RÃSPUNDEREA CIVILÃ

RÃSPUNDEREA CIVILÃ

Conform principiului disponibilitatii, prin organul sau de conducere, daca unitatea apreciaza ca greva a fost declarata cu nerespectarea legii conform art.58 din Legea 168/1999, se poate adresa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul unitatea, cu o cerere prin care solicita incetarea grevei. In cazul in care instanta dispune incetarea grevei ca fiind ilegala in baza art. 61, alin. 2 din Legea 168/1999, stabileste si obligarea celor vinovati la plata despagubirilor cerute de unitate pentru pagubele pricinuite. Aceasta forma de raspundere este intotdeauna de natura civila, deoarece sindicatul nu se afla in raport juridic cu unitatea, iar greva este organizata conform Legii 168/1999 si nu in exercitarea atributiilor ce le revin in baza contractului individual de munca.

Unitatea are calitatea de subiect de drept cu legitimare procesuala. Calitatea de subiect de drept cu legitimare procesuala pasiva o au persoanele vinovate- organizatorii grevei conform art. 61, alin.2. Raspunderea reparatorie a organizarii grevei este o raspundere civila patrimoniala. Acest tip de raspundere nu are o natura contractuala ( nu-si are originea in contractul de munca ).

Obligatiile de a repara prejudiciul cauzat incumba celui care savarsit fapta ilicita conform prevederilor art. 998-999-Codul Civil. Pentru angajarea raspunderii civile delictuale trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a)      prejudiciul sa fie cauzat unitatii prin declararea sau continuarea grevei in conditii nelegale;

b)     existenta faptei ilicite;

c)     existenta raportului de compatibilitate intre fapta ilicita si prejudiciu;

d)     existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul.

In cadrul raporturilor dintre organizatorii grevei si salariatii care au hotarat incetarea colectiva a lucrului pe toata durata grevei se aplica art.1532 si urmatoarele din Codul Civil cu privire la mandatul gratuit.

Deci, raspunderea civila delictuala are reprezentanti. Salariatilor desemnati de catre acestia ce au calitate de mandatari ai salariatilor. In calcularea prejudiciului suferit de unitate se include atat paguba efectiva ( DAMNUM ENERGENS ) cat si beneficiul nerealizat ( LUCRUM- CESSANS ) conform art. 1084 din Codul Civil. Pentru faptele savarsite in timpul grevei, participantii la greva raspund civil conform art. 998 si urmatoarele din Codul Civil.

Daca in timpul grevei salariatul participant a produs un prejudiciu unui tert, unitatea nu mai are raspunderea comitentului rezultata din raportul de prepusenie, deoarece salariatul nu s-a mai comportat ca un prepus al unitatii. Daca exista raport de prepusenie se vor aplica prevederile art. 1000 din Codul Civil, sens in care victima trebuie sa faca dovada prejudiciului, faptei ilicite a prepusului, existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vina prepusului in comiterea faptei ilicite, existenta raportului de prepusenie la momentul comiterii faptei.

Prepusii sa fi comis fapta in functiile ce li s-au incredintat de catre comitent.