie munca. Dupa A. Smith, salariul reprezinta plata muncii, pe care purtatorul ei o vinde altei persoane si a carei marime se determina in functie de minimul necesar subzistentei muncitorului si familiei sale.

David Ricardo considera ca munca, asemenea oricarei alte marfi, se cumpara si se vinde, avand un pret natural si un pret curent. Pretul natural al muncii este reprezentat de pretul care-i permite lucratorului sa traiasca, acesta fiind determinat de pretul hranei si al celeorlalte bunuri strict necesare. Pretul curent al muncii este pretul care se plateste efectiv, tinand cont de raportul dintre cererea si oferta de munca. Ricardo afirma ca munca este scumpa cand oferta este mica, si ieftina cand oferta este mare.

Salariul este venitul incasat de persoana care munceste, care-si foloseste cunostintele, abilitatile si impreuna cu ceilalti factori de productie realizeaza bunuri si servicii.

Din acest punct de vedere, salariul reprezinta venitul insusit pentru munca inchiriata si utilizata pe baza de contract. Acest venit recompenseaza factorul de productie munca inchiriata de un intreprinzator sau de orice alt agent economic, conditia fiind folosirea acesteia pe baza contractuala.

Pentru persoanele care participa la producerea de bunuri si servicii salariul este privit ca un venit obtinut pentru munca depusa, aceasta apare ca salariu-venit.

Pentru utitlizatorul de munca angajata in orice activitate economica salariul; devine un cost incorporat in costul de productie.

Prin corelarea celor doua unghiuri de abordare a respectivului venit fundamental, au fost conturate cel putin urmatoarele notiuni si indicatori:

a)    Salariul nominal reprezinta suma incasata de salariat pentru

munca prestata.

Salariul brut reprezinta toate veniturile brute din munca, formate din salariul de baza si toate adaosurile salariale.

Salariul net repezinta salariul brut din care s-au scazut

retinerile obligatorii conform legii in vigoare. Aceasta este suma primita efectiv de salariat pentru munca prestata

b) Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce se poate cumpara cu salariul nominal.

Salariul real reprezinta de fapt, puterea de cumparare a salariatilor, aceasta fiind influentata de:

- marimea salariului nominal, care la randul sau este influentata de politica fiscala, de asigurari sociale si alte obligatii sociale; acest factor are influenta directa asupra salariului real;

- nivelul mediu al preturilor cu influenta invers proportionala.

La randul sau, salariul nominal este brut si net.

Salariul colectiv reprezinta venitul care se acorda tuturor salariatilor pentru participarea acestora la rezultatele financiare ale firmei sau ca facilitate la obtinerea unor servicii pentru familiile angajatilor.

Salariul minim reprezinta acel nivel al venitului fixat pe baza legala pentru a asigura salariatilor din categoriile cu calificari reduse un venit care sa le asigure minimul de subzistenta in raport cu stadiul dezvoltarii economice si cu politica sociala promovata in tara.

Salariul minim a fost criticat de o serie de economisti, deoarece in viziunea acestora el nu face altceva decat sa dezavantajeze chiar pe cei pe care trebuie sa-i ajute, adica pe cei care se gasesc pe cea mai de jos treapta avand in vedere marimea salariilor.

Ìn Romania se folosesc urmatoarele forme de salarizare:

a) Salarizarea in regie presupune stabilirea cuantumului salariului in functie de timpul lucrat, fara a preciza, in contractul de munca, cantitatea de munca ce ar trebui efectuata in timpul stabilit.

Aceasta modalitate de stabilire a salariului este folosita in domeniile de activitate in care cu greu se pot stabili contributiile fiecarui angajat in parte.

b) Salarizarea in acord presupune stabilirea cuantumului salariului in functie de operatiunile sau bunurile care trebuie realizate. Acest tip de salarizare se poate stabili individual sau colectiv.

Salarizarea in acord sau cu bucata pune accent pe cresterea productivitatii muncii, fiind apreciata de angajatori deoarece astfel salariatii sunt stimulati sa produca mai mult. Salariatii care reusesc sa obtina o cantitate mai mare de bunuri vor fi cei care vor avea cele mai mari salarii, fara diminuarea calitatii.

c) Salarizarea mixta presupune stabilirea cunatumului salariului printr-o suma fixa pentru unitatea de timp lucrat, dar care insa se acorda daca au fost indeplinite unele conditii tehnice, organizatorice, manageriale.



Aceasta forma de salarizare incearca sa imbine punctele pozitive, adica avantajele ale celor doua sisteme de salarizare, salarizarea in regie si salarizarea in acord.

In sens economic, salariul constituie un element important al costurilor de productie, iar in sens social el reprezinta o sursa, un mijloc, esential in foarte multe cazuri, de existenta ori subrezistenta, suport al reproductiei fortei de munca.

Conceptul juridic de salariu a aparut la inceput ca un drept de creanta pentru munca depusa in temeiul unei conventii sinalagmatice si a fost plasat in dreptul comun al obligatiilor.

Dreptul muncii a dat un inteles mai larg si mai complex salariului, eliberandu-l de rigorile obiectiviste, specifice obligatiilor civile, legand definirea lui de caracteristicile de munca.

Astfel, salariul este considerat orice suma sau orice avantaj acordate in legatura cu activitatea (munca) prestata in cadrul unei intreprinderi in care este angajat muncitorul. De asemenea, sunt asimilate salariului sumele primite independent de prestatia efectiva a muncii si care pot fi considerate veritabile substituiente de salariu: indemnizatia pentru concedii platite de inactivitate in caz de somaj partial ori de impiedicare a muncii din cauza unei greve.

Si in doctrina noastra, salariul a fost si este considerat unul din elementele esentiale ale contractului de munca, alaturi de felul muncii si locul de munca, fiind definit ca pretul muncii prestate in temeiul contractului individual de munca, exprimat, de regula, de bani.

Pentru ca salariul revine posesorilor de timp ocupat sau a oamenilor liberi economic si juridic, el reprezentand pretul serviciilor aduse de acestia ca pret platit pentru serviciul adus de factorul munca, se stabileste dupa efectuarea muncii, el fiind diferit de la individ la individ si in functie de capacitatea productiva a fiecaruia si de gradul de instruire.

Cand salariul se considera insuficient pentru munca prestata se intervine prin ajustari salariale la corectarea lui. Pe langa salariul incasat de fiecare individ s-au mai constituit alte categorii salariale: salariul colectiv este atribuit in mod global tuturor angajatilor intreprinderii, iar participarea acestuia la imbunatatirea nivelului salarial individual poate cota din beneficiul intreprinderii sau prin eliberarea unor facilitati; salariul social este parte din venitul national prin care societatea intervine pentru a spori nivelurile salariale reale. Ele se acorda unor categorii sau grupari de salariati ce sunt considerate cazuri particulare si ca facand parte din clasele defavorizate.

In mod obiectiv marimea salariului trebuie sa fie situata intre doua limite stabilite de comun acord intre angajatori si angajati. Limita inferioara este stabilita in conformitate cu cerintele angajatilor si reprezinta cuantumul minim suportabil pe care acestia il pot primi pentru munca prestata. Pentru stabilirea marimii salariului unui angajat trebuie luat in consideratie nivelul de instruire, forma de activitate prestata si efectele muncii prestate.

Limita maxima a salariului este totalitatea venitului realizat de agentul economic de la care acesta isi permite realizarea tarifelor salariale. In conditiile stabilirii salariului se disting doua efecte ale acestuia: efectul de substituire, efectul de venit.



Adam Smith, citat din Avutia Natiunilor, p. 109.

Mihaela Dutu, Silviu Niculcea, Microeconomie, Pitesti, Editura Ìndependenta Economica, 2007, p. 111.

Op. cit., p. 120.

Mihaela Dutu, Silviu Niculcea, Microeconomie, Pitesti, Editura Ìndependenta Economica, 2007, p.123.

Ioan Traian Stefanescu, Tratat elementar de drept al muncii, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1999, p. 20.

Arthur R. Pell, Management resurselor umane, Bucuresti, Editura Curtea Veche, 2007, p. 177.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1112
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site